1,397 matches
-
o altă poveste mai lungă / cu ploaie frig și ceață “ ( Vară ). Oare cum am putut crede că voi purta întotdeauna-n „ brațe fan și-n buzunare stele “ și că voi putea mereu înlocui „ cuvintele cu inefabile păsări “ ? se întreabă poeta. Sarcasmul guvernează poezia socială, o poezie de revoltă : Negocieri, Ziarul, Vacanța, Necroza. „ împărțirea tortului / se face doar în funcție de merite / a - nu profesional-morale - bineînțeles / că doar a început economia de piață / .... / mass-media fusese acreditata vocal / - doar cântă foarte bine în cor / .... / ....se
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
fog” (Summer). How could I ever believe that I would always carry “hay în our arms/ and în our pockets stars” (Internship) and that I would be able to always replace “the words with ineffable birds” (Internship), the poet wonders. Sarcasm governs the social poetry, a poetry of rebellion (Negotiations, The newspaper, Holiday, Necrosis): “the cake share/ is done only according to merit/ oh - not moral-professional ones - of course/ after all the market economy hâș begun [...] mass media hâd been vocally
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
meschină, aproape de nesuportat. Asemenea unui degustător de văzduhuri și-a dat de nenumărate ori cu tâmpla de cer, înecând vicisitudinile lumii noastre în lacrima albastră a nemărginirii. A adus pe pământ ouă (dogmatice!) clocite sub aripile creației, trecute prin turbulențele sarcasmului autentic ca un scriitor contemporan. Sub degetele sale fecioria meschinătăților noastre plânge rupându-și corsetul mioritic, adulmecând acatistele lumii. Decalogul dacă nu mai poate fi rescris, solicită adăugiri semnificative. Talmudul luat ca reper într-o lume dezorientată și lipsită tot
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
desfundătoare din edulcorată imbecilitate cu infinitele sale metamorfoze. Stoparea lichelismului cu rânjete solemne și cu genuflexiuni de picioare printre scaieții servilismului autohton este dezideratul onest al scriitorului menit să îndrepte și să ofere semenilor trăinicie prin puterea cuvântului. Umorul grotesc, sarcasmul, ironia, alături de alte modalități de expresie, trecute prin diferite nivele până la o finalitate estetică se compun ludic într-un laser-bisturiu cotrobăind prin măruntaiele cangrenate ale societății contemporane. Strigoi lihniți de foame, adulmecând misterele Copoului, se nălucesc spre locuri în care
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_gligor_stopita_mihai_batog_bujenita_destin_cu_modu_ioan_gligor_stopita_1327656913.html [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
bun de stat, întrucât era prea pătimaș, agățându-se cu fanatism de câte o idee „așa după cum în portret își strânge cu înverșunare mănușile, obiect ce îi trădează rangul semi-aristocratic”. A fost un cinic „ale cărui buze se țuguiau în sarcasm, afișa o viclenie atât de perfectă, încât avea aerul că minte chiar și atunci când spunea adevărul”. Machiavelli l-a divinizat pe Borgia cât timp a fost în culmea gloriei și l-a condamnat când acesta a fost învins; când familia
„DIVIDE ET IMPERA!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_divide_et_impera_vavila_popovici_1375805055.html [Corola-blog/BlogPost/366623_a_367952]
-
la responsabilitatea intelectualului umanist și a omului de știință, de la pericolul sufocării esențelor sub greutatea strivitoare a aparentei la depersonalizarea și uniformizarea individului într-o societate totalitara. Lumea descrisă de el este una haotică și halucinanta, în care umorul, ironia, sarcasmul și dramatismul alternează sau se întrepătrund, iar fantasticul fuzionează cu realul văzut prin filtrul unei conștiințe clare și cutezătoare. Vladimir Ipatievici Persikov a fost profesor de zoologie al Universității a IV-a de Stat și director al Institutului de Zoologie
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihail-bulgakov-ouale-fatale-diavoliada-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
de umor vine de asemenea, în ajutor. Autorul folosește și un limbaj specific poveștii, înțesat cu arhaisme, regionalisme, vorbe din popor, în nici un caz limbajul elevat de la catedră. Onomastica personajelor este foarte sugestivă. Eu nu știu dacă, prin ironia și sarcasmul folosite de autor, se vor îndrepta lucrurile grave din această țară. E dificil și sunt atâtea nedreptăți sociale și atâtea abuzuri, că te apucă disperarea numai dacă te gândești, dar să le trăiești. Însă știu un lucru: Semnalul a fost
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
lipsa de posturi libere, naște, în mod legitim întrebarea: “Dacă toți judecătorii acestei Lumi nu pot împărți un singur scaun, cum pot împărți o singură dreptate?“ Despre un om drept, cum a fost Alexandru Firescu, autorul scrie fără urmă de sarcasm, o evocare emoționantă a unei persoane care a dăruit cu generozitate Lumină în jurul său: “Timp de o jumătate de veac, Domnul Firescu Alaxandru a fost, cu pălăria sa de rabin, cu umerii aplecați sub jugul literelor, cu sfiala și blândețea
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
calicia. Lumea lui e animată, merge în pas cu societatea, e “în trend”. Și dacă vreun individ merge împotriva curentului, e pus repede la punct de confrați, astfel ca totul fie ca și înainte. Umorul sănătos și satira mușcătoare, usturătoare, sarcasmul, autoironia dau o culoare deosebită scriiturii. De un umor molipsitor este proza “Pălăria”, în stil sorescian care aduce foarte bine cu poezia “Vedenia” din volumul “La Lilieci”, al lui Sorescu. Dumnezeu e antropomorfizat, poartă pălărie, ba, chiar o oferă unui
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
internațional și stopare a oricărei activități. Autoironia atinge cota maximă în proza: “Starea de normalitate” Fragmente alese, din conferința susținută la Școala de Vară de la Moțățăi, regiunea Goltenia, de pedagogul Liviu Ocoș Costogan (de origine, calician) Dar nu numai ironie, sarcasm și umor din Commedia dell'Arte, întâlnim în prozele lui Jianu Liviu-Florian, ci și întâmplări care au darul să-ți trezească un sentiment de simpatie și îngăduință față de semeni. În proza: “Am întâlnit un român fericit” - facem cunoștință cu un
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
de ce aceasta grabă de a sfîrși cu viața?! Dacă prin moarte ajungem să armonizăm totul, atunci: -Salut prima clipă de repaus pe care o voi gusta! Ultima oară din viața mea, aurora unei zile eterne, te salut! Adio umilință, răutate, sarcasm, mizerie, muncă obositoare care îmi torturezi inima. Adio... Vai, ce fericit aș fi să pot zice mai curând adio, un formidabil adio acestei vieți... Te vei mira, de ce? Ei, bine, de șase ani aproape o duc într-o muncă zadarnică
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1434746190.html [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
cumpăna dreptății ce-mi saltă ori se-nclină / Spre brațul cu dreptatea curată, fără vină”. În anotimpul de aramă, poetul e predispus melancoliei și dorurilor în poeme foarte frumoase, cum e cel numit: “Toamna ardeleană” (Dor de Nichita). Un oarecare sarcasm și umor amar străbat poemul Aceleași subiecte (Ioanii), în care poetul filozofează asupra stării de azi a satului românesc : Cine a zis că a murit Rebreanu / Ori Goga, Eminescu sau Coșbuc, / Și n-are cine-a ne cânta aleanul, / Că
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
o persoană de acțiune și care caută mereu soluții. Am fost martora trântei la care s-a luat mereu cu viața într-o lume nu prea prietenoasă, a felului în care s-a ridicat mereu cu ajutorul umorului, adesea asezonat cu sarcasm. Când România și-a deschis granițele, am fost martora eforturilor românilor care au trecut dincolo cu speranțe mari, numai să se lovească de suspiciune și provocări și mai mari. Am suferit cu ei și inima mi-a plâns tăcut de
„România ar lua punctaj maxim în topul țărilor prost înțelese”. Cum m-am îndrăgostit de această țară by https://republica.ro/zromania-ar-lua-punctaj-maxim-in-topul-tarilor-prost-intelese-cum-m-am-indragostit-de-aceasta-tara [Corola-blog/BlogPost/338252_a_339581]
-
al lor. Prinos, mintenaș. Orașul sperietor de sobru, prin care pașii mei de prunc în prag de adolescență se insinuiau ezitanți, intimidați de severitatea profesorilor noștri de liceu și de asprimea umorului colegilor, mi-a modelat caracterul în direcția unui sarcasm sănătos, dar oarecum drăgăstos. Căci așa suntem noi, sibienii, casanți pe dinafară, dar impresionabili pe dinăuntru, cu condiția să nu se observe. Faptul că tocmai noi ne găsim să organizăm cu regularitate de ceas sentimentale festivaluri de jazz sau romantice
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
Ligii Scriitorilor din România ALEGORIA CA MODALITATE DE REALIZARE A UNEI AUTOBIOGRAFII POETICE Romanul Planeta insulară a lui Mircea Pavel Morariu este o scriere încântătoare, care - sub forma unui joc versificat, asemenea jocurilor copiilor - vorbește cu umor și realism, cu sarcasm și, uneori, pe ton ghiduș, de rea¬litatea crudă a unui destin împlinit. Este o amplă confesiune de suflet a specialistului transplantat în altă țară, gre¬fat pe o societate mai evoluată, însă mai rece, mai in¬diferentă, care trăiește
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
are a face critica? A decanta, a separa mai corect, reponsabil, memoria culturii noastre, de ceea ce este radio-activ- teluric și încă nociv, în Timp... Energiile spirituale din OM, creative, revelatorii ȘI PRIN poezie, se cer RECICLATE, fie și prin hipoeracizii sarcasmului oximoronic- pamfletar! - cinic via Juvenal,- Diogene..., Caragiale, Eugene Ionesco, Beket, Orwell ș.c.l.- dar gunoiul NU: el aparține, metaforic zicînd, frigului elemantar, din Mineralitate, în “ zgomotul și furia” rumorii “ istorice”, cumva autodestructive, societatea însăși (!!!) emanîndu-și, prin determinare și Dirijism
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
continuator postbelic al libertății interbelice. Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu în conștiința contemporanilor Arșavir Acterian - “Nae Ionescu a fost un vorbitor cu o putere de captare magnetică a atenției ascultătorilor, de altfel, ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
pantomimă caraghioasă față de o tragedia minunată”[2]. Acei cinici erau, la urma urmelor, veritabili maeștri în a provoca, purtători ai unei „anumite gândiri care se exprima mai ales prin anecdote, gesturi și glume care caută să provoace prin râs și sarcasm”[3]. Și o astfel de provocare nu este gratuită: „când cinicul refuza să omagieze ceea ce este respectabil , caută să denunțe lipsa de autenticitate a acestei respectabilități și falsitatile sale, pe care ceilalți le acepta mai mult din obișnuință și comoditate
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Diego_vadillo_lpez_dorel_schor_sau_i_diego_vadillo_lpez_1331541923.html [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
epoca, va adopta elementele retorice atât la modă în acea perioadă și le va folosi în mod magistral. Astfel de tehnici poetice celebre au supraviețuit, la fel și componenta acidă care caracterizează geniul baroc. Bryce Echenique diferenția ironia de teribilul sarcasm al lui Quevedo atunci când afirma că frazele rezultate din ironie „sunt lansate mai degrabă că fluturași de badmington decât ca săgeți veninoase și pătrund în inima oamenilor fără să le cauzeze vreun rău profund” [5], în această linie situându-se
DOREL SCHOR SAU ITINERARIILE ABSURDULUI de DIEGO VADILLO LÓPEZ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Diego_vadillo_lpez_dorel_schor_sau_i_diego_vadillo_lpez_1331541923.html [Corola-blog/BlogPost/354526_a_355855]
-
cu stoicism și înțelegere mută toate refulările și supărările ei de adolescentă. Se temea cel mai mult de ironia ascuțită a fratelui ei mai mare, care nu scăpa niciodată ocazia de a o teroriza cu glumele lui idioate și cu sarcasmul său insuportabil. Deși erau într-un permanent conflict, legătura dintre ei era specială, însă Alexandra nu și-ar fi deschis sufletul în fața lui, nici moartă. Se distrau pe cinste împreună, erau cei mai buni complici atunci când trebuiau sa fenteze vigilența
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
oameni care se torturează cu adevărat. Nu e o jucărie, ci un chin sistematic, metodic și autoimpus care cere disciplină și convingere. În acest context, e firesc să nu-și dorească nimeni să fie recunoscut. Nu e aici locul pentru sarcasme ieftine, dar mă întreb realmente ce impresie mi-ar face dacă aș recunoaște într-un penitent pe managerul unei bănci falimentare, chinuit de remușcări după ce a privat sute de clienție de economiile lor pe viață? Revenind la convoi și la
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1397837922.html [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
Descoperim o influență bacoviană și a lui Adrian Maniu, vezi Cântece de dragoste și moarte, ce găsește în Emil Botta un sol fertile, pentru a vibra într-o atitudine de “ damnat“, incapabil, de foarte multe ori, de a iubi fără sarcasm și conștiința morții iminente, dar fără lamentație. Universul eroticii lui Emil Botta diferă fundamental de spațiul închis al lui Bacovia, de “odăița “ acestuia, unde iubita cântă despletită la clavir, pentru a se prăbuși epuizată pe covor, face lecturi “de la Poluri
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_emil_botta_navigand_intre_e_al_florin_tene_1350026032.html [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
dar și conservatorismul retrograd în toate privințele.” ( Al. Piru) Rolul de educator al teatrului a fost folosit în diversele sale forme din cele mai vechi timpuri. Comedia de caracter, farsa, parodia, comedia de moravuri, prin expresiile lor de umor, ironie, sarcasm, satiră, grotesc, au delectat spectatorii urmărind viciile, tarele umane, moravurile și decelarea lor. La noi, I.L. Caragiale ”a fost cel mai mare comediograf român și unul din cei mai semnificativi din literatura universală”.(Eugen Simion) Istoria teatrului românesc, de la clasici
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Una din cele mai rafinate torturi inventate vreodată. Un drac foarte al dracului le citea celor de față ce se mai vorbea despre ei acum prin lume. Toți osândiții secției fuseseră celebri la viața lor, iar lecturile făcute cu mult sarcasm le dădeau fiori de groază și lacrimi de mânie. Tocmai fusese citită compunerea elevului Tunceai și, în timp de fostul Mare Han își mușca mâinile de oftică și se dădea cu capul de pereți, nesimțiții de Hitler, Tito, Che, Bocassa
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456243743.html [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
te-am căutat la telefon nu pentru scurta lecție de istorie antică, ci pentru că-mi era dor de tine și că doream să-ți spun că te iubesc cu adevărat. - Și eu mă bucur Giacomo că m-ai sunat. Dar sarcasmul și divagația mea, este făcută cu scopul de a-mi ascunde emoțiile ce m-au cuprins la primirea telefonului. Credeam că m-ai uitat imediat după ce am ieșit pe poarta căsuței tale de vacanță de la Viverone. - Cum așa iubire? Eu
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1429192704.html [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]