169 matches
-
Iar acum vreau să fac totul dintr-o dată, deși nici eu nu Înțeleg decât frânturi din tot ce se Întâmplă. Vom discuta Întâi noi doi, noaptea asta. Mâine vom hotărâ ce măsuri trebuie luate. - Luminăția sa sultanul intră În Ak Sarai! anunță unul din Cuceritori. - Se pare că mai sunt și alte priorități... spuse Amir, zâmbind amar. Despre noi vom vorbi mai târziu. Sper că știi ce faci și că ceea ce faci e spre binele Cuceritorilor. Căci, despre asta, profeția nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care se petrecuse independent de voința lui și care mai aducea un element ciudat: mica flotă a Cuceritorilor intervenise pentru salvarea unei corăbii moldovene. Era o sfidare pe care sultanul n-o putea accepta. De aceea venise la palatul Ak Sarai, deși era ultima zi a anului și avea lucruri mult mai plăcute de făcut Într-o asemenea seară. La intrarea În sala de consiliu, sultanul făcu semn suitei să aștepte afară. La rândul lui, Ștefănel Îl privi pe Amir, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de luna februarie. Cheamă-l și va mărturisi. La semnul sultanului, Amir se ridică și deschise ușa, chemându-l pe șeful gărzii. Acesta primi porunca de a-l căuta pe Ali beg și de a-l aduce la palatul Ak Sarai. - Acest haos, continuă Ștefănel, avea să fie oprit prin autoritatea Celor Patru și prin pornirea unei așa-zise cruciade musulmane. Numai că nu era vorba de o luptă pentru Coran, ci de o invazie a Europei menită să reducă Întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
retragă. Prea multe lucruri Îi scăpau În toată această poveste. În cele din urmă, era posibil chiar ca Cei Patru să fi plănuit uciderea lui. Era meseria Cuceritorilor. Totul avea un sens. Dar prezența lui Ștefan Oană În palatul Ak Sarai era, de departe, lucrul cel mai copleșitor. Amir se desprinse din fața ferestrei, unde privise marea, portul și fațada palatului, păzită de războinicii Bordjighin. Reveni În fața lui Ștefănel și Îl privi ciudat. Era răvășit. Îngenunche, scoase pumnalul de la centură și Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Cineva aprinse focul, dar căldura nu ajunse la el. Îi era frig, și știa că frigul acesta poate fi o antecameră a morții. Apoi căzu din nou În abisul care Îl aștepta imediat ce Închidea ochii. 9 ianuarie 1476, Palatul Ak Sarai, Istanbul Știrile pe care le adusese Amir nu erau nici clare, nici liniștitoare. Căpitanul Oană nu era nicăieri În Moldova. Voievodul se afla În continuare sub protecția ordinului Apărătorilor, dar comandantul lor era acum căpitanul Pietro. Mai mult, serviciile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
el, Ștefănel, ieșise pentru prima oară pe poarta palatului! Prin urmare, pictorul fusese acolo și surprinsese acel moment! De ce? Ce putea fi atât de important În acel moment? Singurul lucru cu adevărat important era schimbarea de putere la palatul Ak Sarai. Cine ar fi putut fi interesat de așa ceva? Un om trimis acolo pentru asta. Un om În misiune. Un pictor. Pictorul! Ștefănel Își aminti acum perfect de pictorul genovez care se afla În piață. Își aminti și detaliile care Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
viitor. Și apoi, din nou: dacă era Ștefănel? Dacă Ștefănel se Întorsese cu adevărat? Atunci de ce nu venise acasă? În Moldova? De ce la Istanbul? Și, dacă chiar era el, oare Îi dăduse prin minte că pictorul genovez din fața palatului Ak Sarai putea fi chiar Alexandru? Nu, n-avea de unde să-i vină un asemenea gând. Totul părea imposibil, din orice perspectivă ar fi privit. Tabloul pur și simplu nu se lega. Erau forme și culori diferite. Nu exista nici o coerență. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Cuceritorilor, care aducea o schimbare a raporturilor de forțe din estul și centrul Europei. Rămânea, totuși, o Întrebare fără răspuns. Dacă Marele Maestru era, Într-adevăr, Ștefan Oană, atunci de ce Își amâna Întoarcerea În Moldova? 21 ianuarie 1476, Palatul Ak Sarai, Istanbul - De ce? Întrebă, exasperat, Marele Maestru. Fiecare oră În care eu sunt ținut aici poate Însemna viața tatălui meu! Atâția ani am așteptat clipa Întoarcerii! Iar acum Îmi aduci ordinul secret de Înființare a Ordinului Cuceritorilor și Îmi spui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Patru. Forțele lui Midhat sunt mult prea mici ca să Înfrunte grupul asasinilor. Călărețul care trecuse Dunărea opri calul În dreptul lui Alexandru. - Angelo m-a trimis cu vești pentru tine. Răscoală la Istanbul. O parte din Cuceritori au Înconjurat Palatul Ak Sarai și au cerut ca Marele Maestru să iasă În fața lor pentru tratative. Acum cinci minute a sosit ultimul mesaj pe calea săgeții. Mesagerul l-a văzut pe fratele tău ieșind din palat și Înconjurat de peste cinci sute de Cuceritori Înarmați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Corăbiile din larg Își pierduseră catargele. Paznicii care străjuiau intrările În palatul sultanului Mahomed Își pierduseră vârfurile halebardelor. Totul rămânea neterminat, aplatizat, redus la o viermuială joasă și nedeslușită. Marele Maestru al Ordinului Cuceritorilor coborî fără grabă treptele palatului Ak Sarai. Era Îmbrăcat simplu, dar nu după moda turcească și nici după cea europeană. Avea pantaloni negri, largi, dar nici pe jumătate atât de largi ca șalvarii ienicerilor, strânși la mijloc cu o centură largă, din mătase roșie. Era un roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ștefănel, cu aceeași voce liniștită. Pumnalul din teaca legată de Încheietura ta dreaptă ar pune Într-o primejdie prea mare viața stăpânului tău... Ali Își aminti despre ce i se povestise, la Întoarcerea din Balcani, despre masacrul din piața Ak Sarai. Și despre cel din deșertul Gobi. Și despre calitățile paranormale ale Marelui Maestru. Se gândi să nu se gândească la nimic, știind că tânărul din fața lui va citi și aceste gânduri albe. Făcu semn gărzii să readucă armele În teacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Unele dintre ele se dovedeau, totuși, a fi realități. Rețeaua de informații a Apărătorilor verificase traseul parcurs de Marele Maestru al Cuceritorilor și descoperiseră că lupta din marginea Deșertului Gobi fusese reală, la fel ca și lupta din piața Ak Sarai din Istanbul. Ultima se petrecuse chiar sub ochii unuia din agenții de informații ai Scutului și Spadei și fusese descrisă În detaliu Într-un raport. O surpriză la fel de mare fusese desființarea Ordinului Cuceritorilor și trecerea majorității războinicilor În unități de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Hasum: Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase și Șimei; 34. dintre fiii lui Bani: Maadai, Amram, Uel; 35. Benaia, Bedia, Cheluhu, 36. Vania, Meremot, Eliașib, 37. Matania, Matnai, Iaasai, 38. Bani, Binui, Șimei, 39. Șelemia, Natan, Adaia, 40. Macnadbai, Sașai, Sarai, 41. Azareel, Șelemia, Șemaria, 42. Șalum, Amaria și Iosif; 43. dintre fiii lui Nebo: Ieiel, Matitia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioel și Benaia. 44. Toți aceștia luaseră femei străine, și mulți avuseseră copii cu ele.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]
-
cu toții și râd: ba de vaca moartă, de casa dărâmată, bine că vin ai noștri, așa-i la război, dar dac-a trece războiul, totul s-a drege, ba și mai și! Mare veselie: o boambă s-o scăpat pe saraiul popii - și-a face el altul, cân s-a-ntoarce de dincolo de Prut, și-a face două, că are de unde; o altă boambă pe casa lui Scridon - tot avea el de gând să-și facă alta, din nou, numai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gând să-și facă alta, din nou, numai din cheatră, acoperită cu oale și să-i puie și calidor... Femeia lui Scridon e veselă, de parcă boamba i-ar fi făcut, nu desfăcut casa. Au mai luat - on chic di foc saraiuri, case, poiete - da-așa-i la război, nu?, las-că vin ei, ai noștri, Românii. Dacă nu azi, atunci mâne! Plumbi Însă au căzut, căzuuut... Peste tot, de ziceai că bate cheatra, spun unii; ca ploaia, spun alții, au ucis o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
am luat-o prin grădină, la pădurea verde. Și neagră. Moș Iacob ne cheamă să ședem la ei. Mătușa Domnica s-a Întors din Codru mult Înaintea noastră, casa lor arată a casă; arată ca Înainte - În afară de un perete al saraiului; În afară de gura beciului, aflat dedesupt; În afară de altele... Cum se Încingea hora-dracului, sus, Moș Iacob se adăpostea În beci, jos. Sus căzuseră plunghi și boambe (noroc că una s-a scăpat Încolo, În grădină, n-a făcut pagube, decât o groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
poate și gata! Că armele, munițiile trebui’ manipulate-cu-mânurile - ș-aistea cu-adevărat mușcă - de mânuri, dacă nu știi să le manipulezi. Și nu numai de mânuri, Doamne-ferește - el, ca premare și ca bărbat are atribuția de a aduna la el În sarai tot ce poate face: bum!, or doamna, nu-i fie cu supărare, n-a făcut armata, ca să știe să manipuleze... Bărbatul de Moș Iacob spune la minciuni cum ar mânca răsărită: fără să clipească: deși când vin oamenii și aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din când În când se oprește, le face cu mâna semn peste umăr și zice: - Idite, idite! Doi inși În cămașă și izmană. Tunși-chilug. Și desculți. Intră cu toții În ogradă, alături. Moș Iacob le arată banca de lemn de lângă peretele saraiului: - Sidite, sidite! Cei doi tunși se așează. Ascultători, cu mâinile pe genunchi și privirea drept Înainte. Sunt murdari pe obraz, au mâinile murdare, picioarele goale, negre, zgâriate. Se vede de-aici. Moș Iacob intră-n casă, iese, urmat de Mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gard, Încolo, ulița; mai știi: poate și mai Încolo de marginea Manei. Celălalt s-a uitat oleacă Înspre unde arăta Întâiul, a oftat și el, apoi a clătinat din cap, rar, că nu. Și au rămas liniștiți, pe bancă, lângă sarai; mai liniștiți decât Înainte, când erau și alții de față. Moș Iacob s-a Întors din casă cu câte două pachete de Naționale pentru fiecare și cu câte o cutie de chibrite. Rușii spasibesc, cu țigările aprinse În gură, căutând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cine știe unde, că cel mai bine pe lumea asta, după ce vii cu parașuta, e să te predaite lui Moș Iacob al meu... - Idite, idite!, Îi strig Rusului Îmbrăcat și-ncălțat, arătându-i, În ograda lui Moș Iacob, banca de lemn de la peretele saraiului. Sidite, sidite!, Îl Îndemn, cu toate că el e tot În curtea noastră. Moș Iacob, venite, venite!, Îi explic, În limba lui. Necunoscutul Înțelege ce spun - doar rusește vorbesc! (poate cu accentul să nu stau eu prea bine), Însă altceva nu Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ești băiet mare, cu carte - mai ții minte ce-am scris noi doi pe cruce? Cu dalta? Știi tu: cârligu’? Știu, cum să nu știu: Vine mama dincolo, la Moș Iacob, pe când crucea era Încă În lucru, pe capre, În sarai - și zice mama: - Doamne, Moș Iacob, dar ai greșit anul morții, ai scris 1991 Înloc de 1941 - Însă cum ai făcut cifrele pătrățoase, se poate repara: sparge-i capul celui de-al doilea 9, ca să fie 4 - și gata! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de ascuțiș, ca să străbată aerul dintre ograda lui și calidorul nostru desigur: după ce mai Întâi ocolise de trei ori pământul). Îl păstrez aici, la inimă... Chiar dacă nu era văzut În acel moment - bătrânul putea fi În casă, după casă, În sarai, În beci, În grădină, nu conta: mă auzea chemân-du-l, Îl auzeam răspunzându-mi. Și ce bine, ce bine, copil (mereu fiind), să știi că ți se răspunde la chemare. Așa că mă puteam Întoarce la treburile mele: spălat, micul dejun, plecatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la un sat, iar cum Mana era cătun, n-avea nici unul..., oamenii fie Își cumpărau de la iarmaroc ori de la negustorii ambulanți ciopliturile, fie și le ciopleau singuri - ca Moș Iacob. Dar numai iarna; În fața vetrei... Și Moș Iacob avea, În sarai, pus la uscat, În rug, lemn de diferite esențe - salcie, plop, jugastru, paltin, ulm - pentru felurite lucruri și lucrări. Nu l-am văzut cioplind albii, Însă Îi știam sculele destinate aceste operații și cunoșteam trunchiul de salcie Început pe când eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine ne va fi sub padișahlîcul viitorilor patru ani sub conducerea gloriosului han al PDSR care, mai mult ca sigur, va descăleca de pe calul opoziției și va intra în sunete de trîmbițe și surle de toate felurile și mărimile în saraiul mult râvnit al Cotrocenilor. Eu acu mult nu mai povestesc, las viața să-și urmeze ale ei: mă aflu la un café-bar, dinaintea unei beri Ciuc, cu unchiul pe nume Ucunuțu, fumăm ceva L&M lights și la televizor apare
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
d’amore) (Adriano Celentano, Io non so parlar d’amore, Clan) — Sei bellissima (Loredana Berté, Normale o Super, Cdg East West) — Hakuna Matata (coloana sonoră a filmului Regele Leu, Disney Records) — Luce - Tramonti a nord-est (Elisa, Lotus, Sugar) — Se ci sarai (Lùnapop, ...squèrez?, WEA Italia) — Valentine’s Day (Marilyn Manson, Holy Wood, Interscope) — Digital Monsters (sigla desenelor animate omonime) — Bella Ciao (cântec popular) — La vasca (Alex Britti, La vasca, Universal) — XdonO (Tiziano Ferro, Rosso relativo, EMI Music) Finocchio - legumă mediteraneană; joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]