93 matches
-
31); de a stabili o tipologie a "defixării" textual-discursive (care se realizează prin "modificarea sintagmatică a lexiei", prin "substituție paradigmatică" sau prin acțiunea "contextului concurent"); și, nu în ultimul rând, de a identifica principalele funcții ale "defixării": ludică și subversivă/ "satirică"32. 2.2. Chiar dacă este cu patru decenii mai "tânără" decât frazeologia franceză, frazeologia rusă/sovietică a acumulat, probabil, cea mai bogată și mai diversă tradiție în studierea "discursului repetat", dat fiind că, în cadrul său, orientarea structuralistă din deceniile 5-7
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de judecător și judecător la Pașcani și Broșteni, în județul Suceava, avocat la Fălticeni; mai târziu va fi procuror la Râmnicu Sărat, prefect al județului Suceava (1905), inspector agricol (1909-1911). În gimnaziu scoate o revistă literară, „Ecoul Carpaților”, și alta satirică, „Țânțarul”. Debutează semnificativ în 1884, cu cimilituri publicate în „Revista populară”, iar editorial, cu volumul Cimiliturile românilor (1898). A fost membru corespondent (1915) și membru de onoare (1940) al Academiei Române. Conduce revistele „Șezătoarea” (1892-1929), „Răvașul poporului” (1907-1909, împreună cu Mihail Sadoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
a fost un prozator de mare talent, dar nici una din scrieri nu este pe măsura înzestrării sale. Fără să persevereze în vreo direcție anume, el s-a dovedit la fel de dăruit pentru proza poematică (Imn către holeră), ca și pentru cea satirică sau pentru memorialistică. Verva polemistului și a povestitorului s-a exersat mai întâi în prefețele volumelor originale sau traduse. Prefața la Gramatica românească cuprinde pagini antologice. Aici, scriitorul, în postura de pedagog al contemporanilor săi, folosește cu naturalețe un ton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Alcazar, Cosman, Günther etc. Grădinile Stavri și Rașca erau cele două grădini aristocratice de vară. Stavri, bulgar și el, își depusese tot ce agonisise la banca lui... și când acesta dădu faliment, I.D. Ionescu îl luă în primire cu versurile satirice următoare: Cu gologanul un biet birtaș Abia-și făcuse capitălaș, Dar Dedu Christea compatriot Capitălașul i-l păpă tot.“26 (Id., ibid., an. XXXIV, nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) ** Războiul a dat repede o nouă viață Bucureștilor. Viața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la adresa exagerărilor latiniste. V. a fost, până la revoluția de la 1848, unul din cei mai activi prozatori români din Transilvania, însă meritele sale sunt mai mult ale unui precursor. A scris meditații și poeme în proză, schițe și povestiri moralizatoare și satirice, alegorii și apologuri. Poemele în proză pe tema morții, compuse după pierderea soției și a fiicei sale, îmbină accente elegiace preromantice cu meditația retorică religioasă. Alte meditații și alegorii, scrise într-o limbă firească, dar fără relief, sunt închinate frumuseților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
negându-i profunzimea invenției comice. În jurul romanului Bariera (1959) s-a dat o veritabilă bătălie, piesa Proștii sub clar de lună (1962), pusă în scenă de Lucian Pintilie, a stârnit un val de indignare. Mazilu, care detesta în foiletoanele lui satirice violența, intoleranța, a provocat mereu violența, intoleranța criticii dogmatice și a stârnit împotriva lui pe confrații iritați de paradoxurile literaturii sale. Când citim, azi, nuvelele și piesele de teatru vedem că motivele unei contestații așa de tenace sunt neîntemeiate. Unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
acesta nu mai izbutește să scoată singur periodicul și, cu vremea, tineri colaboratori, cu mentalități noi și cu alte gusturi literare, îl înlocuiesc, poate chiar îl elimină de la conducerea unei reviste care se modificase substanțial și în ceea ce privește mijloacele literare și satirice întrebuințate. Redactori la G., printre alții, sunt I.C. Fundescu (1867), G. Dem. Teodorescu (1871), Toma I. Stoenescu (1877). Între 1872 și 1877, după cum rezultă din diversele anunțuri inserate în revistă, G. este redactată de un comitet. I.L. Caragiale a făcut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
refuză publicarea”, deoarece romanul „nu e marxist”! Am trăit un moment de stupefacție și de uimire când același Preda mi-a propus apoi în repetare rânduri „să tai în două” romanul, declarându-mi entuziasmul pentru prima parte a cărții, „cea satirică”, dar recunoscând că nu înțelege și nu consideră „utilă deocamdată” cea de-a doua parte, „schimbarea la față a lui Grobei”. Am rezistat, strângând din dinți, sărac, singur și profund zăpăcit de o luptă în care și vechi colegi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
față de care e mai „gazetăresc”, mai „ușor”, mai verbos și mai diluat. Se poate presupune că la rândul lui va fi servit - alături de alții - drept model pentru unii umoriști de duzină din perioada 1948-1989. Universul scrierilor lui umoristice și (blând) satirice e înzestrat cu o pregnantă autenticitate; scriitorul a construit o mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
ce va dispărea și va rămâne din folclorul tradițional: „Firește, descântecele sunt unul din genurile cele mai amenințate să dispară și desigur ele au să dispară afirma încă din 1923 Ovid Densusianu -pe când, de exemplu cântecele lirice sau cele satirice vor putea să trăiască mai departe". „Ceea ce e sigur că vor trăi mai mult cred că sunt strigăturile, pentru că strigăturile au în ele mult spirit critic, sunt niște epigrame, niște satire improvizate ... ", argumentând că „tendința firească a românului e către
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ale societății, populate cu indivizi mediocri, eșuați moral și material, scriitorul reușind performanța de a studia numeroase cazuri ale viciului, slăbiciunilor și ratării în multiplele lor ipostaze, în variantă comico-satirică sau/și picarescă. Povestirile din Dezacorduri (1973), Povestiri senine (1975), Satirice (1982) sau La iarbă verde (1985) conturează cu o tușă sigură, dusă până la mecanica stereotipă, inși aflați la marginea societății, neputincioși în a-și adapta conștiința și aspirațiile înalte (în variantă maniacală, ridicolă) realității nemiloase și condiției lor submediocre. Fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
neinițiații imprudenți care se aventurează în preajma lor. SCRIERI: Provinciale, București, 1971; Expediția, București, 1972; Dezacorduri, București, 1973; Figuranții. Baltazar, București,1974; Povestiri senine, București, 1975; Fantastica Deltă, București, 1976; Fantastice, București, 1978; Vizita de adio, București, 1979; Inocentul, București, 1980; Satirice, cu desene de Tia Peltz, București, 1982; Tentative, București, 1982; Tărâm necunoscut, București, 1983; La iarbă verde, București, 1985. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Provinciale”, RL, 1971, 21; Ion Vlad, Proza, între experiență și formule tradiționale, TR, 1971, 24; Ion Vlad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
românească. Totodată, acest impresionant fond epistolar, încă nereconstituit în întregime, conține informații inedite despre o întreagă epocă și despre numeroși contemporani, între care mulți scriitori. SCRIERI: Viața și activitatea lui Maniu Samuil Micul alias Clain de Sadu, București, 1876; Poesia satirică la români, București, 1881; Despre cultura și literatura românească în secolul al XIX-lea, București, 1891; Bibliografia românească veche. 1508-1830 (în colaborare cu Nerva Hodoș și Dan Simonescu), I-IV, București, 1903-1944; Despre introducerea limbii românești în biserica românilor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
La eveniment va fi prezent și îndrăgitul caricaturist Neagoe Gogu. "Umor la... Gura Humorului". Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural „Bucovina", Primăria Orașului Gura Humorului, Primăria Comunei Mănăstirea Humorului, organizează cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoristică „Umor la... Gura Humorului", care va avea loc în perioada 11-13 iulie 2014 și va cuprinde două secțiuni. "Umor la... Gura Humorului". Tema secțiunii de caricatură este "Săritură peste graniță", iar cea a secțiunii literatura umoristică "Ghinionul
"Umor la... Gura Humorului", Festival de umor. Program Festival by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38453_a_39778]
-
norocos". "Umor la... Gura Humorului". PROGRAM „ UMOR ....LA GURA HUMORULUI" "Umor la... Gura Humorului". Vineri, 11 iulie 2014 - ora 16,00 - Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina și esplanada muzeului • Deschiderea oficială a Zilelor Humorului și a Festivalului Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoristică „Umor ... la Gura Humorului", ediția a XXIV-a • Vernisaje : Salon 2014 și expoziții personale • Recital „Fără zahăr" • Ansamblul folcloric „Haiducii" din Rezina (Republica Moldova) Vineri, sâmbătă, duminică - ATELIERE DE GRAFICĂ SATIRICĂ - esplanada muzeului • Vineri, 11 iulie 2014 - orele
"Umor la... Gura Humorului", Festival de umor. Program Festival by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38453_a_39778]
-
om de afaceri miliardar și-a cumpărat o zi gonflabilă pentru a-i ajunge timpul, la o mănăstire specială se scoate talentul din om, acesta fiind considerat sursa nefericirii ș.a.m.d. Imaginația lui Cătălin Mihuleac este, în primul rând, satirică. Umorul lui este cinism trecut prin filtrul ficțiunii. Prozatorul vânează orice așa-zisă slăbiciune umană, iar derizoriul este privit prin lentila fantasticului și a absurdului. De aceea prozele sale sunt, mai toate, niște farse, deși unora le pot părea pamflete
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
Caragiale; cu Camil Petrescu; cu G. Călinescu din Enigma Otiliei ; cu autori străini, de la Balzac și Dickens pînă la Proust, cu o însemnătate generativă în cazul celui din urmă), despre virtuțile lui stilistice, despre momentele lui lirice și despre cele satirice, despre unele asemănări locale cu scriitori moderni pe care Alexandru George nu i-a putut cunoaște în anii '50, dar care, cel puțin pentru mine, sunt izbitoare și fascinante. Mă voi opri la una, care m-a împresionat atît la
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
un pod de lumină albastră/ fulgeră peste leșul râului/ îmbălsămat cu fuior/ și cu flori de salcâm și de regina nopții" (31). Legătura cu ancestralul nu e nici ea uitată, străbunii sunt prezenți și vii, ca, în altă notă, una satirică, de această dată, socialul contemporan, convulsionat de incompetență, rapacitate și orgolii. Peisajul interior al poemelor consună cu cel exterior, rarefiat, caracterizat prin abundență acvatică, parcă într-un perpetuu ritual purificator. Zăpezile, ploile, apele de munte, râurile își duc existența pulsatilă
Vocația iubirii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7894_a_9219]
-
Piața Obor. Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicată de Editura Muzicală în 1963 în broșura "Cântecele mele - Maria Tănase". A jucat pe scena
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
lui Caragiale un comic satiric. Asta fără să însemne câtuși de puțin că în opera fiecăruia dintre ei n-ar exista manifestări ale comicului din cealaltă categorie. Oare atitudinea comică a lui Caragiale față de Cetățeanul turmentat, de pildă, este una satirică? în niciun caz. Dar Caragiale însuși spusese, pe de altă parte, că "nimic nu arde mai rău pe ticăloși decât râsul." Plasându-și personajele - pe cele mai multe dintre ele! - în categoria ticăloșilor, autorul lor va avea, evident, față de acestea, prin comic
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
critică existențială a operei, dar nu mai puțin o critică, deci o speță de literatură, deci o ficțiune sui generis. Ar fi o greșeală să considerăm biografia ca avînd o finalitate, fie și înalt moralizatoare, sublim pedagogică. Sau, dimpotrivă, una satirică, ofensatoare. Voltaire se temea de această accepție de diatribă pe care ar putea-o primi întreprinderea biografică, socotind-o drept "o otravă nouă ce a fost inventată de cîțiva ani în literatura inferioară; arta de-a ultragia pe vii și
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
Nicolae Manolescu , sloganuri și versificaț ii satirice de campanie: este titlul Anexei care încheie recenta carte a lui Cristian Preda de la Polirom Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent. Voi scrie altădată despre carte, absolut remarcabilă. Deocamdată mă opresc la Anexă, care este o mică
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
cît taina ta nu s-a dezlipit de pe buzele lor// fiica atîtor lacrimi nu poate pieri/ ea orfana Cuvîntului pe veșnicie pierdut” (Între lumi mai mult decît două). De asemenea, pe direcția obiectivității (extrovertirii) se află și exercițiile d-sale satirice, care altădată lipseau din repertoriul poetelor. E o dovadă a unei mentalități unisex, inclusiv prin tonalitatea lejeră, mustoasă: „ce mai e și cu poeții ăștia mai terminați-o cu ei/ o să sune teveristul cu bască travestit în sutană/ mai bine
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
fluier, ori spuneau povești. Gazda casei, om mai în vârstă, spunea diferite întâmplări și povești. Și fetele horeau hori frumoase, de dor și de dragoste, ori de lume. Uneori, când în șezătoare veneau feciori mai tineri, fetele le horeau hori satirice, ori le aduceau apă și otavă, să mai crească. De obicei feciorii umblau într-o seară în mai multe șezători. în unele, feciorii cântau și jucau cu fetele după muzica interpretată la fluier. Dacă aveau feciorii de mers și la
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
satirică de la Vama, din iulie 2012, intitulat „Umor fără frontiere în Tara de Sus” manifestare pe care am organizat-o în ciuda contestatarilor și a lipsei mele de experiență în domeniul râsului. După unii părereologi, volumul meu de debut în genul satirico umoristic, Fața nevăzută a lumii, tipărit în 2011, satirizează elementele negative ale caracterului uman, încercând să îndrepte moravurile din societate prin arma ironică a râsului. Râsul este un fenomen social și cultural al progresului uman, din latura biologică în cea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]