98 matches
-
foarte variate în conținut și proprietăți terapeutice, cuprinzând majoritatea tipurilor de ape folosite în balneologie. Cunoașterea zonelor hidrogeochimice permite să se facă noi captări de izvoare. Sursele și sondajele existente au adus informații valoroase asupra apelor din silurianul, tortonianul și sarmațianul fundamentului podișului Moldovei. Ar fi necesare sondaje noi pentru completarea studiului de față. Dar aproape toate izvoarele aflate în zona de care ne ocupăm nu sunt amenajate pentru captare. Lipsa zonelor de protecție balneară a constituit una din cauzele cele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
În această parte Podișul Moldovenesc este constituit la bază dintr-o alternanță de nisipuri și marne argiloase peste care se află o cornișă (pe la 250 m altitudine) formată din gresii oolitice calcaroase. Întreaga succesiune de depozite aparține ca vârstă geologică sarmațianului mediu. N. Macarovici constată că depozitele de sub cornișă din cauza pânzelor de apă ce se găsesc foarte aproape (pe verticală) sunt antrenate peste tot de alunecări de teren, ceea ce determină apariția la zi a unor izvoare. Unele din aceste izvoare spală
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Institutul de balneologie București și Catedra de chimie anorganică a IMF Iași. Sub raport hidro-geologic, s-a precizat că ivirile mineralizate sunt situate la contactul dintre argila marnoasă din fundament și pachetul gros de nisipuri fine, ambele componente ale complexului sarmațian, foarte bine răspândit în Podișul Moldovenesc. Prezența argilelor marnoase impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze spre Valea Bohotin. Apa se mineralizează prin spălarea sărurilor remanente ce au fost
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
apar în dealurile Repedea, Costești - Tg. Frumos, Deleni - Hîrlău,, , partea mai adâncă” a acestora („ argilele bazale”) fiind considerate de vârstă badeniană,argumentată doar de o faună săracă,prost conservată și de prezența sărurilor sub formă de eflorescențe. Cercetarea geologică asupra Sarmațianului din Platforma Moldovenească înregistrează în anul 1929 un moment de hotar prin apariția lucrării, ,Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, a lui Th.Văscăuțanu, în care schemele stratigrafice elaborate de înaintași sunt profund modificate. Apariția acestei lucrări marchează o nouă viziune
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”. În aceste lucrări este analizat și forajul de la Șipote, executat de GEOMOLDCâmpulung Moldovenesc, cu scop hidrogeologic (Fig. nr. 1).Investigarea acestui foraj reprezintă o sursă importantă pentru obținerea unor noi informații despre sedimentele din Sarmațian din Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și particularitățile reliefului Din punct de vedere geologic, zona se încadrează într-o unitate morfologică (Câmpia Moldovei) sculptată în depozitele primelor subetaje ale Sarmațianului (Volhinian nord și Bessarabian în sud). Dintre acestea, substratul geologic al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică a substratului sarmațian la contactul cu stratul acvifer, favorizează schimbarea indicelui de plasticitate și reducerea stabilității formațiunilor deluviale,îndeosebi după perioadele umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Theodor Văscăuțeanu a publicat în Memoriile Academiei Române un studiu foarte important asupra cretacicului superior din Platforma Moldovenească. În 1928 a publicat o lucrare asupra faunei argilelor sarmatice de la Ungheni, din malul Prutului, lucrare care pune bazele stratigrafiei moderne a sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde plecase Ion Simionescu. În această lucrare, Th. Văscăuțeanu se ocupă de fosilele siluriene
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și microclimatologiei urbane. Aceasta se reflectă într-o mare parte a activității sale de cercetare științifică și de publicist. Desigur, importante sunt și unele contribuții științifice pentru care era foarte mândru, considerându-le inovații în geografie. Astfel, menționăm descoperirea depozitelor Sarmațianului superior (1938ă, inițierea introducerii la secția de Geografie din Iași a pupitrului cu fața de sticlă pentru copiat desene și hărți, a heliografului pozitiv, organizarea stației meteorologice și a construirii copiatorului cu oglindă, acceptat ca inovație începând din anul 1962
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
este situat din punct de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
licenței, Theodor Văscăuțeanu a publicat în Memoriile Academiei Române un studiu foarte important asupra cretacicului superior din Platforma Moldovenească. În 1928 a publicat o lucrare asupra faunei argilelor sarmatice de la Ungheni, din malul Prutului, lucrare care pune bazele stratigrafiei moderne a sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde plecase Ion Simionescu. În această lucrare, Th. Văscăuțeanu se ocupă de fosilele siluriene
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
agenților modelatori externi asupra molasei neogene, in condițiile unei mișcări de ridicare care a activat procesele de eroziune, pe măsură ce câmpia inițială a început procesul de exondare. Această exondare s-a produs pe direcția amintită - de la NNV spre SSE, începând din sarmațianul mediu și pană in cuaternar, astfel că acțiunea factorilor denudaționali s-a desfășurat pe o perioadă de cel puțin 4 milioane de ani. Foarte caracteristice sunt platourile și interfluviile structurale sau substructurale a căror suprafață topografică este mai mult sau
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
distanță de țărmul mării; ... b) Biruința, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanță de țărmul mării. ... Rezultă că, în cazul captărilor din acviferele situate în complexul mediu al Sarmațianului, pentru evitarea fenomenului de intruziune a apei sărate, este absolut necesar ca forajele de captare să fie amplasate la o distanță de 1.500-2.000 m față de țărmul mării. 4.2. Limitări de ordin hidrodinamic: a) Denivelările produse sub nivelul
HOTĂRÂRE nr. 898 din 10 iunie 2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159217_a_160546]
-
distanță de țărmul mării; ... b) Biruința, la coada Lacului Techirghiol, într-un foraj de circa 60-70 m adâncime, amplasat la circa 1.000 m distanță de țărmul mării. ... Rezultă că, în cazul captărilor din acviferele situate în complexul mediu al Sarmațianului, pentru evitarea fenomenului de intruziune a apei sărate, este absolut necesar ca forajele de captare să fie amplasate la o distanță de 1.500-2.000 m față de țărmul mării. 4.2. Limitări de ordin hidrodinamic: a) Denivelările produse sub nivelul
INSTRUCŢIUNI din 10 iunie 2004 privind exploatarea apelor subterane şi a zonelor de interfaţă dintre apele dulci şi cele sărate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159218_a_160547]
-
trăsături tectono-structurale specifice: soclul, fundamentul și cuvertura sedimentară. Bazinul hidrografic Ileana este constituit, la suprafață, din depozite sarmațiene ale ultimului ciclu de sedimentare, care s-a desfășurat în intervalul dintre Badedianul superior și Romanian, cu precădere în intervalul Badenian superior-Basarabian - Sarmațian. Suprafețe însemnate din bazinul hidrografic Ileana sunt acoperite de depozite mai tinere, formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor de eroziune. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin depozite aluviale - terase și lunci, coluvii - glacisuri, proluvii - conuri de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
ele prezintă elemente comune. 2.2.3. Hidrologie a. Hidrostructuri de suprafață - freatice Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se identifică în hidrostructuri de descărcare de tip interfluviu, ale căror acvifere se află la baza depozitelor loessoide și în depozitele sarmațianului superior, cu alimentare pluvio-nivală și din apele de suprafață. În cadrul acestei hidrostructuri sunt incluse o serie de strate acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă liberă de alimentare și una de descărcare, drenate în mod natural. În
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
totală de explorare: 2377,41 kmp IV. Anexa B^1 Fișa perimetrului de explorare-dezvoltare-exploatare RG.02 TRANSILVANIA CENTRU I. Amplasare administrativă: - județele Mureș, Harghita II. Suprafața totală de explorare: 2613,5 kmp IV. Obiective geologice de interes: Postsalifer: Badenian, Buglovian, Sarmațian Presalifer: 5 │Sonde de explorare (nr. sonde/m) │4/11000│ └────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘ LISTA perimetrelor de dezvoltare-exploatare și exploatare care se exclud din perimetrul de explorare-dezvoltare-exploatare RG02 - Transilvania Centru Anexa B^1 Fișa perimetrului de explorare-dezvoltare-exploatare RG.03 TRANSILVANIA SUD I. Amplasare administrativă
ACT ADIŢIONAL nr. 5 din 31 august 2016 la Acordul de concesiune a unor perimetre pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275765_a_277094]
-
Suprafața total�� de explorare: 4142,06 kmp IV. Anexa B^1 Fișa perimetrului de explorare-dezvoltare-exploatare RG.04 MOLDOVA NORD I. Amplasare administrativă: - județele Suceava, Neamț, Iași II. Suprafața totală de explorare: 2.048,13 kmp IV. Obiective geologice de interes: Sarmațian platformă, Complex Infraanhidritic Badenian, Cretacic, Albian V. Program minimal de lucrări: Anexa B^1 Fișa perimetrului de explorare-dezvoltare-exploatare RG.05 MOLDOVA SUD I. Amplasare administrativă: - județele Neamț, Bacău II. Suprafața totală de explorare: 1705,74 kmp IV. Anexa B^1
ACT ADIŢIONAL nr. 5 din 31 august 2016 la Acordul de concesiune a unor perimetre pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ - S.A., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275765_a_277094]
-
Caraș. Evoluția paleogeografică (în timp) a reliefului o legăm de evoluția Munților Almăjului, a Munților Semenic și a Depresiunii Almăjului. Odată cu ridicarea Munților Carpați se ridică și Munții Almăjului. Acest proces are loc în cretacicul mediu și se continuă până în sarmațian. Depresiunea Almăjului, care s-a prăbușit odată cu uscatul transilvănean este încet umplută cu depozite miocene (helvețiene și tortoniene), cu aceeași alcătuire geologică ca și a celor din Bazinul Caransebeș-Mehadia, de care, de altfel, este legată printr-o fâșie îngustă de
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
a fost predată de comunitatea săsească împuținată bisericii reformate din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din punct de vedere geologic, teritoriul satului se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului mijlociu (spre baza dealurilor) și Sarmațianului superior-Neoțianului (spre culmea dealurilor). Relieful aparține Podișului Central Moldovenesc (subunitatea "Dealurile Racova-Stemnic"). Clima este temperat-continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a aerului este de 9 grade C. Vegetația este în mare parte silvo-stepică
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
care, după felul pastei, forme și decor aparțin secolelor V-VI d.H., iar unele secolului al XVI-lea. Din punct de vedere geologic, teritoriul satului se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului mijlociu (spre baza dealurilor) și Sarmațianului superior-Neoțianului (spre culmea dealurilor). Relieful aparține Podișului Central Moldovenesc (subunitatea "Dealurile Racova-Stemnic"). Clima este temperat-continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a aerului este de 9 grade C. Vegetația este în mare parte silvo-stepică. Dealurile acestei localități sunt total lipsite
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
le spun Gruiețe, Dâmburi sau Țigle . Aceste deplasări (alunecări) bine reprezentate, sunt caracteristice zonei de câmpie a Transilvaniei, iar procesele de alunecare afectează substratul geologic pe grosimi de 10 - 20 metri.Ele au loc în zona de monoclin a depozitelor Sarmațianului inferior, a cărei litologie este alcătuită dintr-o alternanta de marne (spoiala), argile, respectiv nisipuri și tuful de Ghiriș,ce are o adincime de 7 metri la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]