97 matches
-
apariția și continuitatea procesului de umanizare și dezvoltarea activităților economice din comuna Șipote. II. 2. Potențialul geologic și particularitățile reliefului Din punct de vedere geologic, zona se încadrează într-o unitate morfologică (Câmpia Moldovei) sculptată în depozitele primelor subetaje ale Sarmațianului (Volhinian nord și Bessarabian în sud). Dintre acestea, substratul geologic al teritoriului (în limitele sale administrative )cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică și fizică a substratului sarmațian la contactul cu stratul acvifer, favorizează schimbarea indicelui de plasticitate și reducerea stabilității formațiunilor deluviale,îndeosebi după perioadele umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unei fântâni a fost analizată de P.Petrescu în 1936, dar analiza totală s-a executat abia în 1951 de către Gh. Ghimicescu. Cele trei fântâni izvorăsc de la baza terasei inferioare a Prutului, dintr-o pânză de apă care vine din sarmațianul mediu de sub dealul Ghermănești - Togăneasa. După concluziile trase de Gh. Ghimicescu, apa celor trei fântâni de la Drânceni are o compoziție chimică similară cu cea a apelor de la Olănești, județul Vâlcea și de la Nastasache, orașul Târgu Ocna, cu singura deosebire că
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
la Vaslui, Crasna, Bârlad etc., ale căror ape nu le cunoaștem), vom găsi unele date indicative. Astfel, trebuie amintit sondajul Franke (din 1907-1908) de lângă calea ferată, imediat la nord de Vaslui, săpat până la adâncimea de 82 m, oprindu-se în sarmațianul mediu. Din acest izvor apare și astăzi o apă ascendentă, cu miros de H2S și cu o mineralizare ceva mai mică de 1 g la litru (0,815 g reziduu la 1800). Există, de asemenea, unele indicații asupra apei din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
minerale din regiunea dintre Siret și Prut decât asupra izvoarelor din Podișul central moldovenesc. Caracterul apelor de la Drânceni ne poate duce la concluzia că toate apele cunoscute din acest podiș, care apar la zi, provenind din păturile de vârstă ale sarmațianului mediu, au avut primordial aproximativ aceeași constituenți. Acești constituenți calitativi și cantitativi aparțin sărurilor remanente, care au fost apoi spălate de apele de circulație din adâncime, conform teoriei circulației dinamice a apelor subterane emise de N.C. Ignatovici. Schimbarea chimismului acestor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
actuale de adâncime din Podișul central moldovenesc, având o circulație slabă, au o mineralizare ridicată, mai ales cele din tortonian (sondele Socola, Nicolina). Nu avem date, dar n-ar fi exclus ca același lucru să fie valabil uneori și pentru sarmațianul mediu; în sprijinul acestei ipoteze pledează și studiul izvoarelor Drânceni și sondajul nr. 3 din Hârlău. La aceasta se adaugă și posibilitatea de a întâlni pânze de ape bine mineralizate, din cauza circulației lor reduse și în silurianul superior, din fundamentul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
suprafață. Verificarea acestui fapt ar avea o mare importanță balneologică, deoarece aceste ape s-ar putea obține oriunde în acest podiș prin sondaje; apele ar putea fi extrase după necesitățile balneologice, fie din silurian, fie din tortonian sau eventual din sarmațianul mediu. Trebuie de asemenea amintit că în cuprinsul Podișului central moldovenesc se găsesc și nămoluri cu proprietăți curative, cum este cel de la Lețcani, județul Iași, analizat de Botezatu, sau cel de la Pungești, menționat de Saabner-Tuduri. Formarea acestor nămoluri este datorată
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
foarte variate în conținut și proprietăți terapeutice, cuprinzând majoritatea tipurilor de ape folosite în balneologie. Cunoașterea zonelor hidrogeochimice permite să se facă noi captări de izvoare. Sursele și sondajele existente au adus informații valoroase asupra apelor din silurianul, tortonianul și sarmațianul fundamentului podișului Moldovei. Ar fi necesare sondaje noi pentru completarea studiului de față. Dar aproape toate izvoarele aflate în zona de care ne ocupăm nu sunt amenajate pentru captare. Lipsa zonelor de protecție balneară a constituit una din cauzele cele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
din cristalin. Stratul acvifer freatic acumulat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului este gros de 3-4 m, cu o temperatură de 110C și este caracterizat chimic ca: apă bicarbonatată, alcalinoteroasă, sulfatată-sodică, slab clorurată. În depozitele miocene sunt cantonate ape din sarmațianul mediu - volhinian, buglovian și tortonian. Complexul acvifer din miocen debitează ape cu o mineralizare totală cuprinsă între 12,0 și 22,7 g/l. sunt ape clorosodice, slab alcaline, puternic sulfuroase, hipotermale. Stratul acvifer din depozitele siluriene alcătuiește un complex
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
În această parte Podișul Moldovenesc este constituit la bază dintr-o alternanță de nisipuri și marne argiloase peste care se află o cornișă (pe la 250 m altitudine) formată din gresii oolitice calcaroase. Întreaga succesiune de depozite aparține ca vârstă geologică sarmațianului mediu. N. Macarovici constată că depozitele de sub cornișă din cauza pânzelor de apă ce se găsesc foarte aproape (pe verticală) sunt antrenate peste tot de alunecări de teren, ceea ce determină apariția la zi a unor izvoare. Unele din aceste izvoare spală
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Institutul de balneologie București și Catedra de chimie anorganică a IMF Iași. Sub raport hidro-geologic, s-a precizat că ivirile mineralizate sunt situate la contactul dintre argila marnoasă din fundament și pachetul gros de nisipuri fine, ambele componente ale complexului sarmațian, foarte bine răspândit în Podișul Moldovenesc. Prezența argilelor marnoase impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze spre Valea Bohotin. Apa se mineralizează prin spălarea sărurilor remanente ce au fost
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
licenței, Theodor Văscăuțeanu a publicat în Memoriile Academiei Române un studiu foarte important asupra cretacicului superior din Platforma Moldovenească. În 1928 a publicat o lucrare asupra faunei argilelor sarmatice de la Ungheni, din malul Prutului, lucrare care pune bazele stratigrafiei moderne a sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde plecase Ion Simionescu. În această lucrare, Th. Văscăuțeanu se ocupă de fosilele siluriene
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu textură și structură regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma, Butnaru, Străchinaru, Oprea, Bitter, Gordin, Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3. ECONOMIA COMUNEI LESPEZI 3.1. RESURSE NATURALE Structura geologică a zonei formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Nisipul cuarțos, sarmatic, folosit ca materie primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și microclimatologiei urbane. Aceasta se reflectă într-o mare parte a activității sale de cercetare științifică și de publicist. Desigur, importante sunt și unele contribuții științifice pentru care era foarte mândru, considerându-le inovații în geografie. Astfel, menționăm descoperirea depozitelor Sarmațianului superior (1938ă, inițierea introducerii la secția de Geografie din Iași a pupitrului cu fața de sticlă pentru copiat desene și hărți, a heliografului pozitiv, organizarea stației meteorologice și a construirii copiatorului cu oglindă, acceptat ca inovație începând din anul 1962
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele au fost remarcabile: descoperirea, pentru orizontul de trecere de la sarmațianul mijlociu la sarmațianul superior, a depozitelor fosilifere ale sarmațianului superior și identificarea unor noi puncte fosilifere meoțiene. Materialul paleontologic a fost de-pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele au fost remarcabile: descoperirea, pentru orizontul de trecere de la sarmațianul mijlociu la sarmațianul superior, a depozitelor fosilifere ale sarmațianului superior și identificarea unor noi puncte fosilifere meoțiene. Materialul paleontologic a fost de-pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări publicate de geologul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice au întârziat munca geografică, rezultatele au fost remarcabile: descoperirea, pentru orizontul de trecere de la sarmațianul mijlociu la sarmațianul superior, a depozitelor fosilifere ale sarmațianului superior și identificarea unor noi puncte fosilifere meoțiene. Materialul paleontologic a fost de-pus spre păstrare și determinare la laboratorul de geologie al Universității din Iași, fiind valorificat în câteva lucrări publicate de geologul N. Macarovici. În 1936, I. Gugiuman
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în Proterozoicul inferior și mijlociu. O dată cu aceste mișcări se încheie regimul tectonic de geosinclinal, teritoriul transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fost determinate o serie de specii fosile, ca: Mactra fabreana, Cardium fittoni, (după P. Jeanrenaud). În Culmea Lohanului, la altitudinea de 140 m, se află depozite ce aparțin părții superioare a Basarabianului, reprezentate prin nisipuri fosilifere cu Cardium fittoni. Chersonianul (Sarmațianul superior) apare în două faciesuri distincte: • în facies deltaic, în care fosilele lipsesc cu desăvârșire; • în facies de mare salmastră, cu fosile mici de tip chersonian. • Chersonianul în facies deltaic apare în Culmea Lohanului, pe o diferență de nivel de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
poate fi urmărit orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni. Depozitele pe care este sculptat relieful sunt vizibile din talvegul văii Lohanului și al afluenților săi și până în culmile despărțitoare ale apelor. Sunt constituite în partea inferioară a versanților din sedimente aparținând Sarmațianului superior, peste care urmează Meoțianul. În această regiune, orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni urmărește aproape constant curba de nivel de 220 m, ceea ce se explică prin faptul că Valea Lohanului are o direcție NV - SE, adică e perpendiculară pe direcția
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
colecțiile existente (de geologie-paleontologie), pe care le-a îmbunătățit substanțial (625 eșantioane de minerale și roci și 11.400 exemplare de fosile). În 1966, a susținut doctoratul la Universitatea din București, sub conducerea acad. M. Filipescu, cu o temă asupra Sarmațianului dintre valea Siretului și valea Moldovei. După înființarea Secției de geologie din cadrul Fa cult ății de Geologie - Geografie a revenit la catedră, prin concurs (în 1971), pe post de șef de lucrări. În 1972, s a solicitat transf ormarea postului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]