142 matches
-
și personal. Nu se știe nimic despre numărul de astfel de școli din secolul al XVI-lea, însă Evliya Çelebi menționează faptul că în Istanbul existau în secolul al XVII-lea 1993 de școli. În secolele XVI și XVII în sangeacul central al Rumeliei existau 60 de școli primare, în Amasya 200, Erzurum 110 și în Anatolia 54. Aceste școli nu se găseau doar în marile orașe sau reședințe de vilayete. În secolul al XVI-lea, un călător francez care a
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
nogai au apărut în Bugeac după campania sultanului Baiazid al II-lea împotriva principatului Moldovei în 1484, atunci partea sudică a interfluviului Pruto-Nistrean după o rezistență înverșunată din partea domnitorului Ștefan cel Mare. Regiunea a fost ocupată și inclusă în componența sangeacului Silistra a Imperiului Otoman. O parte din teritoriu a fost acordat Hanului de Crimeea, care a stabilit aici supușii săi, tătari și nogai aduși din stepele nord-caucaziene. Hoarda a atins înflorirea în secolul al XVII-lea, atunci când deasemenea, un număr
Hoarda Bugeacului () [Corola-website/Science/328691_a_330020]
-
Gruziei și Turciei. De altfel, granițele sud-estice ale oguzilor denotă că erau legați aproape în orice direcție cu lumea turcică. În Kitabi Dede Korkut sistemul de apărare a granițelor, a suveranității, este bine consolidat. Țara este împărțită în 24 de sangeacuri, fiecare cu câte o forță militară de patruzeci de mii de oameni. În caz de pericol major, Bayındır Han declara mobilizarea generală. Oastea era împărțită în regimente speciale, bine organizate și pregătite să aplice tactici de luptă eficiente. Armele de
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
pentru cel mai tânăr, și părea să-l fi pregătit pentru tron . Tratamentul tatălui său, l-a nemulțumit foarte mult pe Mustafa . Apoi , el s-a confruntat cu un al doilea șoc după ce a fost trimis din Manisa la Amasya . Sangeacul Manisa i-a fost dat lui Mehmed . Cu toate acestea , după ce a fost trimis la Amasya , Mustafa a primit o veste printr-un decret scris de către Suleiman . Pentru surpriză plăcută lui Mustafa , este indicat ca Mustafa a fost cel mai
Prințul Mustafa () [Corola-website/Science/330306_a_331635]
-
vestea morții fratelui său Mehmed . Se pare că toate barierele între scaunul de domnie și Mustafa au căzut , dar el s-a confruntat cu o altă provocare . Un alt frate al lui Mustafa , printul Selim fost trimis la Konya în sangeac (misiune) . A fost o decizie critică , fiindcă mama lui Selim a fost , de asemenea, Sultana Hürrem, mama răposatului Mehmed . Sprijinul ei pentru fiul ei , Selim , făcut carieră politică a lui Mustafa dificilă , dar el a condus cu succes Amasya timp
Prințul Mustafa () [Corola-website/Science/330306_a_331635]
-
au venit la putere. În 1421, a fost anexată Despotatului Sârbesc, dar după 1445, o altă familie regală din Zeta, familia Crnojević, a condus Muntenegru până în 1499, făcându-l ultima monarhie independența a Balcanică, înainte ca Otomanii să o anexeze sangeacului Shkodër. Pentru un timp scurt, Muntenegru a existat că un sangeac separat, autonom, în anii 1514-1528, o altă versiune spune că a existat sub acest statut în anii 1597-1614. În secolul al XVI-lea, Muntenegrului i s-a atribuit o
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
dar după 1445, o altă familie regală din Zeta, familia Crnojević, a condus Muntenegru până în 1499, făcându-l ultima monarhie independența a Balcanică, înainte ca Otomanii să o anexeze sangeacului Shkodër. Pentru un timp scurt, Muntenegru a existat că un sangeac separat, autonom, în anii 1514-1528, o altă versiune spune că a existat sub acest statut în anii 1597-1614. În secolul al XVI-lea, Muntenegrului i s-a atribuit o formă unică de autonomie în interiorul Imperiului Otoman, si anume, eliberarea familiilor
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
și l-a anexat Regatului Italian. Regina italiei, Elenă a Muntenegrului și-a influențat soțul, Victor Emanuel al III-lea al Italiei ca să-i sugereze lui Mussolini să facă Muntenegrul independent de Iugoslavia. După primăvara anului 1942, majoritatea suprafeței regiunii Sangeac, care a fost inclusă în Muntenegru, nu era în realitate controlată de guvern. Zona Golfului Kotor (Cattaro) a fost anexată provinciei dalmate a Italiei până în Septembrie 1943. După ce au plecat italienii, Muntenegru a rămas sub controlul trupelor germane, cu un
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
legiferat de Mehmed ÎI în Kanunname-i Al-i Osman. Nu s-a aplicat în mod constant, însă se aplică excesiv în sec XVI. Se obișnuia că după ce ajungeau la vârsta de 12 ani, fii sultanului să fie trimiși în anumite sangeacuri unde practicau guvernarea. Sistemul kefes începe să fie aplicat de la sfârșitul sec. XVI ( pretendenții erau închiși în harem). Avea un rol fundamental pentru expedițiile terestre și asigură trupele de cavalerie. Acest sistem a avut o eficiență considerabilă până în sec. XVI
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
religioși musulmani, șefi de clanuri și alte persoane influente din "vilayetele" otomane Kosovo, Monastir și Janina, s-au întâlnit în orașul Prizren din vilayetul Kosova. Circa 300 de musulmani au participat la adunare, inclusiv delegați din Bosnia și mutasarriful (administratorul sangeacului) din Prizren ca reprezentant al autorităților centrale, și fără delegați din . Delegații au înființat o organizație permanentă, Liga de la Prizren, sub conducerea unui comitet central care avea puterea de a impune taxe și de a strânge armata. Liga de la Prizren
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
adeddin, după alungarea lui Ali pașa și a trupelor sale din Moldova, Ștefan cel Mare a încercat și un atac pentru a recupera Chilia și Cetatea Albă. Ceea ce l-a determinat pe sultan să îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova. Malcoci a făcut un pod peste Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcii, că a existat un tratat moldo-turc în acea vreme. În anul 1510, a izbucnit conflictul dintre moștenitorii lui Baiazid al II-lea. Deoarece sultanul îl prefera pe Ahmed, cel de-al doilea fiu al său, Selim, fiul cel mare, sangeac de Trapezunt, dorind să obțină tronul, a fugit la Caffa, unde era sangeac fiul său, viitorul sultan, Soliman Magnificul. Selim a încercat să pună stăpânire pe Cetatea Albă și pe Chilia, urmând ca acestea să formeze baza de operații în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a izbucnit conflictul dintre moștenitorii lui Baiazid al II-lea. Deoarece sultanul îl prefera pe Ahmed, cel de-al doilea fiu al său, Selim, fiul cel mare, sangeac de Trapezunt, dorind să obțină tronul, a fugit la Caffa, unde era sangeac fiul său, viitorul sultan, Soliman Magnificul. Selim a încercat să pună stăpânire pe Cetatea Albă și pe Chilia, urmând ca acestea să formeze baza de operații în luptele cu Baiazid. Realizarea unui asemenea plan însemna o mare primejdie pentru Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Asia cu plugari poloni și ruși”. Wapowski nu greșește atunci când afirmă că Ștefan a năvălit în Polonia cu turci și tătari. În realitate, pojarul l-au aprins turcii în provinciile sud-estice ale regatului, încă din luna mai. Malcocioglu Bali Bei, sangeacul de Silistra, a prădat până dincolo de Liov, aproximativ pe o adâncime de 140 de kilometrii. Ștefan cel Mare și-a început expediția în 23 iunie 1498, a ars cetățile Tiribol (Trembowla), Buceaci (Buczucz) și Podhaeț (Podhajce), a devastat până la Liov
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Felix Petancius și din lucrarea lui Konrad Adelmann von Adelmansfelden aflăm că Mahomed al II-lea, adversarul lui Vlad Țepeș și al lui Ștefan cel Mare, avea armata de 60-70.000 de oameni. Imperiul era împărțit în sangeacate și fiecare sangeac furniza 1.000 de oameni cu armuri: în Rumelia erau 25 de sangeacate cu 4.500 de timare, care furnizau 22.500 de oameni cu armuri, iar în Anatolia erau 36 de sangiacate cu 5.500 de timare, care furnizau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a războiului. Urmările sunt cunoscute. Bulgarii nu s-au răsculat, gen. Zach a fost respins și rănit el însuși, Alimpici a rămas lângă Drina, fără a se putea împreuna cu răsculații din Bosnia de Nord, făr-a-i succede de a răscula sangeacurile, câte rămasese liniștite în urma acestora Cernaief a văzut că linia sa strategică e greșită; deci a părăsit fără luptă Pirotul și Babina-Glava, în aceeași vreme când Lieșanin a fost respins de la Veliki-Izvor și Horvatovici de la Kniazevaț. Pe la 20 iulie poziția
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
europene, dispariția ideii de legimitate dinastică se resimte și în Țările Române. Trebuie precizat însă că recunoașterea principiului dinastic în alegere nu s-a impus adunărilor ca o condiție obligatorie. În anul 1521, după moartea lui Neagoe Basarab, Mehmed Beg sangeacul de Nicopole, în virtutea ascendenței sale basarabe, solicitase de la sultan domnia Țării Românești, dar "boierii toți, mari și mici și toată curtea" au ales pe Radu de la Afumați 582. Triumful principiului domniei elective în Țările Române a fost consacrat într-o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Pentru Constanța, situația avea să rămână neschimbată sub lunga stăpânire otomană. În plină epocă modernă, Constanța era un sat care aduna români și ruși lipoveni, iar, alături, ființa o simplă mahala turcească cu populație adusă din Anatolia (Anadol chioi). Capitala sangeacului (regiunii) era la Silistra, iar centre de caza (raion) se aflau la Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Hârșova, Cernavodă, Medgidia și Mangalia. Mai târziu, creșterea importanței Babadagului ca oraș garnizoană l-a transformat în centrul administrativ în locul Silistrei. În schimb, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
uimitoare nerecunoștință a Rusiei față de aliata sa” <ref id="95"> 95 D. Onciul, Din istoria României, București, 1913, p. 155.</ref>, consacra, printre altele, independența României (art. 5), Însă cu anumite condiții. Astfel, art. 19 preconiza că Sublima Poartă va ceda sangeacul Tulcea (Dobrogea), Delta Dunării și Insula Șerpilor către Rusia, care, la rândul ei, Își rezerva dreptul de a le schimba cu sudul Basarabiei. Totodată, spre disperarea justificată a cercurilor conducătoare de la București, se stipula dreptul de trecere pe teritoriul românesc
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a secolului al XIX-lea. Privit mult timp de otomani ca un punct de legătură cu Hanatul Crimeii sau unul de tranzit ori de staționare a trupelor otomane, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era integrat în sistemul administrativ otoman, constituind sangeacul Tulcea, o provincie sărăcăcioasă, puțin prielnică așezărilor umane, cu o structură etnică destul de compozită (turci, români, tătari, bulgari etc.) și unde se constată lipsa căilor de comunicație și a mijloacelor de transport. În ceea ce privește acest ultim aspect, deși în 1860 fusese
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sistemul administrativ otoman s-a produs spre sfârșitul secolului al XV-lea, urmare firească a cuceririi de către Imperiul Otoman a porturilor Chilia și Cetatea Albă în 1484 sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea19. După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având rangul de beilerbei, divizate în sangeacuri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având rangul de beilerbei, divizate în sangeacuri, conduse de sangeacbei. La rândul lor, sangeacurile erau împărțite în mai multe unități admnistrativ-teritoriale numite cazale, conduse de către cadii judecători ce aplicau legea islamică (sharia)20. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost organizat ca udj (provincie), conducerea acesteia revenind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având rangul de beilerbei, divizate în sangeacuri, conduse de sangeacbei. La rândul lor, sangeacurile erau împărțite în mai multe unități admnistrativ-teritoriale numite cazale, conduse de către cadii judecători ce aplicau legea islamică (sharia)20. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost organizat ca udj (provincie), conducerea acesteia revenind beilor de margine (udj-bei) având reședința într-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceste condiții, pentru o lungă perioadă de timp, principalul centru administrativ al vilaietului Silistra s-a aflat în Dobrogea, în apropierea malurilor Dunării, într-o regiune populată preponderent de către români. Vilaietul era administrat de către un valiu și era divizat în sangeacuri, iar acestea din urmă în cazale. Cazalele (cazas) erau conduse de către mudiri 25. Fiecare localitate era administrată de către un primar (muktar sau subașa) numit de guvernul otoman. În localitățile unde populația era de naționalități diferite erau mai mulți muktari. Orașele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
otomane și constată consecințele tragice ale războaielor purtate pe teritoriul dobrogean, precum și numărul redus al așezărilor, inexistența căilor de comunicație și a mijloacelor de transport 85. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad întocmea o statistică pentru sangeacul Tulcea și cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]