94 matches
-
speciale pentru construcții și instalații, mai ales dacă ținem seama și de mineralizarea apei , de agresivitatea ei. În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nedatați, . Satul Frenciugi este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de cel puțin 4 milioane de ani. Foarte caracteristice sunt platourile și interfluviile structurale sau substructurale a căror suprafață topografică este mai mult sau mai puțin conformă cu căderea stratelor geologice. Ele se grefează pe stratele de gresie de vârstă sarmațiană, care le suportă și le asigură menținerea în relief. Aceste suprafețe sunt foarte bine puse în evidență pe teritoriul comunelor Șcheia (Dealul Bourului) și Ipatele (interfluviul dintre râurile Șacovăț și Stavnic) unde au și primit denumirea de suprafața Șcheia - Ipatele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de sticlă, transformată, apoi, în fabrica de soda. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
denivelările admise vor fi foarte mici. În consecință, debitele posibil a fi captate sunt foarte reduse, ceea ce nu justifică investițiile destul de mari pentru realizarea sistemului de captare. În cazul captării orizonturilor acvifere sub presiune, cum sunt cele cantonate în formațiunile sarmațiene până la adâncimi de 70-80 m, au fost înregistrate intruziuni ale apelor sărate, după o perioadă relativ scurtă, la distanțe mai mici de 1.500 m de țărmul mării. Aceste situații au fost semnalate în subzonele: a) Costinești - prin două foraje
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
distanță de aproximativ 1.000 m față de țărmul mării, vor provoca intruziunea apei sărate într-un timp care trebuie aproximat prin observații asupra vitezei de avansare a frontului apă dulce-apă sărată. ... b) Captările din stratele acvifere sub presiune din formațiunile sarmațiene vor fi amplasate la o distanță de cel puțin 1.500-2.000 m față de țărmul mării. Și în cazul acestor captări, urmărirea avansării frontului de apă sărată este absolut obligatorie. În ambele cazuri, debitele forajelor de captare vor fi micșorate
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
denivelările admise vor fi foarte mici. În consecință, debitele posibil a fi captate sunt foarte reduse, ceea ce nu justifică investițiile destul de mari pentru realizarea sistemului de captare. În cazul captării orizonturilor acvifere sub presiune, cum sunt cele cantonate în formațiunile sarmațiene până la adâncimi de 70-80 m, au fost înregistrate intruziuni ale apelor sărate, după o perioadă relativ scurtă, la distanțe mai mici de 1.500 m de țărmul mării. Aceste situații au fost semnalate în subzonele: a) Costinești - prin două foraje
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
distanță de aproximativ 1.000 m față de țărmul mării, vor provoca intruziunea apei sărate într-un timp care trebuie aproximat prin observații asupra vitezei de avansare a frontului apă dulce-apă sărată. ... b) Captările din stratele acvifere sub presiune din formațiunile sarmațiene vor fi amplasate la o distanță de cel puțin 1.500-2.000 m față de țărmul mării. Și în cazul acestor captări, urmărirea avansării frontului de apă sărată este absolut obligatorie. În ambele cazuri, debitele forajelor de captare vor fi micșorate
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
Valea Caldă. Versantul este dezvoltat pe o structură de platformă cu degradare moderată. Principalele procese geomorfologice sunt cele din clasa denudării areale: alunecări superficiale, tasare, dar și cele din clasa denudării liniare: șiroire, ravenație. Zona rezervației este caracterizată de depozite sarmațiene, unitatea litografică inferioară - formațiunea de Iris conținând depozite epiclastice fine cu intercalații subțiri de tufuri vulcanice, depuse în condiții marine salmastre. Rezervația ocupă panta cu expoziție nord, nord-vestică a dealului Țigla, respectiv jumătatea superioară a pantei în partea de vest
PLANUL DE MANAGEMENT din 1 noiembrie 2013 al ariei naturale protejate de interes naţional B1 "Rezervaţia de orbeţi de la Apahida". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256109_a_257438]
-
și regresiunilor marine repetate, precum și a evoluției subaeriene din Pliocen și Cuaternar. În cadrul Platformei Moldovenești, se pot separa două structuri geologice diferite, cu trăsături tectono-structurale specifice: soclul, fundamentul și cuvertura sedimentară. Bazinul hidrografic Ileana este constituit, la suprafață, din depozite sarmațiene ale ultimului ciclu de sedimentare, care s-a desfășurat în intervalul dintre Badedianul superior și Romanian, cu precădere în intervalul Badenian superior-Basarabian - Sarmațian. Suprafețe însemnate din bazinul hidrografic Ileana sunt acoperite de depozite mai tinere, formate în urma distrugerii unor depozite
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținute cu predilecție vârstei Sarmațiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
în tabelul nr. 3 Hărțile existente pentru situl Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 3 Materialul parental din zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținând cu predilecție vârstei sarmațiene, cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului determină o unitate la scara de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar, cu altitudini de 300-400
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cu înălțimea maximă de 435 metri (dealul Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55-60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nord-vestul
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de vedere geologic teritoriul administrativ Mihai Eminescu se suprapune peste unitatea geostructurală a Platformei Moldovenești, care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
zăpezilor sau după ploi în timpul verii . Apele pedofreatice influențează rețeaua hidrologică și sunt folosite de localnici prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
suprapune Platformei Moldovenești. Aceasta reprezintă o zonă rigidă, consolidată în Proterozoic. Fundamentul platformei, bine consolidat, alcătuit din formațiuni cristaline, este acoperit de o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din sat s-a întîlnit un nivel folsilifer (la baza
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
apă sunt deosebit de importante sub aspect recreativ. La 1 km aval de s. Jeloboc, la talpa versantului stâng al văii, se află un puternic izvor de apă cu debitul de cca 45 l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmațiene, fiind captată și pompată prin țevi pentru alimentarea or. Orhei cu apă potabilă. Monitorizarea calității apei r. Răut pe teritoriul Republicii Moldova se realizează în următoarele posturi: 2 secțiuni - or. Bălți, 2 secțiuni - or. Orhei, 1 secțiune - s. Ustia, unde se
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Complexul Orheiul Vechi constituie un sistem alcătuit din elemente culturale și naturale: landșaft natural arhaic, biodiversitate, cadru arheologic de excepție, varietate istorico-arhitecturală, habitat rural tradițional și originalitate etnografică. Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi prezintă un relief complex, care îmbină structuri geologice sarmațiene de circa 13 milioane ani cu un caracter rupestru pronunțat și peisajuri cuaternare argiloase de circa 1,8 milioane - 10 mii ani acoperite de cernoziomuri formate în ultimii 8 mii ani . Elementul geomorfologic esențial al complexului îl constituie valea râului
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
și "cheia" Dobrogei). Uneori Podișul Casimcei este considerat o subdiviziune majoră separată a Dobrogei, de același rang cu celelalte două și denumit Dobrogea Centrală. Podișul Dobrogei de Sud este mai jos (sub 200 m), este larg ondulat după cutele calcarelor sarmațiene și înclină de la mare spre Dunăre. Văile au un pronunțat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestică, cu altitudini maxime de 204m, poartă denumirea generică de "Deliorman" (continuându-se în Bulgaria). Subdiviziunile sunt: zona litorală înaltă, Podișul Medgidia (cu Valea Carasu), Podișul Negru
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
o câmpie deluroasă. Satul se află în sud-vestul podișului Ciuluc-Soloneț, cu înălțimi medii. Cea mai înaltă colină din cadrul satului este piscul "Gurez" care are o altitudine de 258 m. Din punct de vedere geologic în structura scoarței terestre predomină roci sarmațiene, în principal argile și calcare. Ca și întreg teritoriul al republicii, satul se află într-o zonă seismică activă, în apropierea focarului Vrancea din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6 - 7
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
este iarăși redenumit Corlăteni după numele vechi cel purta. Comuna Corlăteni are o suprafață de cca 4.16 kilometri pătrați, în majoritatea, terenul este destinat agriculturii. Relieful este deluros, aparținând Câmpiei Bălțiului. În compoziția profilului geologic predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]