1,540 matches
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de autoreproș și blestemăție căzută așa din cer : “Șeful iadului a-nceput să mă încerce!, îsi zise scărpinându-și barba, crescută de când nu a mai dat la “baroase” și la “foițe” cu vecinul, că vine “ologit” acasă de la coasă și sapă, de pe toate coastele din zori și până seara, își făcu iute semnul crucii, se băgă în țoală și adormi iarăși împăcat c-a fost doar un vis și că în el era vorba de ceva ce nu poate exista pe
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Cu_dotarile_electronice_di_l_v_ceasca_ar_fi_cazut_la_pastele_cailor_ix_.html [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]
-
astea mie mi le Cu toții, puseră în cârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă Acum tot ei îmi dau cu tifla: Și-a pierdut nene, prostul chifla Și mai face și tapaj Cu ajutorul de șomaj! Și-am luat din nou de coadă sapa Că nu-mi ședea bine cu mapa Și tot ei mă numesc năpârcă: Primarul, secretarul și Tăbârcă! Referință Bibliografică: Primarul, secretarul și Tăbârcă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1776, Anul V, 11 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
PRIMARUL, SECRETARUL ŞI TĂBÂRCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1447213007.html [Corola-blog/BlogPost/376983_a_378312]
-
beneficiază de un grad sporit de confort fonic și termic datorită pereților dubli de zidărie prevăzuți și cu un strat de izolație de vata minerală, între apartamente și în zonele comune cu casa scării. Pe fiecare nivel s-au utlizat sape flotante cu izolație în pardoseala. Termosistemul exterior are o grosime de 15 cm și reduce pierderile de căldură cu încă 30% față de o izolare clasică de 10 cm.. La toate acestea se mai adaugă și avantaje precum : compartimentare interioară din
Sondaj Bermo Group by http://www.zilesinopti.ro/articole/1787/sondaj-bermo-group [Corola-blog/BlogPost/99679_a_100971]
-
Nu plouă. E dimineață. Foarte dimineață. Cum se știe și cum se zice, sătenii se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
știe și cum se zice, sătenii se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
se trezesc cu noaptea în cap. Că-i vremea prășitului. Și nu-i timp de zăbavă. Nu-i timp de pierdut la somn și la taclale. Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
Sapele sunt bătute de cu seara. Ce înseamnă sapă bătută? Simplu: se pune gura sapei pe o nicovală profesionistă ori improvizată și se bate cu ciocanul până se ascute. Că doar n-ai să te duci pe tarla cu gura sapei tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă. Bineînțeles, chiar și mâncarea, și mămăliga, și toate celelalte sunt pregătite de cu seara. Și, dimineața, înainte de plecare, scuturăm doar mere, smulgem unu-două smocuri de
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
altfel, iau chelfăneală și muștruluială, iau pasul și lovitura de la bunica Maria, mama lor văduvă și demnă până la sfârșit. Nu prășesc alandala. Măsoară, din ochi, câte o postață, o duc până la capătul stabilit...și tot așa. Deoarece țărâna-i jilavă, sapele se încarcă, se îngreunează, trebuie scuturate. Adică, doi câte doi, oamenii de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
încarcă, se îngreunează, trebuie scuturate. Adică, doi câte doi, oamenii de câmp își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut de sapele altor și altor văi și dealuri și sfinți cu pestelcă și opinci...până când soarele se proțăpește în toiul amiezii, când mătușa-șefă dă poruncă de oprire, de așezare și de potolire a foamei...Prichindel și aproape nevăzut, eu stau în
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
în ochii lor mari și amari...și să mă văd crescând înalt până la grumazul lor bătucit de vreme și jug!...să mă uit și să mă văd chiar și în lacrimile lor rostogolindu-se prin țărâna frământată și netezită de sapele acestor țărani pentru care, vorba prozatorului Ion Avram, Sfânta Osteneală este un dar de la Dumnezeu!... Sigur că da! și stai să vezi! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
vândut de dorul ei De viu, degeaba. Să nu spui păcat! Eu sunt, și nici nu știu de dorul cui O groapă îngropată-n altă groapă Și plâng de dorul tău și-al nimănui. Decât să-ntrebi ceva, mai bine sapă! Sa-mi faci mormânt frumos, pe el să pui Trei flori. Și nici o vorba să nu spui! 21 octombrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: TREI FLORI / Marius Robu
TREI FLORI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_trei_flori_marius_robu_1381594487.html [Corola-blog/BlogPost/352313_a_353642]
-
refuzat să mai iau ore pentru că nu mai sunt elevii de altădată. Cei de astăzi, dacă vor să ajungă ceva în viață, trebuie să asculte de părinți și de profesori și să muncească pe brânci. Ca elev mergeam desculț cu sapa-n spinare la prășit alături de frații mai mari și de părinți iar ca student mergeam cu ziua la cules struguri în via de la Șorogari, vis-a-vis de căminele studențești din Copou. Munca de orice fel înnobilează într-adevăr pe om, dacă
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
pomi ce-i înconjurase cândva casa și pe locul căreia se ridicau acum, înghesuite și suprapuse, apartamente într-o arhitectură de cutii de chibrite, era o palmă de pământ umbrită de un cireș de soi, unde femeia mai dădea cu sapa îngrijind câteva straturi de flori și o alee pietruită cu dale și cărămizi roșii care o despărțea de cel mai învecinat bloc și căreia bătrâna îi zicea curte. Singurul fiu pe care-l avusese își luase lumea în cap și
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_lady_cornelia_turlea_chifu_1359257003.html [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
mamă. Dar dacă nu înveți, cum mai evoluează lumea? Nu vezi acum? Se mai ară cu plugul tras de vaci când nu ai cai sau boi? Se mai culege grâul cu secera? Totul este mecanizat. - Da, mamă, dar tot cu sapa se taie buruienile la C.A.P. Când eram mai tânără, mergeam și eu la colectiv. Acuma nu mai pot. M-au scos la pensie și mi-au dat 25 lei pensie. Ce să fac cu acești bani? Dacă nu aș
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
sărbători”. Iar eu spun că așa se cuvine, ca toate bisericile din România să se implice efectiv și neîntrerupt în oblojirea acestei supărătoare răni-paradox provocată de postdecembrism - țară încă bogată și cu tot mai mulți cetățeni aduși de cârmuitori la sapă de lemn...) Câteva cuvinte lămuritoare despre titlul ales, mai precis despre binomul credință-fericire. Doar în strânsă combinație, adică generos alimentată de credință, fericirea nu este o sisifică zbatere și autoamăgire umană, respectiv o amarnică și nestatornică iluzie, așa cum se prezintă
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461504317.html [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
învăț în clasă. -Lasă fata, zice tata, care era un om minunat, așa e în prima zi. Mâine o s-o aducă și ... gata! -Așa o înveți?! Dacă nu va ști carte, nu știu ce se va allege de ea, că nici de sapă nu e bună. Că e denevoie rău. Seara am adormit greu cu gândul la ce voi face eu în viață, că așa era, de sapă nu eram bună, dar școala, după cum am văzut în prima zi, nu-mi plăcea deloc
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Prima_zi_de_scoala.html [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
înveți?! Dacă nu va ști carte, nu știu ce se va allege de ea, că nici de sapă nu e bună. Că e denevoie rău. Seara am adormit greu cu gândul la ce voi face eu în viață, că așa era, de sapă nu eram bună, dar școala, după cum am văzut în prima zi, nu-mi plăcea deloc. Titina Nica Țene Referință Bibliografică: Prima zi de școală / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Prima_zi_de_scoala.html [Corola-blog/BlogPost/360828_a_362157]
-
mi-am adus aminte de ea: „Mâna care-a dorit sceptrul universului și gânduri/ ce-au cuprins tot universul, încap bine-n patru scânduri”. Acuma, io sceptru n-am avut, nici univers, decât vreo două ziare rămase de la bunicu’, da’ sapa și coasa nu mi-au lipsit. Nici sticla cu țuică, mă rog... Da’ cum stau io și cuget - cât mai am cu ce, v-am zis - mă gândesc că n-am prea fi avut loc toți patru între scândurile-astea
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
niște flamuri, anunțând trezirea la viață a naturii. Cu țânci care ies la zbenguială, deși nu este cald încă. Și cu vânt subțire, se schimbă sângele, ca vinul care începe din nou să fiarbă și, mai departe, cu arături, semănături, sapa la umăr și hai din nou pe câmp, alt an, ciclu nou, și câte un inel la fel de nou, care ne înseamnă trecerea prin timp. Cu mai multă poftă de viață, dar cu mai puțină vigoare. Și mereu, mereu cu mai
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrumiera_tigarea_si_fumul_.html [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari.html [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
Si bunul Dumnezeu facut-a, Să fie al nostru, în sfârșit. Și de-l avem acuma,iată Plecat-am toți către oraș. Nu ne băgăm la pământ slugă, Măi bine-l dăm la arendaș. Nu știm cum se mai ține sapă, Uitat-am tot ce-am învățat De la părinții nostri'odata, Cănd mai eram copii în sat. Am vândut caii și căruță, Tot ce bătrânii au avut. Și bătătura părinteasca, Am pus-o gaj,la împrumut. Noi vrem pământ,strigam acum
NOI VREM PAMANT de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1419189386.html [Corola-blog/BlogPost/376667_a_377996]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > POEME HAIKU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului crezând că e duminică, astăzi nu m-am dus la serviciu * pune sapa jos și vorbește la mobil cu Germania * deși e liniște cloșca simte în aer prezent un uliu * din volumul Poeme cu ochii inguști Referință Bibliografică: poeme haiku / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 734, Anul III, 03 ianuarie
POEME HAIKU de ION UNTARU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_haiku_ion_untaru_1357278406.html [Corola-blog/BlogPost/348774_a_350103]
-
obosit după atâta vânzoleală prin curte cu medici, polițiști și alți privitori sau sfătuitori de ocazie. L-au întors pe Fane Cizmaru pe toate părțile, l-au ridicat, l-au coborât... - Vreau să-mi sapi această curte, cum sapi cu sapa așa să-mi sapi tu cu cupa buldo-excavatorului. Dai jos adapostul pentru animale si magazia pentru depozitarea produselor agricole. Nimic sa nu rămână în picioare și nerăscolit. - Pentru toate astea...cine mă plătește?...că pentru dărâmarea casei am primit o
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]