85 matches
-
sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și Prut arată o alcătuire puțin încurajatoare pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor actuale”. Autorul evidențiază, de asemenea, că în alcătuirea depozitelor sarmațiene din această parte a Câmpiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că „ studiul geologic al depozitelor sarmațiene din sectorul dintre Miletin, Bahlui și Prut arată o alcătuire puțin încurajatoare pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor actuale”. Autorul evidențiază, de asemenea, că în alcătuirea depozitelor sarmațiene din această parte a Câmpiei Moldovei, ponderea cea mai mare o reprezintă argilele, după care urmează nisipurile, aceste materii prime fiind valorificate pe plan local. Așadar, subsolul comunei Șipote, situată în sectorul analizat în lucrarea amintită mai sus, este sărac
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de caracteristici care le recomandă a fi utilizate pe scară industrială în industria ceramicii brute, iar prin îmbunătățirea calităților, chiar pentru ceramica fină. De asemenea, se întâlnesc nisipuri pentru construcții în baza unor terase și în unele aflorimente din deschiderile sarmațiene . Acumulări semnificative de nisipuri se găsesc doar în cadrul depozitelor bessarabiene, la partea inferioară a „argilelor cu Cryptomactra”. Cercetările efectuate asupra nisipurilor din zonă au arătat câteva posibilități de utilizare a acestora, ca materiale de formare la turnarea pieselor mici și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unei evoluții îndelungate, desfășurate în Pliocen și Cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lor ( în bazinul pârâului Recea ș.a.),alteori funcționând ca drenuri naturale ale microreliefului negativ deluvial (Chișcăreni ș.a.). Alunecările de teren reprezintă procese dinamice actuale cu o amploare deosebită, ce au afectat depozitele de terasă din sectorul Miletin și chiar depozite sarmațiene. Declanșarea și evoluția unor astfel de procese reprezintă combinarea unor factori cauzali,precum: regimul hidrologic și aportul natural din precipitații, hidrogeologia zonei,parametrii fizico- mecanici și petrografici ai rocilor constituente, lipsa unei vegetații cu sistem radicular adecvat și factorul antropic
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
speciale pentru construcții și instalații, mai ales dacă ținem seama și de mineralizarea apei , de agresivitatea ei. În categoria apelor de adâncime intră totodată straturile acvifere cuprinse în depozitele cuverturii de platformă de la 950-1000 m și până la nivelul stratelor sarmațiene de sub cuverturile depozitelor cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
relief de acumulare fluviatilă și deluvială. În cadrul interfluviilor sculpturale se încadrează Dealul Drencea, situat la sud de așezare. Această categorie se prezintă sub formă de coline larg vălurite, sau de poduri ușor înclinate, majoritatea fiind sculptate în marne sau argile sarmațiene, acoperite în cea mai mare parte de luturi eluviale. În prezent, pe interfluvii, procesele de eroziune sunt reduse, cu excepția marginilor mai înclinate ale acestora, de la contactul cu versanții afectați de procese deluviale active (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183) (Pl. 3/1
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și schimbului de ioni exercitat de argilele pe care curg aceste ape. Fenomenul poate fi bănuit, dat fiind faptul că toate aceste ape au o mineralizare de aceeași origine, provenind din sărurile remanente reținute de mâlurile de fund ale Mării Sarmațiene mijlocii. O altă apă iodo-bromurată-sulfuroasă-cloruratăsodicăbicarbonatată este cea întâlnită la Nicolina, municipiul Iași, în “sonda mică” (izvorul C), săpată în anul 1954, care ulterior a fost placată cu beton din motive edilitare. Această apă nu mai provine însă din păturile sarmațiene
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Sarmațiene mijlocii. O altă apă iodo-bromurată-sulfuroasă-cloruratăsodicăbicarbonatată este cea întâlnită la Nicolina, municipiul Iași, în “sonda mică” (izvorul C), săpată în anul 1954, care ulterior a fost placată cu beton din motive edilitare. Această apă nu mai provine însă din păturile sarmațiene. Ea venea ascendent, de la o adâncime de aproximativ 320 m, din tortonian. Mineralizarea ei era de 20,4491 g la litru, din care ionii Cl- pe de o parte, Na+ și K+ pe de altă parte reprezintă 57,794%, respectiv
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
formează într-un loc, care nu este decât un braț mort al Bahluiului, izolat de lunca acestui râu prin terasamentul căii ferate. Sărurile acestui nămol provin din aluviunile Bahluiului 51 și au fost antrenate de apele de șiroire din argilele sarmațiene care alcătuiesc vecinătățile imediate sau mai îndepărtate ale acestui lac. Un fenomen interesant este și formarea izvoarelor de gloduri din Podișul Moldovei de la Ciorbești, Vocotești, județul Iași, descrise de P.Enculescu și care ar putea prezenta de asemenea un interes
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze spre Valea Bohotin. Apa se mineralizează prin spălarea sărurilor remanente ce au fost depuse în același timp cu marnele argiloase de către Marea Sarmațiană. Datorită pânzei de apă ce se formează între suprafața marnelor argiloase și nisipurile feruginoase de deasupra lor, toată coasta estică a dealului este antrenată de alunecări de teren. Studiile executate de Laboratorul de chimie anorganică al IMF Iași au stabilit
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
chimie anorganică a UMF Iași, arată că atât debitele cât și mineralizarea au scăzut, față de valorile aflate în anul 1965. Acest fapt acreditează opinia sărăcirii în timp a sulfaților din terenuri prin spălare - fenomen care se petrece cu multe ape sarmațiene. Se poate considera, după studiul hidrogeologic executat în anul 1976 (N. Peiu, P. Ștefan) că stratul acvifer mineralizat din zona Breazu suferă o diluare continuă datorită contaminării cu apele de infiltrație și apele stratului freatic. Autorii mai menționează că această
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cu gresie); 3. Izvorul “Amfiteatru”; 4. Izvorul “Raimonde”; 5. Izvorul “BazinRuine”. Din analizele efectuate se constată următoarele: - toate cele cinci surse provin de la mică adâncime și sunt alimentate de apele meteorice; sunt ape subterane libere, de stratificație, situație în nisipuri sarmațiene, intercalate între straturi argilo-marnoase. - caracterul lor de ape bicarbonatate, sulfatatemagneziene, sodice, ușor alcaline, având pH-ul cuprins între 7,85 - 8,3, este determinat de structura geologică a arealului Breazu - Copou din Iași. - față de conținutul fiecărui ion în parte, exprimat
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind acoperită cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argilă la baza văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
scoarței. Având în vedere acest ultim aspect (alcătuirea geologică a scoarței), se știe că această regiune se suprapune Platformei Moldovenești, al cărui fundament este format din șisturi cristaline, în care nu se cunosc accidente tectonice majore, fundament acoperit de depozite sarmațiene și meoțiene, formate din roci predominant nisipoase sau argiloase, slab ondulate. Analizând Harta seismică a României (R. Ciocârdel și colab., 1965) se constată că bazinul hidrografic al pârâului Lohan, ca și zonele limitrofe, se înscriu ca arii de maximă intensitate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile sarmațiene și meoțiene. Cursul inferior al Lohanului, de la Dobrina la vale, se deosebește prin cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine o desfășurare tipică
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sud-vest și sunt dominate de argile și marne cu intercalații de nisipuri și lentile de gresii și prundișuri. Peste depozitele marine se găsește o pătură subțire și discontinuă de luturi loessoide, aluvio-coluviale și aluviale. Podișul Sucevei este alcătuit din formațiuni sarmațiene, necutate și cu o înclinare în general concordantă cu cea a întregului Podiș al Moldovei. Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și Câmpia Moldovei se desfășoară pe o lungime de 130 kilometri (de la granița de nord până în dreptul orașului Roman) și are o lățime maximă ce abia atinge 20 kilometri în dreptul Hârlăului. Pietrișurile ce apar pe masivele înalte sunt de vârstă sarmațiană și provin din dezagregarea unor conglomerate. Terasele Siretului sunt paralele cu actualul curs, iar cele superioare se găsesc la înălțimi mai mari (peste 400 de metri) față de Șaua Ruginoasa - Strunga (I. Sîrcu, 1955). Relieful satului Brătești cuprinde o zonă joasă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
26 iunie 2008 și a fost de 1.561m3/s, iar debitul cel mai coborât a atins valoarea de 2,01m 3/s la 30 august 1961 (I. Șandru și colab., 1972). Cele mai importante strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
paleontologice (micro Și macrofaunistice) lito și biostratigrafice, biozonare, tectonice, paleoecologice și paleogeografice dar și asupra resurselor utile. Paleontologic, a îmbogățit inventarul fosil, din unitățile cercetate cu sute de taxoni: foraminifere, ostracode, bivalve și gastropode. A urmărit taxonomic și filogenetic mactridele sarmațiene (pe care le-a grupat în 4 subgenuri), a studiat variabilitatea speciei Mactra (Podolimactra) podolica (precizarea neotipului și separarea a 3 subspecii noi) și a unor taxoni de ceriți. A creat unele specii și subspecii noi de Obsoletiforma, Musculus, Anodonta
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
colecția Th. Văscăuțanu). A demonstrat, după conținutul faunistic, că „nisipurile de Văleniʺ (Platforma Moldovenească) aparțin Hersonianului și nu unui „orizontʺ de tranziț ie î ntre Basarabian și Hersonian. Dispunând de o mare experiență, a realizat o biozonare integrată pentru depozitele sarmațiene de pe Platforma Moldovenească, pe baza bivalvelor, gastropodelor, foraminiferelor și ostracodelor. De asemenea, s-a ocupat de unele aspecte principale legate de Sarmațian și s ubetajele sale. Prin activitatea desfășurată, s a afirmat ca unul dintre cei mai valoroși specialiști în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se află în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale iar în adâncime din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]