87 matches
-
în sine după cum se spune apariția purificată a tatălui său. Dar această revenire simbolică a apariției nu este ca să eliminăm orice sentimentalism decît o speranță, o apropiere în infinit: ea nu este nici perfectă, nici absolută. Nefiind dumnezeu, ci om, sanctificatul, cu tot elanul său aproape supraomenesc, nu este absolut perfect. Nici apariția nu va fi vreodată perfectă. Absolutul nu există în temporal, acesta constituind însuși principiul relativității. Idealul lui director este perfecționare: evoluția permanentă. Cea de a treia persoana a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a combativității victorioase a elanului animant face din viața psihică manifestarea aparentă a misterului animării. Acesta nu este decît un alt mod de a spune că misterioasa intenționalitate evolutivă răspîndită în întreaga natură se manifestă cu maximă intensitate în omul sanctificat simbolic. Devenit manifestarea misterului al cărui simbol este "Dumnezeu", psihicul său se "divinizează" simbolic. Unit cu misterul prin dragostea activă de viață, purificat de exaltarea dorințelor carnale și de obsesia afectivă, eroul mitului trăt nu mai are nevoie să-și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un înainte și un după, dovadă a importanței decisive a evenimentului. Importanța aceasta constă în faptul ca sanctificarea este dovada cea mai evidentă a domniei justiției esențiale în cadrul temporalului. Dovada, verificarea aceasta, este realizarea sensului vieții, sens realizat pentru omul sanctificat, ea fiind pentru ceilalți, pentru cei care nu pot ajunge la bucuria supremă, o orientare, un ideal îndepărtat avînd doar valoare directoare. Cum să nu exprime toate aceste realizări și toate aceste simboluri imanența justiției? Căci "justiție imanentă" înseamnă posibilitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
totuși a mitului salvării rezultă deja din analizele anterioare. Rămîne să vedem în ce mod, conform sensului său ascuns, exprimă în detaliu mitul salvării această semnificație (meritul), legată analogic de toate celelalte semnificații ale simbolului "Dumnezeu", începînd cu simbolurile "Dumnezeu-Fiul" (sanctificatul) și "Dumnezeul-Judecător" (justiția imanentă). Opoziția față de imanența justiției este bazată mai ales pe sărăcia materială, acuzată ca fiind o nedreptate flagrantă. Cu toate acestea, nu sărăcia constituie o nedreptate în sine, ci descompunerea ei ambivalentă în două extreme: mizeria și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
doar o muncă delicată și de lungă durată ar putea reuși să dărîme artificiul construcției dogmatice care leagă exclusiv mîntuirea răscumpărarea de moartea lui Iisus, omul-dumnezeu. Dimpotrivă, fiind om real, acesta "răscumpără omenirea" din păcatul adamic prin viața sa de sanctificat, a cărui moarte pe cruce nu constituie decît un episod. Mitul "răscumpărării" nu este altceva decît mitul mîntuirii. Eliberat de orice dorință lumească, fascinat de dragostea față de mister, eroul mitului creștin este victimă a intrigii lumii, a "păcatului" lumii, fără ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care s-ar răzbuna pertru sacrilegiul comis față de el, cerînd o jertfă, și i-ar persecuta și pedepsi pe vinovați. Atunci cînd, evoluînd, moravurile s-au mai îndulcit, sîngele omului destinat sacrificiului închinat divinității și, cu această semnificație încă frustă, "sanctificat" (purificat prin ritualurile magice) este înlocuit prin sîngele mielului, animal care reprezintă puritatea demnă să fie sacrificată și al cărui sacrificiu are sensul promisiunii de autopurificare. Acest pas evolutiv este simbolizat în episodul mitului lui Abraham, în care la "cererea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Gradul cel mai înalt al acestei imitații false constă în căutarea salvării în suferință și în moarte, în autoimpunerea suferinței și a dorinței de a muri, în fuga de lume: falsa sfințenie ascetică, care ține de patologie. Cu toate că o acceptă, sanctificatul nu-și dorește moartea. El nu fuge de lume, nici de amenințările, nici de seducțiile ei, simțindu-se suficient de sigur pe el, pe dorința lui esențială, ca să înfrunte fără probleme atît seducțiile, cît și amenințările lumii. Trăsătura aceasta este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mult decît pe tine însuți, așa cum pretinde sentimentalismul altruist. Formula aceasta este definiția bunătății: să iubești esența din cel de lîngă tine, deși aceasta este tulburată, așa cum ar trebui să iubești esența din tine, cu toate că aceasta este tulburată. Numai omul sanctificat și purificat de orice perversiune se poate iubi pe sine fără restricții; doar el poate să-și iubească aproapele fără restricții, fără să fie esențial tulburat sau tîrît spre ură de nedreptatea îndurată din cauza perversiunii celorlalți. Efortul de a ne
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Iată ciclul Juglar. Tot Leviticul introduce în economie și cadența de cincizeci de ani, sau ciclul Kondratiev. La fiecare cincizeci de ani se acreditează o criză majoră. Magia cifrelor conduce aici: 7x7 = 49, ca an sabatic, urmat de unul jubiliar, sanctificat, în care activitatea econo-mică este supusă aceluiași moratoriu: fără se-mănat, fără recoltat, fără comercializări. Desigur, aceste cifre au o simbolistică ce depășește cadrul analizei noastre economice, important e însă a reține aici "coincidența" dintre textul biblic și teoriile modernității
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
într-o cvasi-divinitate este un alt element al mecanismului mitizării 46: "o divinitate, un astru ce tronează peste toate gândurile ce nasc în creierul masculului" [Baudelaire, 1971, p. 211]. Pentru a se afirma, Pariziana are nevoie vitală de a fi sanctificata, ca în cazul lui Michèle de Burne, devenind egalul lui Christos, Allah sau Brahma 47. Vedem la Maupassant o gradație de elemente și condițiile prin care o femeie se ridică la Paris la rangul de mit: "Elle en fut enivrée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în același timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație grecească. Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe cea a lui Lenbach, mărturisind că "în atelierele lor luxoase și pline de gust
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
totul. Cochet, așa cum nu se arătase niciodată ca profesor de latină, monseniorul își spunea „cocoș pe cuibar“. Ședea în fața mea, mai rotofei decât îl aveam eu în memorie: bucătăria mănăstirească îi pria. Am trăncănit numai puțin despre cea în sfârșit sanctificată. Pe plan politic, el reprezenta în continuare poziția partidului de centru, pe care nu îl regăsea însă decât în mică măsură la actualii creștin-democrați. L-a lăudat pe părintele Wiehnke, confesorul meu de la Biserica Inima lui Christos, fiindcă acest preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nemuritor: „Așa este aerul, aerul, aerul, în Berlin...“ Abia peste un deceniu am scris poemul lung Marea femeie a ruinelor vorbește, în care ultima strofă spunea: „...împrăștiat zace Berlinul. / Praful se ridică, / apoi iar acalmie. / Marea femeie a ruinelor este sanctificată.“ Totul se desfășura aici pe spații mai ample, avea un aer mai sărăcăcios, mai lacunar și mai apropiat de sfârșitul războiului. Mult spațiu între zidurile arse, întinse pe suprafețe mari. Rareori câte o clădire nouă, dar multe barăci și dughene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
trimit precis la Dumnezeul vetero și neotestamentar (nici la Allah din tradiția musulmană), ci la spiritualitatea religioasă a șamanilor sud-americani și la profețiile culturilor indigene din întreaga lume (Maya, Hopi, Quechua). Toate privesc relația spirituală a omului nou cu natura sanctificată și cu un cosmos însuflețit. Prin asumarea și interiorizarea inițiatică a acestor învățături se va ajunge la fascinantele forme de ,,conștiință superioară" proorocite de vechile culturi. ,,Șamanii din arhipelagul polinezian își schimbă forma cu ajutorul oceanelor, războinicii din Amazon se transformă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lui Iisus, omul medieval și-a trăit credința îndoliat și profund smerit. La un alt nivel, al imaginarului puterii laice, deși a rămas în toată perioada medievală simbolul spiritual incontestabil, Iisus a fost dublat în chip necesar de modelele clericilor sanctificați și de cele ale împăraților creștini, care au dat o valoare militantă credinței practicate și au mobilizat conștiințele credincioșilor în situații istorice dificile. Reflectând relația pe care domnul român a instituit-o cu lumea terestră, dar și cu lumea supraterestră
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pe cele în favoarea rolului catharctic al imaginii, de propensiune morală și spirituală. Dacă Reforma exalta cultul Scripturii și rolul muzicii religioase, Contra-Reforma va adula reprezentările picturale ale Sfintei Familii numite "iezuite" (Iisus, Maria, Iosif), ale Părinților Bisericii și ale clericilor sanctificați. Secolul XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nici un alt stat nu i-ar putea acorda un ajutor și o protecție similare. Relația aceasta ridică totuși chestiuni serioase. Iată cum comenta situația o autoritate în domeniu: "A fost oare ego-ul acestui popor mic prejudiciat în cadrul procesului? O teologie sanctificată a 'celui de pe locul doi', care afirmă că bulgarii sunt mari, dar care le amintește tuturor de leagănul în care rușii sunt și mai mari, continuă să acționeze nestingherită."15 România Liderii români, ca și cei bulgari, și-au concentrat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al pământului Întreg, precum avea și coliba lui, trebuie să se sprijine pe un stâlp. Ca și acela din colibă, stâlpul lumii trebuia să fie musai un arbore. Dar unul care, pentru că susținea cerul, sălașul zeilor adică, trebuia el Însuși sanctificat. Și, cum „câte bordeie atâtea obiceie“, fiecare popor a venerat, În calitate de stâlp al cerului, de arbore cosmic, o specie anume: indienii smochinul ( Ficus carica), mai precis „ficusul pagodelor“ care, Într’adevăr, prin rădăcinile sale adventive izvodite de ramuri, care-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să nu-ți dai seama că timpul tău s-a dus. Să mai spunem că în perioada 1929-1933 PNȚ-ul a format cinci guverne țărăniste; PDL-ul se încăpățânează să rămână cu Boc de gât, care speră să fie eroizat, sanctificat, pentru rezistență pe distanțe lungi, așa că ne vom alege cu un „Sfântul Boc al crizei”, într-o ceremonie oficiată de președinte. Să ne trăiască! Unde ați fi vrut să ajungem cu oameni cu două fețe și cu niciun obraz?! 11
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
într-o cvasi-divinitate este un alt element al mecanismului mitizării 46: "o divinitate, un astru ce tronează peste toate gândurile ce nasc în creierul masculului" [Baudelaire, 1971, p. 211]. Pentru a se afirma, Pariziana are nevoie vitală de a fi sanctificata, ca în cazul lui Michèle de Burne, devenind egalul lui Christos, Allah sau Brahma 47. Vedem la Maupassant o gradație de elemente și condițiile prin care o femeie se ridică la Paris la rangul de mit: "Elle en fut enivrée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
le-au fost aduse ofrandele cerute, după care se desfășurau diverse ritualuri, turniruri de diferite feluri... Multă vreme după aceea, această răspundere a fost înmânată preoților, care decideau asupra destinului celor care trebuiau să fie cei aleși, unii dintre ei sanctificați, binecuvântați, selectați, etc. Rațiunea celor decise se făcea în acord cu un sincretism caracteristic, cu un credo controlat de un Atotputernic, avînd numele de Dumnezeu în religia creștină. În acest fel, se dobândea binecuvântarea pentru ca cineva să fie aristocrat, și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la o mânăstire cisterciană din vecinătate, unde, la 7 martie, și-a găsit sfârșitul. În 1277, la trei ani după moartea sa, a fost condamnat de oficialitățile ecleziastice pentru 63 de teze din Summa theologica, reabilitat ulterior și, în fine, sanctificat. Procesul canonizării lui Toma a fost început de papa Ioan al XXII-lea în 1316 și a fost declarat sfânt la 21 iulie 1323. Scrierile. A urmărit să elaboreze o enciclopedie a gândirii medievale creștine, prin realizarea unui acord între
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
DE ROMAN POLIȚIST Relatarea trecerii din Ucraina în Țările Române are toate ingredientele unui roman polițist, oricât de greu ar fi de imaginat acest lucru, într-o autobiografie, scrisă de un bătrân stareț de mănăstire, care ulterior a fost și sanctificat. Și totuși, avem pe de o parte, perechea de prieteni Platon — Aleksei, care își propun un excurs clandestin, trecerea graniței din Ucraina țaristă în Ucraina polonă, și apoi a celei de a doua granițe, dinspre Ucraina polonă în Țările Române
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu-se cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și teluric, dar și între teluric și sub-pământean. Aceste planuri transversale în ierarhia lumii, în care substanțele se amestecă (divinul și negativul său, demonicul) vor da modelul pentru situarea intercesionară a sfinților-martiri sau a eroilor cavaleri ai creștinismului, a autocraților sanctificați, subordonați totuși, în funcție de dogmă - catolică sau ortodoxă −, divinului, figurii christice și Fecioarei, ea însăși înscrisă într-un viziune mediologică. Pe de altă parte, localizat în imaginarul popular într-un "dincolo" față de Olimp, dar și față de lumea reală (a vechilor greci
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]