128 matches
-
diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre neinfecțioase (alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare, asocierilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
activat. Tratamentul antibiotic empiric al HCAP depinde de riscul rezistenței la antibiotice al germenilor etiologici, evaluat în funcție de durata spitalizării până la debut, tratamentele antibiotice anterioare, co-morbidități și severitatea manifestărilor. 7.9 Particularități ale pneumoniilor după etiologie Pneumonia pneumococică Pneumococul este un saprofit al căilor respiratorii superioare și constituie cauza principală a pneumoniilor, cu frecvență mai mare la vârste extreme, etilici, splenectomizați, imunodeprimați (HIV) sau postgripal. Pneumonia pneumococică reprezintă prototipul clinic al pneumoniilor bacteriene. Manifestările tipice sunt: debutul brusc cu frison, febră, junghi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
perspectiva medicinii umane și veterinare). 13.2 Leptospiroza Definiție Leptospiroza este o zoonoză răspândită în întreaga lume, cauzată de bacterii din genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestări clinice variabile. Etiologie Leptospirele sunt bacterii gram negative, spiralate, mobile, care cuprind specii saprofite (L. biflexa) și specii patogene (L. interrogans, cu 26 serogrupuri si 250 serovariante). Clasificarea leptospirelor în 17 genomospecii pe baza genomului ADN este încă puțin utilizată. Epidemiologie Sursa de infecție este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacteriurie cu număr de germeni între 103-105 UFC/ml se interpretează drept contaminarea urinii, dar poate fi și ITU dacă se asociază piurie și simptome clinice, dacă apare la un bărbat simptomatic sau cauza infecției este stafilococul (chiar cu tulpini saprofite). De asemenea, sindromul cistitic fără bacteriurie semnificativă se numește sindrom uretral, frecvent determinat de Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorrhea. - teste speciale necesare când cistita este recidivantă (peste 3 episoade/an): ecografie abdominală, cistoscopie. Cistita acută necesită diagnostic diferențial cu alte
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în IIA se caracterizează printr-un polimorfism accentuat, fiind constituită atât din germeni aerobi ( E.coli, Proteus, Pseudomonas, Klebsiella) cât și din germeni anaerobi (clostridii, streptococi și/sau stafilococi anaerobi, Bacteroides spp.). La pacienții imunodeprimați, mai frecvent se depistează germenii saprofiți sau condiționat patogeni (Serratia marcescens, Candida spp, Pseudomonas) Pentru evidențierea germenilor, în special anaerobi, se recomandă recoltarea secreției peritoneale imediat ce se deschide peritoneul, pentru că după o oră de la contactul cu aerul mai este evidentă doar 10% din flora anaerobă. În
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare verde-închis lăsate la nivelul solului. Plantele nu se mai dezvoltă și în cele din urmă se usucă (fig. 17 d). În galeriile din rădăcini se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea acestora. Pagubele cele mai mari se înregistrează în primăvară la culturile de varză extratimpurie și timpurie. S-a constatat că frecvența și intensitatea atacului sunt determinate de unii factori, cum ar fi: tipul și structura solului, rezistența
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde, în care se instalează bacterii și ciuperci saprofite, ce determină putrezirea acestora (fig. 18 c, d). Pe organele atacate apare un mucus alblăptos, care în contact cu aerul devine pergamentos. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrofitotehnice au un rol important în reducerea populațiilor de limacși și anume
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
plesnesc la bază, iar discul radicular se desprinde cu ușurință. În interiorul bulbilor, țesuturile sau un aspect spongios, sunt mai închise la culoare, uneori brunificate și se fragmentează cu ușurință. În galeriile produse în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de consum de 10 - 15 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea lor prin ardere. - Rotația culturilor și arătura de toamnă, ce contribuie la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
funiambulus). Termeni panlatini formați din prefixoid + interfix o + termen- bază: ro. enter(o)virus (fr. entérovirus; en. enterovirus, es. enterovirus, it. enterovirus, germ. Enterovirus: cf. gr. έυτερο-, έυτερον- "intestin"); ro. sacrolombar (fr. sacro-lombaire: cf. lat. sacrum- osul sacru; lumbus "șale"); saprofit (fr. saprophyte: cf. gr. σαπρο-, σαπρός- "putred"). Vocala tematică - o, în compuse era atribuită influenței grecești (sacrosanctus, mulomedicus). Acest interfix a supraviețuit în terminologia panromanică, în formațiunile care conțin elemente de origine greacă: rinofima (fr. rhinophyma, en. rhinophyma: cf. gr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
bacili gram negativi subțiri, cu capete ascuțite, fusiformi (Fusobacterium) sau bacili gram negativi colorați neregulat, bipolar (Bacteroides). Foarte rar, la cazurile încă netratate cu Penicilină se pot întâlni spirochete. Atunci când cultura se efectuează în condiții de aerobioză, se izolează germeni saprofiți comuni ai cavității nazofaringiene, asociați cu germeni aerobi „oportuniști” [12, 14]. Date de laborator Numărul leucocitelor poate crește până la 29 000-30 000/mm3. VSH este crescută și de obicei există un grad de anemie. Diagnosticul pozitiv În perioada de debut
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
B ca inducție, apoi itraconazol 400 mg/zi toată viața (sau fluconazol, itraconazol) pentru prevenția recăderii. Ca terapie de salvare pentru cazurile neresponsive este propus posaconazolul 800 mg/zi suspensie orală [54]. ASPERGILOZA Aspergillus este un gen de fungi ubiquitari saprofiți ce cuprinde peste 350 de specii, larg răspândite în natură. Pentru om pot deveni patogene speciile A. fumigatus, A. flavus, A. niger, A. terreus, A. nidulans, A. caneus, A. sulphureus, A. glaucus, A. orzay, A. sycowi etc. În funcție de numărul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
drenajul pleural. Tratamentul chirurgical trebuie aplicat numai pacienților simptomatici [44]. COCCIDIOIDOMICOZA Coccidioidomicoza este o boală infecțioasă supurativă granulomatoasă cu sediu primar pulmonar; la pacienții imunocompromiși infecția fungică se generalizează, putând avea evoluție fatală. Agentul patogen este Coccidioides immitis - fung dimorf saprofit care se găsește în sol și praf sub formă de artroconidii (infectante), foarte rezistente la deshidratare. Artroconidiile sunt inhalate și la nivel pulmonar Coccidioides immitis ia forma de sferule, neinfectante (motiv pentru care boala nu se transmite direct de la om
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
frecvente micoze umane. Infecția poate fi acută sau cronică și afectează frecvent tegumentul și mucoasele bucală, bronșică sau vaginală. În condiții de imunitate scăzută candidoza devine boală sistemică, frecvent fatală [40]. Etiopatogenie Agentul patogen este de obicei Candida albicans, fung saprofit care produce infecții oportuniste; alte specii ocazional patogene la om sunt C. guiliermondii, C. stelatoidea, C. parakrusei, C. tropicalis, C. glabrata etc. Candida albicans se prezintă microscopic ca grupuri de organisme ovalare, de 2,5-4 μm, cu perete subțire, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
nu cu voriconazol) și proteză valvulară, urmată de fluconazol pe o perioadă îndelungată. Există risc crescut de desprindere a unui fragment de colonie candidozică și embolizare, atât spontan cât mai ales în timpul intervenției chirurgicale. SPOROTRICOZA Sporotrichum schenckii este un fung saprofit bifazic larg răspândit în sol și plante. Când devine patogen afectează tegumentul și țesutul subcutanat (prin soluțiile de continuitate tegumentare). Sporotricoza pulmonară este rară. În ansamblu aceasta se manifestă asemănător tuberculozei pulmonare: debutul clinic este insidios, manifestările clinice sunt nespecifice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
mai fost descrise localizări osteoarticulare, conjunctivale, meningeale etc. ZYGOMICOZA (MUCORMICOZA) Este o infecție micotică rară, dar cu potențial letal, produsă de fungi din subclasa Zygomycetes, clasele Mucor, Absidia, Rhizopus, Mortierella, Basidiobolus. Boala mai este denumită și ficomicoză. Acești fungi sunt saprofiți ubicuitari, în condiții normale nefiind patogeni pentru oameni. Anumite condiții patologice reprezintă factori de risc pentru mucormicoză: neutropenia prelungită, acidoza, hiperglicemia, tratamentul chelator cu deferoxamină, limfoame, leucemii, tratamentul prelungit cu antibiotice, antimetaboliți sau corticosteroizi, imunosupresia post-transplant. Sporii inhalați de către acești
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
constă în administrarea de miconazol; amfotericina B este ineficientă. Rezecția chiurgicală este recomandată pacienților cu leziune pulmonară cavitară sau pentru diagnosticul de excludere a unui cancer bronho-pulmonar [40]. PARACOCCIDIOIDOMICOZA Este o infecție granulomatoasă cronică rară produsă de Paracoccidioides brasiliensis, fung saprofit care se găsește în sol. După inhalarea conidiilor infectante, o treime din pacienți prezintă boală pulmonară autolimitantă. Restul prezintă în evoluție diseminare pulmonară bilaterală și sistemică; netratată, boala este letală. Tratamentul de elecție al paracoccidioidomi-cozei cronice este cel medicamentos: ketoconazol
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză: În tot ciclul discutat, unde există Întotdeauna mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe. Spre deosebire de ciclul substanței
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e destul de incomod a aduna și transporta o astfel de biomasă, atâta vreme cât o singură rotație a cupelor unui excavator dintr’o carieră umple un vagon cu cărbune... O mare cantitate din biomasă este consumată de restul biocenozei, animale și organisme saprofite, care Închid circuitul de carbon și energie. Aceste lucruri care se referă În principal la ecosistemele forestiere, la care accesul omului e destul de limitat și e bine să fie și mai limitat, se reproduc oarecum similar și la ecosistemele agricole
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pct. 2), - testul ELISA (secțiunea III pct. 3), - testul PCR (secțiunea III pct. 4). *3) Cu toate ca izolarea agentului patogen din materialul vegetal cu simptome tipice prin însămânțarea pe medii este avantajoasă, ea poate eșua datorită stadiului avansat de infecție. Bacteriile saprofite care cresc în țesuturile bolnave pot domină agentul patogen sau îl pot inhiba pe mediul de izolare. Dacă testul de izolare este negativ, dar simptomele bolii sunt tipice, atunci izolarea trebuie repetată, de preferință printr-un test de însămânțare pe
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
Prin curățare se înțelege îndepărtarea mecanică (manuală și/sau automată) a oricăror forme de deșeuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urmă activităților umane, în unitatea de folosință publică. Prin dezinfecție se înțelege reducerea numărului de germeni saprofiți și distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftină metodă de dezinfecție este spălarea cu apă fierbinte (77 grade C - 82 grade C timp de 1 minut), urmează în ordinea costului spălarea cu un detergent anionic și
NORME din 23 iunie 1997 (*actualizate*) de igienă şi recomandări privind mediul de viaţa al populaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160717_a_162046]
-
determină, în minimum 10 câmpuri microscopice, numărul mediu de celule fluorescente tipice morfologic per câmp și se calculează populația de celule pe mililitru de depozit nediluat (apendice 4). În timpul testului de imunofluorescență, pot apărea mai multe probleme. - Populații de bacterii saprofite pot indica celule fluorescente atipice morfologic și pot provoca reacții încrucișate. Alte bacterii pot părea asemănătoare cu C.m. ssp. sepedonicus ca talie și morfologie. Se iau în considerare doar celulele fluorescente cu talie și morfologie tipice. Din cauza posibilității producerii unor
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]
-
Ofilirile pot fi provocate de asemenea de populații de alte bacterii sau ciuperci prezente în depozitul țesutului de tubercul. Acestea includ Erwinia carotovora, ssp. carotovora și E. Carotovora ssp. atroseptica, Phoma exigua var. foveata precum și de populații mari de bacterii saprofite. Aceste ofiliri pot fi deosebite de cele cauzate de C.m. ssp. sepedonicus deoarece toate frunzele sau întreaga vânătă se ofilesc rapid. 6.8. Se prepară o colorație Gram (punctul 4) pentru toate loturile de vinete care prezintă simptome, utilizând secțiuni
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]