332 matches
-
Muntenia) s-a schimbat odată cu migrația goților în regiunile de la nordul Mării Negre și Dunării de Jos. În scurt timp, în secolul al III-lea, ei au fost înglobați și asimilați în marele conglomerat etnic, constituit sub conducerea goților, iar civilizația sarmatică a dispărut rapid. Este posibil ca grupuri restrânse de sarmați să fi trecut în sudul Dunării sau să se deplaseze în altă direcție, dar lipsesc dovezile. Migrația sarmaților în teritoriile dacilor liberi, împreună cu goții cu care s-au amestecat, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca grupuri restrânse de sarmați să fi trecut în sudul Dunării sau să se deplaseze în altă direcție, dar lipsesc dovezile. Migrația sarmaților în teritoriile dacilor liberi, împreună cu goții cu care s-au amestecat, reprezintă ultimul val masiv de populație sarmatică în mediul dacic, ei se instalează aici în așezări stabile și renunță la viața nomadă. Sarmații care aparțin acestui val (secolele II-III) au inclus o parte a uniunii de triburi alane, care, în primele secole după Hristos, ocupau zone întinse
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schimbări importante în istoria iazigilor, numărul lor a crescut rapid prin strămutarea în Câmpia Tisei și a celorlalți iazigi din regiunile de la est de Carpați. O dată cu aceștia au pătruns și primele grupuri de roxolani. În acest fel, a început infiltrarea sarmatică sistematică în zona Tisei și a ținuturilor de câmpie adiacente de-a lungul Mureșului și al Crișurilor. Ponderea sarmaților a crescut în zonă, iar raporturile lor cu romanii erau strânse și amicale-produsele romane sunt abundente în așezările sarmatice. Dar implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
început infiltrarea sarmatică sistematică în zona Tisei și a ținuturilor de câmpie adiacente de-a lungul Mureșului și al Crișurilor. Ponderea sarmaților a crescut în zonă, iar raporturile lor cu romanii erau strânse și amicale-produsele romane sunt abundente în așezările sarmatice. Dar implicarea iazigilor în războaiele marcomanice, sub Marcus Aurelius (după 166), a agravat raporturile cu romanii, iazigii au inițiat atacuri împotriva provinciilor romane. Romanii urmăreau să anihileze alianța iazigilor cu populațiile germanice sau cu roxolanii de la est de Carpați. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
n-au mai putut controla Câmpia Tisei, unde au pătruns roxolanii. Iar după 275, romanii n-au mai controlat pe iazigi. Asupra sarmaților din Câmpia Tisei au făcut presiuni populațiile germanice, vandali, goți, gepizi, care au pătruns efectiv în teritoriile sarmatice din Câmpia Tisei, dislocându-i și erodându-i până la dispariția lor treptată în următoarele două secole (III-IV). 9 Goții Făceau parte din ramura răsăriteană a populațiilor germanice, împreună cu gepizii, vandalii, burgunzii, rugii. Autorii antici, Strabon, Pliniu cel Bătrân, Tacit, Ptolemeu, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolul al IV-lea dispare orice individualizare culturală, așa cum dovedește arheologia. De-aici marea dificultate, pentru cercetători, de identificare și atribuire etnică a descoperirilor aparținând complexului cultural Sântana de Mureș-Cerneahov. Acum dispare și nomadismul practicat anterior de sarmați. Componenta sarmatică nu lipsește din noua configurație etnică a secolului al IV-lea, dar ei devin sedentari în această perioadă. Transformările amintite atestă o nouă coloratură etnică. Așezarea goților în aceste teritorii dacice, la est și sud de Carpați, și organizarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi intrat ca un element component al confederației sarmatice, cu o alcătuire obscură. Ei apar în izvoare încă din epoca imperială, când erau vecini direcți cu provinciile romane. Slavii erau cunoscuți și pe vremea lui Tacit, Pliniu și Ptolemeu. Însă pe slavii mai noi (cei din secolul al V
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
picior de plai..., Chișinău, 1960; Eu, Anicuța și Radu, Chișinău, 1962; Ostroave verzi, Chișinău, 1962; Visătorii, Chișinău, 1963; Când liniștea cuvântă, Chișinău, 1964; Flota mea, Chișinău, 1964; Sonata lunii, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1967; Cutia de rezonanță, Chișinău, 1968; Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar, Chișinău, 1975; Drumeție. Oameni și lucruri, Chișinău, 1975; Lanterna magică, Chișinău, 1978; Adio, Cioco!, Chișinău, 1979; Înșiră-te, mărgărite, Chișinău
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
fost binecuvântat, în Ptolemais Antiohia, pentru onoarea neprețuită de a duce Cupa lui Iosif din Arimateea, ucenicul tainic al Domnului nostru, departe, cât mai departe, spre Nord, pe meleagul necunoscut al Terrei Ultrasilvana, pentru a ocroti fruntariile creștinătății, dinspre stepele sarmatice și dinspre Hiperborei. Adu-ți aminte! Anno Domini 1248, toamna... Nimic nu egalează cerul fabulos al înserării de la Saint Jean d'Acre, pe pământul glorios al Țării Domnului. Pe valul nordic de apărare al Orașului a doua Capitală a Regatului
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică caracterul de câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și părul sârmos unindu-se cu barba într-un fel de glugă, un om ontogenetic. El era, dacă se poate spune așa, un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii abisali. Sărea de colo colo, ca o reptilă, încât aveai impresia că mersul pe motocicletă îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
picior, două fire de prindere. Resortul este scurt, format din câteva spire. Piese asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în mormântul nr. 319, precum și în alte necropole, pe care Gh. Diaconu, le consideră romane, dacice și sarmatice. Două fibule de bronz sunt identice, cu arcul puțin curbat, nu prea lat, lenticular în secțiune, cu lungimea de 2,2 cm și lățimea de 0,5 cm, piciorul ușor îngustat spre zona în care este îndoit pentru a forma
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al tradiției să reprezinte ipoteza trecerii definitive la ritul înhumației, chiar în contextul unei perioade relativ scurte de timp. Acest lucru, la jumătatea sec. IV d. Ch. nu mai putea fi pus în legătură cu atât de mult răspândita teorie a influențelor sarmatice, în privința ritului înhumației, în condițiile în care, chiar din secolele I î. Chr.- I d. Ch. au fost descoperite mai multe morminte de înhumație la populația dacică populație ce locuia acest teritoriu și mai târziu, la populația dacilor liberi din sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
populațiile din jur, mai ales cu Provincia Dacia sau cu Imperiul Roman, dar și componenței etnice a purtătorilor culturii Sântana-Cerneahov, în care prezența goților și a populației locale - dacice determină caracteristicile noii culturi materiale și spirituale. Cum prezența unei populații sarmatice nu este ilustrată de materiale specifice, iar ritul înhumării, mereu vehiculat ca aparținând doar acestora s-a dovedit a fi doar a populației daco-gotice în această necropolă, rămânem la constatarea că așezarea și necropola de aici aparțin doar populației gotice
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dar și direct cu Imperiul Roman în care componenta etnică a purtătorilor culturii Sântana-Cerneahov din țara noastră este bine marcată de prezența goților și a populației locale dacice, care au determinat caracteristicele acestei noi culturi. Lipsa unor materiale de factură sarmatică la care se adaugă o prezență destul de semnificativă a mormintelor de înhumație încă din sec. I î. Chr. - sec. I d. Chr. în această parte a țării, duce la constatarea că necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani aparține doar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
întâlniri. O limbă devenită deja universală, și care aparținea Imperiului roman de atunci, era folosită de administrația vremii și obligatorie în raporturile cu autoritățile. Aproape toți scriitorii de care vorbeam cunoșteau și limba greacă sau un alt idiom ca getica, sarmatica, gotica etc., fără ca latina, pe care o știau, să fie afectată din această cauză. Sfântul Ioan Cassian și-a desăvârșit cunoașterea acestei limbi în marile centre latine ale Imperiului și și-a scris lucrările într-o frumoasă limbă de circulație
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
În Câmpia Română, fluviul devenea, în curgerea lui spre mare, un obstacol serios, preferabil de evitat. Tabloul izolării ținuturilor noastre, de către cursul balcanic, avea să fie completat de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Așa cum am văzut, este o rămășiță a Mării Sarmatice, închisă de retragerea ei în fața ridicării semețe a Carpaților, din care a rezultat un acces limitat la Marea Mediterană și, implicit, la apele oceanului planetar. Încă din Antichitate, soarta Mării Negre a depins, într-o măsură determinantă, de puterea care deținea controlul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cazul lui Mihai Viteazul, fie legate de elite militare străine, așa cum s-a întâmplat în situația regilor Carol I și Ferdinand I. Interesant ar fi de stabilit în ce măsură la construcția structurilor politice superioare geto dacice a existat și un aport sarmatic (agatarși, roxolani, iazigi), având în vedere că sunt destule indicii ce nu pot fi ignorate. Trebuie luată în seamă măcar existența unor impulsuri din direcția iraniană care să se fi regăsit în originea unei părți a aristocrației geto dacice 144
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vorba de un imens lac dulce în care Carpații Occidentali formau un arhipelag. Restul acestei mări este reprezentat în prezent de Lacul Balaton. 7 Procesul a fost posibil prin fenomenul de captare a izvoarelor. Fluviul care se vărsa în Marea Sarmatică a captat izvoarele celorlalte două fluvii care se vărsau în Marea Panonică. 8 În cazul ultimelor două forme de relief, s-ar putea vorbi de existența unor unități intermediare, pentru că deși, genetic și evolutiv, țin de fenomenul orogen, totuși funcționalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Viorica, Tăul Porții și Tăul Agățat. Datorită altitudinii la care se află - 2041 m, apele lacului îngheață circa 200 zile / an, iar grosimea stratului de gheață depășește 1 m. CASPICA - este cel mai întins lac din lume, rămășiță a Mării Sarmatice care includea Lacul Aral și Marea Neagră. În pliocen, din terțiar, s-a produs izolarea Mării Caspice și a Lacului Aral de Marea Neagră. În pleistocen, era cuaternară, s-a păstrat o legătură sporadică prin culuarul Kuma Manici între Marea Neagră și Marea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
baltică circa 30 cm la un secol). Orașul Stockholm reprezintă poarta de intrare în acest lac dinspre mare. MANGALIA - cel mai sudic liman fluvio-marin de pe litoralul românesc al Mării Negre. Valea are un aspect sinuos, cu meandre adâncite în placa calcaroasă sarmatică. Particularitățile hidrice și chimice s-au modificat prin construirea barajelor de la Hagieni și Limanu din anii 1955-1956 și respectiv 1969 rezultând 3 lacuri pe Valea Mangaliei: Hagieni, Limanu cu apă salmostră și Mangalia cu apă sărată marină. Prin tăierea perisipului
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
și alți latini din păturile lucrătoare, cărora li se atribuie romanizarea Daciei, și 2) faptul că limba română este, grosso modo, atât latină stricată cât și dacă stricată. Și fiindcă istoricii poloni considerau că slava, respectiv polona, are același substrat sarmatic (= scitic, tracic, dacic) cu româna, Cantemir îl acuză pe Sarnicki că „a dorit ca românii să fie de neamul său, adică de-o limbă cu dacii cei vechi, prea cutezant stricând tradițiunile vechilor autori, pe care le întoarce după gustul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
e drept c-au suferit nespusă durere, dar au simțit înalta și inspirata putere a martiriului. Evreii poloneji au avut îndoielnicul noroc de a se bucura de o domnie arbitrară, în formă mai blândă, în fond mai. stricăcioasă După ce nobilimea sarmatică gonise pe burgejii germani din vechile lor așezări din orașele polone, în locurile rămase goale intrară evreii, luară asupră-și multe funcțiuni ale unei burgezii naționale care nu s-au putut forma nicicând acolo stăpâniră circulațiunea banilor, rămaseră cam nesupărați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Platformei Moldovenești, valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]