65 matches
-
doar negând vehement, dar căutând mai întâi să afirmăm ceva. Se pare că cititorii, mai bine zis o mare parte a lor, s-au situat, în momentul de față, la distanță față de orice fel de extremism practicat în Basarabia. Este sastisit. După patosul revoluționar din ultimii ani (explodase în sfârșit mămăliga!), care a strivit totul asemeni unui tăvălug, provocând adevărate drame nu numai în plan personal, dar care a și eșuat lamentabil ca orice inițiativă fără orizont (când și cine va
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
acum, după despărțirea de soție, criticul se vede efectiv asaltat de femei dar, departe de a fi măgulit, Lovinescu e antrenat cu vădită neplăcere în afacerile de sentiment, încercând pe cât posibil să le evite printr-o atitudine înțeleaptă, de olimpian sastisit de viață. Nu reușește însă întotdeauna, ceea ce-l va fi determinat, probabil, să se gândească la "ideea romanțării morții lui Odobescu" (12 dec. 1938) scriitor cu care se simțea afin în multe privințe (temperamentul decadent, de colecționar, pasiunea pentru Antichitate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o sobră cămașă de culoarea cărămizii, un set creion și stilou de dimensiuni colosale și un cronometru de buzunar de referee. Ne-am dus să tundem oile și ne-am Întors tunși. Ageamiii care ciocoiesc prin Pathé-Baby Club ne-au sastisit: din selecția Jannings pe care ne-au arătat-o lipsesc chestiile cele mai pline de miez și finețe. Și ne-au tras chiulul cu adaptarea satirei butleriene Ainsi va toute chair, Suntem oameni. — E ca și cum ne-ar fi pus-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
stare să recurgă la zăvoare și sentinele, la lațuri cu noduri și droguri. Cu plăcută Încetineală, Fang She m-a copleșit cu asemenea gânduri și m-a implorat, luând de martori toți strămoșii mei pe linie maternă, să nu-l sastisesc pe Tai An cu neînsemnata veste a plecării lui. Așa cum cere Cartea Etichetei, eu am adăugat la toate astea și Îndoielnica mărturie a liniei paterne; nu fără a vărsa câteva lacrimi, ne-am Îmbrățișat sub salcie. Câteva minute mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
las să scape până nu scot de la el toate bârfele din ajun. Trec la ultima șarjă; ca să scape cumva de mine, azi-dimineață Savastano a specificat: — Să vezi și să nu crezi: Cufărașu’, care, deși nu pare pă veridic, s-a sastisit dă Tubiana Pasman, să uită acum după donșoara Inés Tejerina, care ie nepoata dă sânge a lu doamna de Tejedor, care a dat balu. Tejerina ie o dulce mahără socială, coconară și jună. Îi caută În coarne lu Cufărașu; uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
citesc, în acest spirit, ultima replică din O scrisoare pierdută, replica lui Ghiță Pristanda, care încununează toată comédia: „Muzica! Muzica!“ Până și tribulațiile minore ale unui târg de provincie pot fi anulate printr-o „cântare“ conciliantă. Și nu întâmplător, Caragiale, sastisit până la disperare de metehnele autohtone, era împătimit de muzică. Mai mult decât Berlinul, muzica a fost exilul și vindecarea sa. III ORDINEA SUBTILĂ A LUMII Speranța S-ar zice că, de la o vreme, competența noastră supremă e disperarea. De la mica
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ieșeam din spectacol, trebuia să schimb mirajul scenei cu mirajul divei. Aveai, n-aveai chef, trebuia s-o faci. Ieșeai, dădeai autografe cu orele, trebuia să zâmbești și să fii draguță cu toți. Unii, mai ales prin Italia, se cam sastisiseră și o ștergeau pe ușa din spate. Cel mai bine stăteau bărbații, care aveau bărbi, mus tăți, machiaje... Cum și le dădeau jos, nu îi mai cunoștea nimeni. — Ați ieșit vreodată prin spate? — Niciodată! Să știu că cineva mă așteaptă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mă duc, să vorbesc cu directorii, cu dirijorii... Eu mă retrăsesem și culegeam maci prin lanuri... Mă săturasem. Enough! Cătălina nu prea mă iartă nici azi pentru vremea aceea. Cântam de la șaptesprezece ani! Nu că obosi sem, nu că mă sastisisem, dar nu mai aveam șvung. Mă în grășasem... Am vrut și eu să trăiesc puțin! Oricum, de bine ce mai era și rolul cum era, lumea se cam uita chiorâș la mine, dau să ies din scenă pe niște trepte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
se occidentalizeze. Așa stând lucrurile, el credea că vom fenta încă o dată istoria și ne vom integra lumii civilizate, pe cale să accepte cutumele noilor barbari. D.T.: Dl Dan C. Mihăilescu se dovedește, încă o dată, foarte bine informat. Acum vreun an, sastisit de comentariile anapoda folosite într-un serial, în care, printre altele, se deplângea „balcanizarea” nu-știu-căror bune obiceiuri occidentale, am trimis un articol respectivei publicații americane. Redactorul paginii m-a invitat la un business lunch. A fost tulburat să mă audă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
am retras patru ani la Turnu Severin unde am avut un post de paznic de noapte al unui depozit de cărți vechi bisericești și unde citeam un roman de seara până dimineața și beam o sticlă de votcă Wiborowa. Apoi, sastisit de atât bine într-un colț de țară, "cum pe Dunăre nu curgea vin/ am plecat din Severin!" -, am plecat la București, unde am stat alți patru ani (legislaturi, ce mai!) și unde am fost boem. M-am însurat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
liniștit, și ceva mai târziu, peste câteva zile, i-ai putea spune cuiva: ah, râul Lahn, ce locuri frumoase! Dar nu vei sufla nimănui o vorbă despre aurul rațelor când mănâncă și mestecă apa, și nici despre cât ești de sastisit normal nebună. Nu vei povesti niciodată nimic despre Marburg și despre scârba pe care tu singură ți-ai fabricat-o pe malul râului Lahn. Vei tăcea și atunci când, într-o băcănie, prietena ta, oprindu-se în fața sticlelor cu apă gazoasă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cuiva. Din prea multă „evlavie” pentru personajul său, Mateiu Caragiale a vizat mai sus decât ținta. A vrut să-i confere o aură de superioară renunțare, dar efectul e neconvingător și împuținează credibilitatea istorisirii. Pașadia nu e chiar așa de sastisit cum vrea autorul să-l înfățișeze. „A-și suna retragerea”, cum îl face să proclame, sună cam fals. Atare retrageri se fac fără „sunet” și privesc numai persoana, nu și creația, când aceasta există. Altă retragere, tot așa de puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
hățurile lui parcă vorbindu-mi despre modalitățile extraordinare ale naturii care dă lupta, pe când călărețul are numai datoria de a accepta lupta, a conduce cu o anume rigiditate natura din afara naturii sale. Balaurul e deja călcat în picioare, e deja sastisit de atâta bogăție și satisfacere a tuturor simțurilor. Am impresia că s-a îngrășat de atâta îmbuibare cu fecioare atrase de el, mai ales de aurul lui, de visele de fericire, de sexualitatea lui debordantă. E vorba de sastisirea în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
megalomaniac și meschin: „Nimeni nu are mai mult instinct literar decât mine”, „Nu-mi pasă de viața națională și socială, de comunități. Individul, eu, asta mă fascinează, grota”, „Procreez cu creierul și gândesc cu testicolele, isterizat în țara asta isterică.” Sastisit de America și isterizat de România, ultrarecunoscut literar, tradus în câteva limbi, bursier Fulbright, bursier Rockefeller, bursier NEC („iată că și tăticul Pleșu îmi dă o binecuvântare bănoasă”), invitat la colocvii și târguri internaționale de carte, recenzat în „Quinzaine littéraire
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
saftian, cu anteriu de citarea și feremenea de fir, vom șerpui printre cafenele, cârciumi și clupuri, ne vom odihni pe cărările grădinilor, sorbind șerbet și cafea la umbră unui foișor, vom cânta pe la ferestrele cocoanelor, vom petrece la masa boierilor, sastisind în fumul narghilelelor, pentru că dimineață să ne găsească la furnul lui Babicul, așteptând să iasă jimbla (pâine albă) caldă și pufoasa”, povestește Constantă Vintilă-Ghițulescu. Doctor în „istorie și civilizație“ la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (2004) și
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]