85 matches
-
manevre. Consiliar întru ale armatei a doi domnitori consecutivi, generalul Florescu, deși atins de ingratitudinea coteriilor politice din țară, deși asistând la o comedie politică în care vede advocați și postulanți judecîndu-i prin gazete și discursuri parlamentare opera, are totuși satisfacțiunea oricărui cetățean mare, aceea de-a-și vedea realizată ideea generoasă a întregei sale vieți. Dacă o bună politică va ști să secundeze cu înțelepciune activitatea unei armate bune, posteritatea, împreună cu acei oameni ai prezentului cari știu să aprețuiască meritul, vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e mai nemeritată. Ni se pare că într-un timp în care risipa banilor publici e la ordinea zilei contribuabilul are o rațiune suficientă daca nu de-a se sustrage de la sarcinele statului, dar cel puțin de-a privi fără satisfacțiune sporirea dărilor sale. Altul cu totul este sistemul de guvernământ în care omul pune bucuros averea și viața la dispoziția statului decât cel inaugurat de d. Brătianu și de coreligionarii săi politici. Dar observația aceasta a d-lui ministru mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Turcia, și astăzi se prezintă înaintea primului Parlament al României independente cu o convențiune al cărei obiect este esclusiv de-a garanta și de-a favoriza interesele comerțului străin în România fără nici o compensațiune și fără [alt] folos decât copilăreasca satisfacțiune de-a esercita în pripă un drept suveran deja câștigat. [ 20 decembrie 1880] ["DACĂ POLEMICA NOASTRĂ... Dacă polemica noastră cu "Romînul" n-ar fi avut altă țintă decât de-a face pe cititori să-nțeleagă cine are cuvânt, cine nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
formarea lor. Congresul pentru rezolvirea Cestiunei Orientului se va ținea la Brusella. [18 august 1876] {EminescuOpIX 186} TEATRU ["CÎND AM AFLAT... "] Când am aflat că d-nii Luchian, Bălănescu și Galino au luat direcțiunea teatrului pentru iarna viitoare, am simțit oarecare satisfacțiune gîndindu-ne că d-lor în calitate de actori, oameni[i] meseriei cum s-ar zice, cunosc pe deplin nevoile scenei și mijlocul de a reînălța scena noastră atât de decăzută. Ne așteptam dar a-i vedea căutând să atragă orice talent s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost ministru de justiție în diverse guverne din ultima fază a existenței Imperiului austro-ungar78. Vázsonyi i-a spus lui Comnen că asistența românească în schimbarea guvernului din Ungaria ar putea determina noul cabinet să ofere „României un document dându-i satisfacțiuni asupra aspirațiunilor sale, ba s-ar putea merge chiar mai departe, îndreptându-ne spre o uniune personală, în persoana regelui Ferdinand“79. Vázsonyi era de părere că respectiva uniune dinastică ar fi urmat să aibă caracter antislav și antigerman, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit pe conducătorul mișcării de la Ungureni tot timpul. El chema îndeosebi pe intelectualii satului „la luptă” cu neștiința, făgăduindu-le „cea mai deplină mulțumire sufletească și satisfacțiune”. Înființat prin Ordinul nr. 2069 din 12 martie 1927, Căminul Cultural de la Ungureni a numărat, la început, 110 membri, conduși de un „sfat”. Președinte era profesorul Eugen Neculau, vicepreședinte - șeful gării, iar membri: un medic, un învățător, doi săteni. Căminul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
-i unește este afectul; b. ideile politice ori morale își pierd interesul în timp; c. poezia este considerată "repaosul inteligenței", spre deosebire de știință, care plasează individul în spațiul de manifestare a cauzei și a efectului; poezia trebuie "să dea astfel o satisfacțiune spiritului omenesc". Calitățile ideale ale poeziei sunt cele trei caracteristici ale afectelor: 1. "o mare repejune a mișcării ideilor"; 2. "o exagerare sau cel puțin o mărire și o nouă privire a obiectelor sub impresiunea simțământului și a pasiunii"; 3
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
400 lei nuoi"1304. Sprijinirea școlii era unul dintre cele mai importante obiective ale prefectului județului Constanța. De altfel, acesta considera că "opera nostră nu o vom putea crede pusă pe cale de a fi terminată până când nu vom avea imensa satisfacțiune de a vedea câte un frumos edificiu de școlă plin cu elevi, cu un bun învățător, în fie-care sat sau cătun"1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atrage atențiunea d-lor miniștrii, și în special a d-lui ministru Take Ionescu, care cunoaște bine Constanța, rugându-l să binevoiască a lua în considerațiune faptul că prin înființarea școlii de învățători rurali nu s-a dat întru nimic satisfacțiune locuitorilor din cele șase orașe ale județului, nici (...) numeroșilor coloni români așezați prin satele Dobrogei"1794. În cuprinsul acelei petiții se menționa faptul că "numai în orașul Constanța, fără a mai vorbi de celelalte comune urbane din județ, avem tot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
greacă și geamia principală" din orașul Constanța 1898. Odată ajunși la gară, regele și regina erau așteptați de către "dnii miniștrii, autorități și un numeros public"1899. La plecare regele Carol I "și-a luat rămas bun, exprimând cea mai adâncă satisfacțiune de primirea ce li s-a făcut, însărcinând pe dl. primar a comunica orășenilor mulțumirile Majestăților Lor, asigurându-i că în scurtă vreme va reveni la inaugurarea portului"1900. În încheierea articolului citat, apărut în paginile săptămânalului Constanța la 17
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe care zeii păgâni le dădeau celor cari le puneau întrebări. Bineînțeles că nu voi da aci explicația acestor oracoli: când oracolul era consultat, el răspundea la următoarele cerințe, după cum spunea Heliade: speranță, fortună 43, maritagiu sau unire, geniu, reușită, satisfacțiune, fericire. Oracolul se putea formula în modul acesta: „Ai speranță spre o norocire, prin împlinirea unui maritagiu strălucit cu un june plin de geniu și că va aduce toată satisfacțiunea și fericirea“. Iată câțiva din acești oracoli scriși, bineînțeles, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spunea Heliade: speranță, fortună 43, maritagiu sau unire, geniu, reușită, satisfacțiune, fericire. Oracolul se putea formula în modul acesta: „Ai speranță spre o norocire, prin împlinirea unui maritagiu strălucit cu un june plin de geniu și că va aduce toată satisfacțiunea și fericirea“. Iată câțiva din acești oracoli scriși, bineînțeles, de Heliade: Oracol căzut unui tânăr: De nu ți-ar lipsi banii, precum ai geniu, minte Ai fi un drac de frunte, cum place la femei, A spune la-aventure ca Enea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al III-lea al Convorbirilor literare din 1867, april 1, onoare ce nu avusesem încă în viață. O! nu puțin lucru e pentru un începător de a se vedea tipărit într-o gazetă și dat în veleagul lumei. E o satisfacțiune care pe mulți i-a amețit și i-a făcut să se creadă autori mari, pentru că au produs cărți care mai târziu au ajuns hrana șoarecilor. Dar, în sfârșit, cine-i acela care să creadă că copiii lui sunt sluți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
munci stăruitoare de care se leagă întreaga mea tinereță este sau nu un câștig pentru literatura țărei mele, eu nu pot să judec. Viitorul va decide. Atâta numai pot să spun că am avut în viață și eu oarecare mici satisfacțiuni de autor care mi-au încălzit inima. Așa, de exemplu, am avut mulțămirea să văd de mai multe ori numele meu citat în diverse critici și dări de samă publicate prin ziare române și străine. De asemenea novelele mele au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
intelectual nu sunt pierdute pentru țară, căci acest avut este unicul semn prin care ne putem recomanda străinătăței spre a obținea un rang de onoare între popoarele civilizate occidentale. Am zis că în cariera mea literară am avut oarecare mici satisfacțiuni de autor care m-au îmboldit la lucru; dar nu-i mai puțin drept că de neasemănat mai multe ori m-am simțit atins de descurajare față cu cunoscuta indiferență a publicului. Îmi ziceam că poate publicul, supremul judecător, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
chiar pe neamțul Grimm"; Ce muncă, Dumnezeule! Am făcut un plan gigantic, și acum ține-te Hasdeule!"; "în cruda singurătate la care sunt osândit, numai această colosală enciclopediă a poporului român, numai contactul zilnic cu spiritul unei întregi națiuni, numai satisfacțiunea că fac eu singur ceea ce chiar dușmanii mei au recunoscut că nu poate face nimeni, numai aceasta mă scapă de urâtul ce m-ar prăpădi. După vorba unui împărat roman, simțesc că mă fac zeu, și simțind-o - îmi vine
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
încheie într-o apoteoză a Franței și a Parisului, singurul loc din lume ce l-a făcut pe autor să atingă exaltarea: După 11 luni de absență, iacă-mă, amice, iar în Pariși unde acum sunt ca acasă și am satisfacțiunea de a juca rolă de mentore pe lîngă Te-le-ma-cul meu din Sciția, căci, după ce am fost petrecut doi ani aici, nu numai în-semnătățile principale pa-riziane, dară și datenile și apucăturile locuitorilor mi-s cu-nos-cute. Ca să nu deie dare pen-tru rang
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
publică. Unul dintre cei mai dăligenți profesori de la liceul Matei Basarab, d-l Filibiliu, a dat unui băiat insolent o palmă. Băiatul, repetent și-o adevărată calamitate pentru clasa I a acelui liceu, n-a îndrăznit să ceară de la direcție satisfacțiune pentru acest atac la demnitatea lui de om și de cetățean liber; părintele lui însă, știindu-se om cu trecere în sferele astăzi dominante, a cerut satisfacție de la ministeriu și a mai publicat în același timp prin " Războiul" articole pline
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte e de asemenea aproape sigur că Austria nu ar tăgădui punerile la cale ale plenipotențiarului ei. Amănuntele acestor puneri la cale nu sunt cunoscute încă, deci nu se poate aprecia daca Austro-Ungaria are cauze de-a împărtăși pe deplin satisfacțiunea ce-o simte contele. Daca e adevărat, zice organul oficios al guvernului unguresc, că, precum se exprimă contele, noi am turnat apă în vinul nostru și că am sacrificat multe din pozițiunile noastre esențiale chiar, atât ale punctului nostru de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care și Școala de Belle - arte. Necesitatea unei asemenea creațiuni s-a dovedit îndată prin înscrierea a 40 de elevi. Mulți dintre ei au părăsit funcțiuni bine retribuite pentru a îmbrățișa această artă. Profesorii asemenea au arătat mult zel și satisfacțiune văzîndu-se înconjurați de atâți juni deciși a lucra. Trei ani trecuseră și, Școala de Belle - arte nefiind prevăzută în legea Instrucțiunii Publice, putu fi cu inlesnire ștearsă din buget în anul 1867; această supresiune fu făcută sub motiv de echilibrare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neglija școala. Iată cauza de unde profesorii se văd înconjurați necontenit de începători și, abia 'și pun speranțele pe unii din ei pentru a obține un rezultat satisfăcător pentru dânșii și, când să devie utili țării, [î]i vede dispărând. Ce satisfacțiune poate dar avea un profesor al unei asemenea instituțiuni? Apuntamentele desigur că nu, fiind mai mult decât ridicule, de 200 și 300 lei maximum. Cum vedeți, domnule ministru, această școală, cu toate rezultatele ce a putut da și de care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și pe țărmurii noștri, bineînțeles în detrimentul suveranității statului romîn? Dar destul ne desprețuiește dincolo, destul tratează peste picior o jumătate a poporului nostru în țara lui proprie și strămoșească - să ne mai puie piciorul în piept și dincoace, să aibă satisfacțiunea de-a trata întreg poporul românesc în chipul în care-a fost călcat palidul Stătescu? Iată ce găsim de cuviință a-i observa d-lui Brătianu în evoluțiunea ce-o încearcă cătră concesii. Teamă ne e că nu face decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
inițiativă a espedia trupe, cauza e că avea, cu drept, cuvânt, convingerea că măsuri de rigoare puteau fi 137 {EminescuOpXIII 138} înlăturate. Având însă încredere în solicitudinea puterilor pentru restabilirea ordinei în Egipet și luând act și d' astădată, cu satisfacțiune, de deferința ce ele au binevoita-i arăta într-un mod solemn și-n mai multe rânduri pentru drepturile de suveranitate de netăgăduit și netăgăduite ale sultanului asupra Egipetului, Poarta informează pe d-nii ambasadori că ea consimte a lua parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
României în complicațiunile eventuale ale Orientului. Antecedentele, precum și opiniile politice ale noului ministru, bine caracterizate și cunoscute, ne indică limpede direcțiunea ce are de gând a o observa cabinetul Ion Brătianu - sturza, o direcțiune care nu va întîrzia a produce satisfacțiune în Germania, dar și mai mult încă în învecinata Austro - ungarie, între amicii păcii și partizanii sinceri ai alipirii României la alianța austro-germană, de vreme ce, după cât știm, nu există un singur om de stat român care - ar putea să justifice mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui 163 {EminescuOpXIII 164} Barrere e mai pernicioasă pentru România decât anteproiectul austriac?... Deci numai înțelesul acesta 'l poate avea numirea, și în Berlin, unde d. Sturza e persona grata pentru cunoscuta sa germanofilie, ea desigur va fi primită, cu satisfacțiune. La Curtea din Viena lucrul va fi tot astfel, de vreme ce un Sturza ca ministru de esterne nu poate fi decât plăcut pentru Austro-Ungaria. Pentru cabinetul Brătianu, Sturza e fără îndoială o achizițiune eminentă, care va satisface și țara, în care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]