252 matches
-
evenimente-cheie care au bulversat România și Europa în special în ultimele trei decenii, nescutit fiind de felurite puseuri de sarcasm, eventual anticlerical sau misogin, ci și ca un artist al narațiunii: în ciuda unor barochisme manieriste, excelează în stilul poematic și sapiențial, ori de câte ori vine vorba de religie, ca să nu mai vorbim de informația sa atotcuprinzătoare în domeniu, dublată de puterea de comparatist al istoriei ortodoxiei și a catolicismului. Roma cu topografia, peisajele, artele figurative și nenumăratele sale bazilici îi sunt familiare, drept care
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
domenii aflate în afara elementului predilect al lui Kierkegaard - toată horbota conceptuală desfășurată în jurul căsniciei seamănă cu aripele unei gingașe libelule: impresionante prin culoare, dar fragile prin stofa din care sunt croite. Din acest motiv, Kierkegaard trebuie citit estetic și nu sapiențial. Îi urmărești frumusețea analogiilor și spontaneitatea improvizațiilor, dar nu semnele unei înțelepciuni mature căpătate în anii de pretins ordalițiu matrimonial. Căci, sub unghiul menajului în doi, autorul nu are idei, dar are facondă. Scrie dezlănțuit dintr-un elan ce aduce
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
care se scrie de sute de ani, aici, la Porțile Orientului, unde demnitatea este abolită sistematic de ființe cultivate în rigorile Bizanțului, precum Ralea (în opinia sa crîncenă), sau de turiferari ai comunismului". Moralismul său nu era însă unul calm, sapiențial într-o manieră convențională, ci grefat pe un temperament rebel, cu o "peniță muiată în pelin", înclinat spre pamfletul executat cu o "bardă călită în focul inimii sale luptătoare". Mult mai curînd un discurs al luptei decît unul al reculegerii
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
accent pe forța individual-imaginativă): avem de a face cu o profundă meditație asupra cuvintelor. Fiindcă în Scripturi niciun cuvânt nu e inutil. Un șir de ecouri, sau ceea ce muzicienii ar numi armonice leagă - precum un colier de sunete fundamentale - înțelesurile sapiențiale. Și pe deasupra - ecoul voinței Binelui. „De fapt, toată Biblia va răsuna de acel unde ești? strigat omului de Dumnezeu, care îl caută și vrea să îl readucă la sine”. 1 Cuvânt care desemnează, în greaca veche, pluralul pentru papirus: documnte
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
ezitări cronice a cărui apatie e întreruptă de răbufniri entuziaste, un vacilant recăpătîndu-și siguranța în chip sporadic și numai pentru puțin timp. Culmea e că, fiind în carență de voință, stofa idealistă îi este intactă, de unde și frămîntările cu tentă sapiențială pe care le trăiește. Formula interioară a lui Dan Iacob e de fluctuație ciclotimică cu ritm foarte lent, acum fiind optimist și histrionic, iar peste cîțiva ani melancolic și strivit de neputință. În cursul perioadelor stenice nu-i ajunge timpul
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
și recunoaște „Minunăția Corpului Mirific European, CME!)”. Pe de altă parte, the human factor rămâne, ca unde vrem noi, la Thomas Mann sau la Graham Greene, un ingredient determinant, la o adică, ostil Establishment-ului, capabil, respectiv, de sacrificiu. Bunicul sapiențial, practic instanța auctorială, conform convenției de aici, trebuia să patroneze un „șantier” numit Spectacolul, cum s-ar fi intitulat, originar, romanul, rămas la stadiul de note - sau „dosare de existență”, cum le-ar fi spus, mutatis mutandis, Camil Petrescu - și
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
încă din tinerețe. La 20 de ani, îi apare o carte de proză intitulată Nuvele, cele mai multe dintre ele romanțioase, la fel ca versurile (modeste) și epigramele (fără umor). În 1895 publică studiul Patriotismul în literatura română, iar în 1940 volumul sapiențial și de memorialistică Gânduri și amintiri. Colaborează la Revista nouă, Literatorul, Literatura și arta română și editează două publicații: La Roumanie nouvelle și Capitala unde semnează Bucur Ciobanu. În paginile revistelor sale întâlnim câteva nume cunoscute ale literaturii române, unele
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
unora iar aceștia vor muri cu siguranță.". Acest tipar aforistic, cu miez simbolic, nu e totuși caracteristic autorului. Specialitatea lui Liviu Georgescu o constituie poemul abundent, cu serii de imagini exotice, fără nici un moment de respiro sau baremi de liniște sapiențială. Plăcerea nebună a celui care se joacă și se bucură de cuvinte, asociindu-le imprevizibil, răsucindu-le și ciocnindu-le ca la biliard, e mai puternică decât figurația modernismului abstract și imaginația eterată a exponenților lui. În Orologiul cu statui
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
individualități bine conturate, ideatic, ba chiar și umoral, ale căror puncte de vedere nu se pot confunda. Asistăm la un spectacol unde actanții își spun replicile apoi pleacă, lăsând o mulțime de porți deschise. Iată câteva secvențe: după serenitatea aproape de sapiențial a Irinei Mavrodin, îl surprindem pe Al. Cistelecan într-o dispoziție de o bonomie mornă și o reîntâlnim pe Ana Blandiana în ipostaza de interlocutor apt să dezamorseze, cu paciență, pe un ton impersonal, potențialul exploziv al oricărei întrebări. Nonconformistul
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]
-
de excesul subtilității... Arhitectura compozițională e, repet, lacunară, cu rupturi de nivel și irumperi fantasmatice ale trecutului în prezent (excepțională vedenia inopinată din copilăria sibiană a Maiei, cu apariția unui bătrîn asemănător defunctului Capșa!). Din loc în loc, capitole jucate vag sapiențial, ezoteric, un fel de meditații poematice, trimit către o metafizică a simțurilor (Meditația celor două steaguri, Meditația celor cinci simțuri) sau către „reguli de conduită” ce trimit, la rîndule, ca și cele 24 de capitole ale cărții, la exercițiile spirituale
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
lipsă de autenticitate această ciudată stare de spirit, considerând-o efectul pervers al incertitudinii amenințătoare și al unei paremiologice Împăcări cu soarta: ce-o fi o fi, ce ți-e scris În frunte ți-e pus și alte asemenea chestii sapiențiale și defetiste. Am făcut duș, m-am bărbierit Îndelung și meticulos apoi, ca de obicei, mi-am aprins o țigară. Tâmpit obicei, dar, de astă dată, mai mult decât inofensiv, de-a dreptul util: fumatul și așteptarea merg Împreună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că nu mă pot opune unui impuls venit din cine știe ce altă parte. Peste încă o secundă am să realizez că mi-am îndeplinit sarcina. Într-adevăr, am făcut ceea ce bănuiam, ceea ce vroiați, păpușari nevăzuți ai cerului, strâmbi mimi ai mlaștinii sapiențiale, cumpliți șarlatani ai firii și groaznici bețivi ai ordinii. Sunteți mulțumiți? Ei, asta-i bună, dar până când o să continuați să faceți numai ce vreți... Mă aud apoi vorbind și dându-i dreptate. Omul are dreptate. - Uite, asta e, zice el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Acest transfer difuz de semnale, dintre cele două instanțe psihice, este de natură ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
În comparație cu Ieromonahul Macarios Simonospetrinul cu ale sale cercetări istorico-teologice, exegeza lui Andre Scrima rămâne un manifest avangardist între studiile fenomenologice contemporane. În viața, gândirea și, mai cu seamă, viețuirea creștină liturghia este chintesența totalizatoare a temporalității: trecutul sacru este absorbit sapiențial, prezentul se trăiește apocaliptic, iar viitorul este anticipat profetic. În acest sens Sfânta Liturghie este „operatorul transcedental al unei sinteze eshatologice” - susține Mihail Neamțu. În tărâmul liturghiei, excesul uitării, exaltarea imediatului și precipitarea sfârșitului sunt tentații corectate de practicile narative
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
mă culc, noroc că nu trebuie să mă spăl pe < >, că azi nu am umblat desculț”).Remarcăm și deosebitul har narativ (trecând de la neliniști"la Hieronymus Bosch, apocaliptice - la aproape diafanul serafic), profund mistic, și expresivitatea pătimașă (și, totuși, adâncit sapiențială, prin Revelație!) a Blestemului Dorei Alina Romanescu/România: „Dumnezeu îi îngăduise să plutească, să se rupă definitiv de cele pământești. Se simțea din ce în ce mai ușoară - și, când a ajuns pe tărâmul Tinereții fără Bătrânețe și al Vieții fără de Moarte, la intrare
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
ce e munca și dulceața ei amară. // Șipotul cu apă rece, o iubire dezmierdată, / Bolta nopții-n roi de stele, jurămintele de fată, / Casa veche, amintirea timpului de început, / Țintirimul, ce-i vecia clipei scurse pe pământ” (Învățat-am). Poeme sapiențiale, cu parfum de învățătură sfântă și de apoftegmă, scrie poetul pentru urmași, rod al meditației și reflecțiilor din clipele de răgaz: „Se moare doar odată, murit vei fi mereu, / De n-ai lăsat prin fapte o urmă, ce, la greu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
calamitat (în)castrează distanțe îți admiră tăcerea așezată stoic în vitrine împarte cuvinte ca niște sandale neofite ia autobuzul nopții câine ud ce se retrage în cușca savan(t)ă noi două revărsăm vise idolatre pe străzi una la est sapiențial alta la vest opulent vitralii suspină lasciv nopți insipide se dezbracă între noi este o sinceritate opacă Referință Bibliografică: Mimesis / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi
MIMESIS de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349283_a_350612]
-
și poezie, în întreaga ta creație?... România este cunoscută mai cu seamă în Europa, dar nu numai! prin operele unor savanți poeți sau savanți filosofi (cazul unui Ștefan Lupașco, fiind de departe revelator!), dar sinteza dintre o lirică non-creștină și sapiențială și prestația (praxis-chirurgicală) unei științe (medicina) se poate întâlni mai rar. Cum explici „cazul” Dimitrie Grama? Dimitrie GRAMA: Mai demult timp am observat că lumea, mai ales doctorii încearcă cu disperare să facă niște legături între medicină și alte creații
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
nume pe care-l purta! Alături de poemul subsemnatei intitulat Foc piramidal rezultat dintr-un joc al imaginației ce-mi sugera o stare sufletească, un foc interior care face să ardă -metaforic - inima și gândul artistului, poem inspirat din imaginea Amfiteatrului sapiențial aflat în piramida acelui foc nevăzut ce a contribuit și la transformările interioare ale maestrului Brâncuși, de multe ori plătite cu un tribut greu numit suferință, în încheiere vreau să redau nu un gând al meu care se înțelege că
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
biciuia Că într-o perpetua pedeapsă Mult prea puternică, prea aspră Spre a o mai putea rabdă. Piramidal focul acela În care chinurile înțelepților se perindau Și semne magice-mi făceau De mântuire. Piramidal focul acela dogorâtor Din poartă amfiteatrului Sapiențial, salvator. Elenă Armenescu Referință Bibliografica: Constantin Brâncuși - inițiat și sculptor al gândului și sufletului / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 557, Anul ÎI, 10 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
în versuri, Ecclesiastul în versuri, Pildele în versuri și Rugăciunea regelui Manase) cu o recomandare pe Coperta a IV-a*. Implicit - și explicit - mă încuraja să stărui. Din acea clipă au început să-mi sosească, una după alta, cărțile profetice, sapiențiale și poetice ale Bibliei, “întocmite - aflăm, de fiecare dată, din Nota asupra ediției - prin metoda comparativistă...în osteneala de a restaura prezența și autoritatea Septuagintei în tradiția biblică ortodoxă (românească)”. Astfel, în anul 1998, am primit Cântarea Cântărilor (“Poetului Eugen
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
de mandolină, / Înger vibrând din corzi imaginare. Voi sta din nou în Conul de Lumină -Cel fără vârstă și fără hotare. / Acolo pot să-mi fac din gând altare / De-nchinăciune-n vremi ce stau să vină” (Căsuța cu povești). Nici dimensiunea sapiențială nu lipsește din lirica Ioanei Stuparu și ea se regăsește în unele poeme precum acesta: “Iarăși: Și iarăși vii c-un braț de lemne ude, / Le pui în stivă, peste spuza care / Aprinde doar, din pură întâmplare / O flacără în
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
al acestei scriituri cu confesivitatea. Oricît de fotografic și-ar developa autoarea melancoliile, pozînd bovaric „numai pentru a înțelege și mai bine / cît de necesară îmi este această foame, a inimii”, discursul e de fapt cu precădere filozofard și chiar sapiențial, marcat de porniri aforistice. Spre exemplu, retorica din Oratio mentis : „Totul e să dăm fiecărui lucru / sensul cuvenit /.../ poate că Burckhardt avea dreptate,/ se poate vorbi despre moarte / fără să întindem mîna spre ea ?” Această perspectivă impersonală face ca mărturia
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
adresat eu din nou spre a mai liniști spiritele. Acest Măr de aur poarta în el secretul Înălțării Fecioarei de lumină la cer prin puterea îngerilor. Iată de ce consider că este legitim și obligatoriu acum să credem că această călătorie sapiențială pe planeta Venus nu ar avea loc dacă nu ar exista un sens profund uman. Un sens care nu poate fi altul decât acela de a avea o mare responsabilitate morală și etica din partea noastră pentru salvarea Planetei Pământ de la
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > STEAUA Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1284 din 07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului de la miezul nopții îți simte pulsul extrasistolic răceala ei ptolemeică mi-adoarme cearșafurile deschid o fereastră sapiențială aspir fluturii viselor iluzii magmatice în lumina difuză umbra ta crește odiseic îți pictez tavanul insolent cu unghiile de la piciorul lui Columb inima mea se rotește aleatoriu între două oglinzi converse ușa mea spartană și fereasta ta fermă supraviețuiesc luptei
STEAUA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371030_a_372359]