72 matches
-
plămînși o rosti. Aceeași doamnă reinvocă expedierea acasă a scumpului ei Alcibiade Adrian Nicolici. La timpul potrivit, Sinistratul mișcă o dată, iute și imprecis, din craniu. Se forță să-și închipuie că este întrebat dacă o antipatizează sau nu, pe doamna Sapiența Celenterache. Da, o antipatizează absolut, își imagină el că împărtășește o destăinuire jenantă. Da, și își mai clătină o dată țeasta. La ora aceea, Alcibiade Adrian Nicolici era de mult mort și dizolvat în neființă, cu trupul împrăștiat prin viroagele munților
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
imita particularitățile și comportamentul pieritului Alcibiade Adrian Nicolici. Degetele se electrizară. Încăperea fu brăzdată de schije de foc minuscule. Masa circulară, cu cele cinci scaune și ocupanții lor, fu catapultată 150 de centimetri în văzduh. 364 DANIEL BĂNULESCU Magherușan, madam Sapiența Celenterache și madam Dragonela Jugureanu. Arătau înzecit mai ruinate decât gazda. Iar a doua lor calitate mediumică era aceea că-l cunoscuseră pe Răposat. - Și nu-ți mai zic ce distins se înfățișa înainte. Dar și ca Răposat se ținea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mână muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția, cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Republicii Moldova. O politică sezonieră, practicată de niște angajați cu un trecut tulbure, pe care stăpânul îi sperie (șantajează) din când în când, fluturându-le în față dosarele grele de păcate. Vară. Arșiță ca în Caragiale, dar nu suntem pe strada Sapienței, ci în curtea cu un havuz în paragină a unei instituții. O instituție culturală abandonată de stat și nedescoperită încă de sponsori. Câte un românaș, toropit de căldură, mai înjură, dar fără consecințe în plan imediat. Toți par să fi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
dar consimte în adevăr? Azi știm că tăcerea e un alt fel de discurs, care de-alungul istoriei și-a dobândit o anume elocvență. Există o retorică a tăcerii. Când lupta pentru bine nu e posibilă cu armele comune, slăbiciunea, orgoliul, sapiența, nebunia se comportă diferit. Una se supune pur și simplu, alta plânge ori se agită, dacă nu știe să suporte. Tăcerea e, în viziunea unui moralist, lotul înțelepciunii, cel mai bine plasat și în scara de valori ce se degajă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
discursul istoric, menit a stabili adevărul, și discursul puterii, interesat a întreține o notă de echivoc din care să se profite politic. Discursul istoric, mai ales în asemenea clipe, trebuie să devină un memento, un mod de a provoca la sapiență. Ce-ar fi istoria, în adevăr, dacă ar uita, tocmai atunci când spiritele se înfierbântă peste măsură, că e nevoie de o surdină care să atenueze notele exagerate, de bemoli care să coboare tonul ajuns prea acut? " Nu răspunde nebunului după
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția sa
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
dornici să ajungă cît mai repede în arenă". Autorul nu evită termenul crud, comparația ghimpoasă, "în anul 2000, aveam două volume inedite din opera lui Rebreanu, două sicrie pe care nu izbuteam să le îngrop în vreo tiparniță românească". O sapiență de ins care a văzut multe îl îndeamnă a se opri asupra aspectelor de instabilitate, de efemer ale vieții literare, la ceea ce s-a numit doctrinar "mutația valorilor estetice", însă cu o privire "bătrînească" ce pare a se situa deasupra
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
ascet de marcă preschimbat în neguțător, care reușește să înșele străjile puse de regescul tată și să pătrundă la prinț sub pretextul înfățișării unei nestemate nemaivăzute. Transferul este străveziu, dar metafora aparține inventarului agreat de cititori. Pustnicul aducea mărgăritarul supremei sapiențe, al doctrinei salvatoare. Învățătura este translată prin parabole (unele, precum „omul urmărit de inorog”, „cei trei prieteni”, „cele patru racle”, „orașul care-și schimba conducătorul în fiecare an”, vor deveni faimoase) și istorisiri exemplare (acele pilde care în literatura română
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
de „setea de intemperanță” ăHoria-Roman Patapieviciă a unuia dintre personaje. Pe cei doi, Lache Diaconescu și Mache Preotescu, îi desparte onomastic o consoană, L și M devin interșan- jabile, iar scriitorul privilegiază confuzia în numeroase împrejurări : 9 devine 6, strada Sapienței nr. 11 bis devine strada Pacienței nr. 11 bis etc. Și numele de familie ne situează în aceeași familiaritate, dincolo de terminația „-escu” proprie numelor de familie românești. Înrudirea are loc și pe linia unui semantism cuprins în sfera reli- gioasă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
e albulŭ, frumosului frumosŭ Ci di și negru ’n negru, hidosului hidos. bucureștiul în 1871 85 lu c. esarcu Intelligentŭ, amorulu de arte, de științe Și erudiție, plus ardentele dorințe De studiuri profunde vorŭ face a te distinge În lumea sapienței și-nvidioși a-nvinge. ii Currendŭ și hymeneulŭ te chiamă să dai mâna Unei copile blinde ce ’a învățatŭ să stime Și arta și știința și limba ei română Și care-a pusŭ în tine speranțe legitime. iii În viéța conjugale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
transformat într-o piață de arme, strada Mihai-Vodă ar fi mers în linie dreaptă de la Podul Dâmboviței până în fața statuii, iar cotitura ce începe după strada Sfinții Apostoli ar fi fost evitată. anul 1873 215 20. Mânăstirea Mihai-Vodă (de pe strada Sapienței, în apropierea Dâmboviței) a fost ctitorită de Mihai Viteazul încă înainte de a ajunge domn al Țării Românești; ea a fost târnosită în anul 1591 și nu în 1598, cum menționează - greșit - documentul citat de Bacalbașa. 21. La solicitarea lui Nicolae
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
119, 126; Pomul verde 142; Savoy 115; Slăti neanu (Momolo) 59, 60, 118, 119, 175, 289, 408; Teatrul-circ 379, 380; Valhala (Walhala) 117, 303, 396; Ziepser 142 450 indice de nume de locuri Salonul nou de pianuri A. Ghebauer: 115 Sapienței (strada): 215 Snagov (Znagov) (plasa, județul Ilfov): 258 Societatea de tragere (dare) la semn: 110 Societatea Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
121; Ed gar Quinet (Nouă) 124, 126, 264; RaduVodă 258; Regală (Aristide Briand; 13 Decembrie) 125, 130, 134, 136, 398; Remus 258; Renașterii 394, 395; Râureanu (-Măgureanu) 49, 50, 113, 130, 134; Romană 122, 258; C.A. Rosetti (Clemenței) 121; Sapienței 215; Sărindar (Const. Mille) 114, 127; Scaune 322; Sevastopol 117, 369; Sf. Constantin 142; Sf. Ionică, 379, 419; Sf. Nicolaeșelari 135; Sf. Vineri, 95, 142; Sfinții Apostoli 142, 215; Sfinților 130; Smârdan (Germană) 49, 64, 123, 128, 129, 133, 146
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este și biserica Sfinții Apostoli, ctitoria fiului învățatului stolnic Constantin Cantacuzino, voievodul martir Ștefan. Clădirea aflată la poziția 108 pe lista monumentelor de arhitectură, stabilită de HCM 1860A din 1955, păstrează în întregime fresca originară. Un mic lăcaș de pe strada Sapienței, ridicat pe locul unui paraclis de curte al Crețuleștilor, prin efortul creștinilor din cartier și îndemnul preotului Șerban Constantin Sârbu, își așteaptă și el inevitabila execuție. Amenințate sunt și Institutul Cantacuzino, Facultățile de Medicină Veterinară și Biologie, precum și clădirea Teatrului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care pornea din strada Palas și trecea În strada Justiției, Încrucișându-se cu linia roșie de pe Calea Rahovei, pe care Încercuise, tot cu roșu, casa cu nr.359. Mai existau porțiuni Încercuite cu roșu: casa 374, aflată În triunghiul dintre străzile Sapienței, Brutus și Poliției, strada Rinocerului, imobilul 274, aflat În careul format de străzile Anton Pann-Labirint-Matei Basarab, strada Gentilă. Vocea sa căpăta inflexiuni muzicale declamând, din nou și din nou, numele Gentilă, Gentilă, strada aproape de Hala Traian, de care amândoi ne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la torturile Securități fără să scoată măcar un geamăt. Părintele Toma Gherasimescu o mare forța spirituală, care prin rugăciune neîntrerupta tempera parcă înverșunarea călăilor. Tică Voicescu devenit mai târziu, după eliberare, duhovnicul cetății lui Bucur Ciobanul fiind preot la Biserica Sapienței din București. Călugărul Arsenie Papacioc venea alături de Naidim. Doi sfinți ai închisorilor comuniste, unul călugăr preot, celălalt frate de cruce. Virgil Maxim împreună cu frații lui de cruce Aurel Obreja, Ioan Ismană, Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu și Marcu Aurelian Stoica înfruntaseră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
54 (anterior nr. 1 - 55, 4 - 36) - nr. 21 - 75, 18 - 54(fost 1 -55, 4 - 36) Str. Ritoride - nr. 1 - 67; 2 - 60 Str. Roznov - nr. 1 - 11; 2 - 14 Str. Sanatoriului - nr. 1 - 59; 4; 8 - 52 Str. Sapienței - nr. 1 - 19; 31; 2 - 10; 1. 103A Ale. Sălaj - nr. 11 - 21; 10; Bl. 37; 62A; 62B Ale. Sălaj - nr. 1 - 9; 4 - 8; Bl. 15; 21; 41; Z4; Z5; Z10, 34,35 Str. Scarlat Otulescu - nr. 1 - 9
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
se apără cu ajutorul nerăbdării cum flacăra chibritului iar palmele nervoase ale tinerilor ce-ar fi altceva decît ofrandele aduse celor care stau la masă cîte-o jumătate de ceas după ce-au isprăvit de mîncat cu perspectiva aburită de cafea cu sapiența umezită cum e ochiul cu numele lor ah numele lor devenind către seară transparente cum sticla geamului prin care vezi din nou triumfătoarea stradă. Societate Se-așteaptă unii pe alții se caută ca și cum n-ar fi în stare se duc
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/2853_a_4178]
-
Postăvari (ca metoc al mănăstirii), care a fost construită în 1564, reconstruită în 1856-1857 și apoi demolată în 1984. În prezent, din întreg ansamblul mănăstirii s-au mai păstrat doar biserica și o clopotniță. Acestea se află amplasate pe Strada Sapienței nr. 35 din sectorul 5 al municipiului București, în spatele unor blocuri construite în timpul regimului comunist, din apropierea Splaiului Independenței și a parcului Izvor. În 1813 Mănăstirea Mihai-Vodă „era printre mănăstirile mari ale țării”. este inclusă în "Lista monumentelor istorice din România
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
coborâtă pe verticală cu 6,2 m, a avut loc în anul 1985. Operațiune în sine de translatare a edificiului, de pe Dealul Mihai Vodă, fosta stradă a Arhivelor nr.2 și până în locul în care se află și astăzi, Strada Sapienței nr.4, în apropierea malului Dâmboviței, a fost considerată la vremea respectivă o performanță deosebită. Unele din osemintele aflate în curtea mănăstirii au fost împachetate în grabă și au putut fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
clopotnița, a fost salvată, în anul 1985, fiind translatată spre est, în pantă, pe o distanță de 289 m și coborâtă pe verticală cu 6,2 m, până pe malul Dâmboviței, unde a fost ascunsă vederii, după niște blocuri, pe strada Sapienței. Restul clădirilor de pe deal au fost demolate, inclusiv "Palatul Arhivelor Statului", reclădit în anii 1900-1916, după planurile arhitecților Petre Antonescu și Cristofi Cerchez, iar situl arheologic cu vestigii din epoca bronzului, aflat în curtea mănăstirii, a fost și el distrus
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]