1,280 matches
-
blănile gardului cât privise, apoi îndrăznise să prezinte merindea pentru cină, văzând că vorba se domolise la Doamna Nicole. Așternu dinaintea fiecăreia câte o strachină de Hurezu, linguri și furculițe pentru câte eram, iar în mijoc așeză un castron cu saramură de pui garnisită cu ardei roșii copți. Deoparte și de alta felului puse în așteptare pe câte un cârpător o pâine azimă cât roata carului caldă și o mămăliguță aburindă în care crestase deja cu ața felii groscioare. După ce ne
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
preferat să mă mulțumesc cu peștele care s-a lăsat păcălit de iscusința mea. Nu era prea mult, însă suficient pentru un borș de capete și cozi de caras, cu mult leuștean verde, care îi dă o aromă plăcută, o saramură și un caras prăjit, cu mujdei de usturoi și mămăliguță - preferata mea. Așa am îmbinat utilul cu plăcutul. Am ratat o zi de pescuit pe mare, producătoare de un mic profit din vânzare, cu una de plăcere și o masă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
dar acesta este adevărul. Ne-au crescut cât au putut și-au știut de bine. Nu ne-au lipsit mâncarea de pe masă,taberele anuale,hăinuțele la fiecare Paste și cadourile de Crăciun. Pentru copiii lor și-au băgat pielea în saramura și le-au plătit meditații cu profesori universitari și mai apoi studii alese. Au făcut rate de-o mașină, că are nevoie copilul. Au tocmit nunți ca-n povești și luni de miere în te-miri-ce loc exotic din lumea asta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93098_a_94390]
-
furioasă. Minunatele hârtii În care mi-am pus toate speranțele... pfui, ce mizerie... și i-am mai băgat și pe alții În... Poftim, uită-te și tu, ca să vezi pentru ce era cât pe-aci să-ți pui pielea la saramură... Împins de la spate de tine, a nu se uita acest detaliu, am contrat-o În gând, luând hârtiile pe care mi le Îngrămădea cu mișcări precipitate În mâini?, În timp ce repeta mașinal: poftim... poftim... de parcă eu aș fi fost cauza enervării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bună c-așa și pe dincolo, n-o știi pă Gina, cînd Își bagă asta ceva În cap, nici dracu n-o oprește. Da i-o fi și iei săraca că-i tînără și n-o să și-o puie În saramură că acolo la hotel, la Brașov, vine străini, de, cu dolari și noaptea țse ridică duhul orașului peste troițele din Șchei peste zidurile grele ale catedralei Bartolomeu degetul parcurge pe fisura unui portal gotic centimetru cu centimetru istoria cînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce-o mai strîngea. — Doamna Oprișan, fetele astea sînt colegele lui, partenerele cu care dansează, să nu-ți Închipui că... — Lasă nu te mai ascunde după deget că vedem și noi, tineri, frumoși, doar n-o să și-o puie la saramură... — Iar Începi, eu ți-am spus adevărul, dar cu dumneata. — Bine, bine, te crez, mă duc că acuș vine cumătru cu ăl mic și trebuie să-i dau să mănînce. Să fii sănătoasă, vecină. Ceață, nu se mai disting nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Față slută Și mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare și-o îndură Într-o altă saramură; Atâta lobodă slobodă Dădu părimăvara la iveală Că după ce am cules-o, a rămas cheală... Orice fes are un înțeles Și dacă întorci fesul pe dos, Adevărul nu e mai frumos. Referință Bibliografică: Orice fes are un înțeles / Ion Untaru
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364590_a_365919]
-
iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu aperitivele. Toată gașca lui Baboi, cu bunicul în frunte, ne-am instalat sculele de pescuit și le-am „aruncat” în baltă, în speranța că vom face rost și de ceva pește pentru saramură, mai ales că luasem cu noi roșii și ardei grași, ba chiar și iute. Cristian, nepotul meu cel mai mic, care nu avea decât șapte ani, ardea de nerăbdare să-i prind o broscuță. Andrei, ceva mai mare decât el
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
și a înțepat peștele. Chinuindu-se să ridice fixa cât mai sus, cu greutate a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Taică-său a deschis a doua cutie de bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să tresalte și bambina lui și să prindă și el câte ceva în cârligul
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
era mai mândru decât el, care și-a tot expus bibanul deja curățat, până l-a scăpat din mână în iarbă. Am prins și eu câțiva carași, o moacă (un pui de somn) de circa 250 grame, numai bun pentru saramura ce se pregătea pe grătar. Din radiocasetofonul de la Toyota se auzeamuzică populară, iar atmosfera era destul de plăcută. Bineînțeles că la aceasta au contribuit și cele 40 de grade „la umbră” ale țuicii, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
țuică, de parcă ar fi fost un dușman de care trebuia să scape cât mai curând. Nu a mai durat prea mult până i-am făcut de petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura a rămas în seama soției, pentru că avea mai multă experiență la gătit pește. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că avea caras, biban, somotei și crap ca materie de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
decât la plecare, când luau salariul. Ușa de la intrare se trântește cu zgomot. Andrei și Cristian, murdari și transpirați, renunțaseră la fotbal. Le era foame, mai ales că la picnic nu prea s-au înfruptat din fripturi și mici. De saramură nici nu a fost vorba. Erau preocupați, unul cu pescuitul și celălalt cu fotbalul și joaca cu bișonii. Așa că mămicile i-au îndopat imediat ca pe curcani, cu tot ce doreau să mănânce pentru a-i scăpa de foame. Cum
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
conopidă și asortați cu rondele de morcovi cum numai coana Leana știa să prepare, îi puteai mânca până în vara următoare, păstrându-și calitățile culinare. Castraveciorii cât degetul mare erau de două ori fierți cu cimbru și ardei iute puși în saramură după o rețetă ardelenească. Cine intra o dată în cârciuma conului Nae Mussolini n-o mai ocolea a doua oară. Veneau din satele vecine și chiar de la oraș pentru a face un chefuleț în ambianța rusticului și tradiționalului, udat cu o
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
unele produse mai scumpe decât la noi, dar și unele egale ca preț, sau chiar mai ieftine. Domnul Bonte, gazda mea știind că sunt pescar pe Marea Neagră și-ar fi dorit să-i gătesc o ciorbă de pește și o saramură, ca la malul mării. Cum pește nu puteam să-i aduc de la Mangalia, am căutat prin magazinele din localitate, sau din alte localități, soiuri de pește ce se putea preta pentru un asemenea meniu, dar spre regretul meu și ghinionul
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
preta pentru un asemenea meniu, dar spre regretul meu și ghinionul gazdei mele, nu am găsit decât dorado, un pește care nu-i destinat pentru așa ceva. Mai erau și alte soiuri dar prea scumpe pentru o biată ciorbă româneasca, sau saramură. Cred că nici nu erau potrivite pentru un asemenea fel de mâncare. Soiuri de pește necunoscute mie, dar foarte scumpe, chiar și până la 15-20 de euro kilogramul. Am abandonat și această idee și am plecat spre marginea loialității, în sens
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
pe rând tentațiile culinare ce bolboroseau nevinovate pe focul creator. Sosul era în regulă, dar când papilele mele au simțit lichidul binecuvântat pe care îl dăruisem cu toate binefacerile naturii, au început să scuipe foc și pară. Ciorba mea era saramură curată, ca aia care ține oul deasupra!... Pe moment nu reușeam să mă dezmeticesc din prosteala ce mă lovise instantaneu, dar când am dat cu ochii de mormanele de sare de pe aragaz, care denunțau clar pe răufăcătoarea dispărută în mod
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
ar fi soldat cu alte chicoteli de satisfacție și o grămadă de neuroni prăjiți în capul meu, m-au determinat să-mi stăvilesc instinctele criminale și să repar daunele, cu imaginație și înțelepciune. Într-o oală mai mare am turnat ,,saramura” de miel și am dublat-o cu apă, i-am mai adăugat pe ici pe colo ce mai lipsea și am obținut o zeamă, cât de cât, comestibilă. Mi-am dublat și voioșia când am zărit ciuful roșcat ce se
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
o sută de lichid tulbure. Luă la schimb punga și își ascunse din nou căutătura de vultur hoitar în pungile de grăsime de sub ochi ca să nu se observe cât de mulțumit era... Făcea deja calcule pentru cele zece porții de saramură pe care le va vinde în zilele următoare. Fericit de izbândă, domnul Picu își aruncă privirea victorioasă asupra unei asistențe mai mult iluzorii și sorbi din lichidul cu gust de prună scoasă din petrol lampant. La urma urmei, avea de ce
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
fripturi, iar fetele - Dana și Veronica -, se îndeletniceau cu pregătirea aperitivelor. Toată gașca lui Baboi, cu bunicul în frunte, ne-am întins sculele și le-am „aruncat” în baltă, în speranța că vom face rost și de ceva pește pentru saramură, mai ales că luasem cu noi roșii și ardei grași turcești ca românești de unde, ba chiar și ardei iute. Cristian, nepotul meu cel mai mic, care nu avea decât șapte ani, ardea de nerăbdare să-i prind o broscuță. Andrei
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
că pluta sălta zglobiu, s-a repezit și a înțepat peștele. Ridicând cu greutate, a reușit să aducă la mal un biban de peste șapte sute de grame, cum nu apare prea des pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Alerga vesel nevoie mare cu bibanul în minciog să-i vadă toată lumea peștele prins de el. Taică-său a deschis a doua cutie cu bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
pescar adevărat. Așa am putut să le dăm de lucru și doamnelor. Cum cele tinere s-au oferit să curețe peștele, “băbuța” mea a scăpat iar de muncă și a rămas doar să dea indicații „pretioase” cum să facă fetele saramura. Fiind ceva agitație în tabăra noastră, vecinii au venit să vadă și ei crapul lui Paul și l-au felicitat pe Andrei pentru biban. Este ceva pentru un copil de zece ani să prindă un pește așa mare și nervos
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
era mai mândru decât el, care și-a tot expus bibanul deja curățat, până l-a scăpat din mână prin iarbă. Am prins si eu o moacă ( pui de somn) de circa 250 gram și câțiva cărășei numai buni pentru saramură. Din radiocasetofonul de la Toyota se auzea muzică populară, iar atmosfera era destul de plăcută. Bineînțeles că la aceasta au contribuit și cele 40 de grade „la umbră” ale țuicii, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
cu țuică, de parcă ar fi fost un dușman de care trebuia să scape cât mai repede. Nu a durat prea mult până i-am făcut de petrecanie. Aveam fetele șoferițe, așa că nu ne puneam problema cine va conduce până acasă. Saramura a rămas în seama soției, pentru că avea mai multa experiență la gătitul peștelui. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că a luat aroma de la biban și de la moaca friptă. La câtă mâncare s-a pregătit, puteam să mai săturăm încă
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
de familie trecea mai ușor. Ușa de la intrare se trântește cu zgomot. Andrei și Cristian, murdari și transpirați, renunțaseră la fotbal. Le era foame, mai ales că la picnic nu prea s-au înfruptat din fripturi și mici. Acolo de saramură nici nu a fost vorba. Erau preocupați, unul cu pescuitul și celălalt cu fotbalul și bișonii. Așa că mămicile i-au îndopat ca pe curcani, cu tot ce doreau aceștia. Cum se înserase bine, fiecare familie și-a luat bagajul și
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]