130,724 matches
-
și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara". Cum ,,casele de piatră" au fost construite cu șapte ani înainte de a face obiectul darului de nuntă și de a intra în patrimoniul lui
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
în 1702, în acest an, adică în 2002, ele împlinesc exact trei sute de ani. Pentru a marca momentul, altfel destul de rar, pentru că nu sînt multe monumentele pe care cei trei sute de ani le prind în picioare pe aceste meleaguri, Muzeul Satului și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești au organizat la Mogoșoaia un eveniment unic, o expoziție-eseu pe tema zestrei. Cercetătorii Aurelia Tudor de la Muzeul Satului și Doina Mândru, directorul Centrului Cultural..., alături de cel care a conceput efectiv expoziția, designerul și graficianul Ioan
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
sînt multe monumentele pe care cei trei sute de ani le prind în picioare pe aceste meleaguri, Muzeul Satului și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești au organizat la Mogoșoaia un eveniment unic, o expoziție-eseu pe tema zestrei. Cercetătorii Aurelia Tudor de la Muzeul Satului și Doina Mândru, directorul Centrului Cultural..., alături de cel care a conceput efectiv expoziția, designerul și graficianul Ioan Cuciurcă, au creat un discurs vizual cu o epică subiacentă de-a dreptul spectaculoasă. Premisa acestui scenariu, adică zestrea, deși aparent o simplă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
vîrsta școlii. "Găeștii erau și oraș, cu case luxos mobilate și cu un domeniu - al familiei Olănescu -, avea librărie, cofetărie, fotograf și un liceu mai cu seamă, în a cărui vastă curte mă simțeam în mijlocul lumii. Și mai era și sat, cu lunci de gălbenele și roiuri de fluturi, cu ogoare în spatele caselor - în curtea casei Murineanu, în care mai apoi am locuit, creștea un pîlc viguros de floarea-soarelui - pepeni, pe cîmpuri învecinate vedeam uriașe întinderi de bostani galbeni și portocalii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
pe larg a abuzurilor securiștilor, și cele din anii '80, printre care, pe lîngă documentul privitor la Meditația transcendentala, apar: o propunere de arestare a inginerului Gheorghe Ursu, note despre ofițeri de Securitate care ascultau Europa liberă, critici în legătură cu demolarea satelor (la Institutul de Istorie) sau un plan de urmărire informativa a foștilor deținuți politici și a familiilor lor și programe de măsuri pentru limitarea numărului celor care ascultau posturi de radio străine sau a celor care cereau azil politic la
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
Micaela Ghițescu Autor al unei Istorii a lecturii recent apărute în traducere portugheză, Alberto Manguel, canadian de 54 de ani, fluent în spaniolă, scriitor de limbă engleză, stabilit într-un mic sat din Franța, a fost, un timp, lectorul unui orb celebru - Jorge Luis Borges -, împrejurare în care acest "cel mai important cititor al epocii noastre" l-a învățat și pe el să citească. Întâlnirea sa cu Borges este un capitol fascinant
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
cartier sărac din capitală, într-un bloc la ultimul etaj. Femeia a fost de curînd dată afară din serviciu și în acest timp mort se declanșează o criză majoră. Află că bărbatul o înșală și se hotărăște să plece în satul părinților ei unde nu o așteaptă nimeni. Scenariul ar fi banal și personajele cu totul comune, dacă n-ar fi înglobate într-o pastă ciudată de motivații excentrice, neașteptate. Nu din gelozie sau tristețe își părăsește femeia casa, ci mai
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
pleacă." Cam asta ar fi motivația exterioară. Că bătrînul simbolizează platitudinea și monotonia vieții însăși, asta e ceva ce doar cititorul trebuie să înțeleagă. Autoarea nu explică, nu moralizează, nu metaforizează, cu o stăpînire și o economie de mare scriitor. Satul e cu totul părăsit, mai sînt doar cîțiva bătrîni (dar ce bătrîni memorabili: printr-o ușă întredeschisă femeia aude cearta unui cuplu în care comunicarea s-a redus la nevoile fiziologice, un bătrîn orb și o bătrînă paralizată), casa părinților
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
e o ruină în care femeia se instalează fără dorință de schimbare. E adevărat că citise cartea lui Tournier, că undeva bine ascunsă există dorința de purificare prin anularea oricărui confort, dar limburile Pacificului nu sînt de găsit în acest sat românesc postdecembrist în care nimic nu mai poate fi înviat. Și totuși nu etnografia crudă e miza acestui roman, nu descompunerea comunității tradiționale e subiectul cărții. Ci mai degrabă descompunerea umanității particulare care nu mai poate și nu mai vrea
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
între ele, viața nu are nimic strălucitor pentru că e vorba de o civilizație abia ieșită din grotă, în care domnește întunericul, mîncarea nerafinată și schematismul gesturilor. Culoarea decorului seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de dragoste între unul din preoți, deja bătrîn și o tînără din sat. Povestea e cu totul modernă, lipsa de pudoare o face să semene
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
seamănă cîteodată cu aceea din desenele animate cu The Flinstones, altădată cu satul românesc abrutizat și mizer. Și pe fundalul acesta lipsit de culoare se petrece o poveste de dragoste între unul din preoți, deja bătrîn și o tînără din sat. Povestea e cu totul modernă, lipsa de pudoare o face să semene cîteodată cu un film pentru adulți și de multe ori cu un documentar al transformărilor fiziologice prenatale. Nici urmă de sentimentalism, nici un popas meditativ, totul se petrece într-
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
încearcă să schimbe ceva, de ce nu demisionează...dar ca și în prima carte e vorba despre un personaj atins de o inerție maladivă. Această redacție sălbatică, dominată de redactori umili, călcată în picioare de evenimentul găinii violate seamănă bine cu satul din Țara brînzei, cu lumea deșertică și idiotizată de sărăcie și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
important în secolul XX, acest act este quasi enexistent. Dar și în țară comemorarea zilei de naștere a maestrului, ziua de 19 august, a trecut aproape neobservată, anume aspecte ale acestui eveniment merită a fi menționate. In ajun, la Liveni, satul naștererii lui George Enescu, oamenii locului au orgnizat ca în toți anii, o comemorare restrânsă susținută în chiar casa memorială; ...preotul conf.dr.Florin Bucescu din Iași a făcut public un manuscris psaltic găsit în arhiva familiei tatălui marelui muzician. In
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
înăbușite, dormind în fîn și în mirosul greu. Apoi a plecat mai departe, a trecut prin Württenberg, a străbătut cantoanele helvete, Alpii, statele pontificale, Roma, Napoli. Timp de doi ani și-a ascuns chipul la Ravello, mai sus de micul sat, într-un sălaș săpat în faleza ce domină golful Salerno. În sfîrșit, în 1643 au urmat Roma, colina Aventino, terasa acoperită, stampele nocturne, albumul scandalos din 1650, cărțile de joc erotice în care visa că iubește. Pe stampe era gravată
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
cămin un coleg antipatic îmi oferă o felie de pîine cu șuncă - și primesc." Tulburărtoare rămîne această întîmplătoare vecinătate a amănuntelor prozaice cu trăirile livrești. în Ocheanul întors, de pildă, în cea mai neagră exilare a tînărului profesor într-un sat uitat de lume, departe de București și de femeia iubită, de care se desparte în hohote de plîns, rămîne loc întotdeauna, mult loc pentru cărți, pentru culoarea cerului, pentru dansul norilor. Așa cum aici, în acest jurnal, soldații ruși se amestecă
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
fată cam la 16-18 ani care provenea dintr-o familie de oameni mai Înstăriți ce aveau pământ și la Glăvile. Deseori venea la noi În casă când era trimisă de părinți cu treburi la cei ce Îi cultivau pământul În sat, așa că ne cunoșteam bine. - Ce faci Valeriule? De unde vii la ora asta? - De la Drăgășani. - Măi, măi, da ce afaceri avuseși tu la Drăgășani? - Nimic, fusei la circ, i-am răspuns eu mândru. - Și acum mergi acasă la Glăvile? - Da, da
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
în Banat și că acest an n-a lăsat urme în biografia, în scrisul, în devenirea sa. Dar dacă problema bănățeană va fi mereu activată în ceea ce-l privește pe Lenau - el s-a născut, totuși, în Banat, într-un sat care îi poartă azi numele, implicat fiind într-o istorie a germanilor care s-au așezat pe aceste locuri - problema relației sale cu scrisul lui Eminescu a inventat, am putea spune, un comparatism sui-generis, insistent, tandru, necesar, dacă observăm că
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
realist dintre scriitorii noștri rurali, nu-i dăduse totuși lovitura de grație. Nicăieri, ca în Întâlnirea din pămînturi, țăranul nu fusese mai puțin poetic și mai lipsit de aură în elementaritatea lui. "Dezbrăcat" de farmec, de folclor și de cutume, satul zugrăvit de Preda l-a surprins, prin tranșanța viziunii, pînă și pe hîrșitul E. Lovinescu, acela care, singur împotriva tuturor, a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte proze un viol, belirea
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
care, singur împotriva tuturor, a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte proze un viol, belirea unui cal bătrîn, blestemele unui muribund, ciomăgeala dintre flăcăi pentru o fată, supărarea unui țăran pe sat ori mărunte satisfacții negustorești rezultate din vînzarea grîului. Nimic eroic, nimic sublim, nimic izvorît din milenare tradiții agrare și religioase. Stilistic, nuvelele șochează printr-un comportism radical, în care nu găsim nici o apreciere a întîmplărilor, oricît de teribile, în care
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
cu un al doilea la sfîrșitul anilor '60, este mai tradițional și mai cuminte. Aici se vede fractura de care vorbeam. E imposibil de știut cum ar fi arătat, dilatat la anvergura unui roman de aproape o mie de pagini, satul schițat în Calul sau în La cîmp, dacă nu intervenea o evidentă autocenzură, nu atît de natură ideologică (deși există ici-colo indicii), cît de natură artistică. Prăbușirea vechii clase țărănești, ca urmare a colectivizării, nu putea rămîne fără urme în
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]