2,394 matches
-
care i-a încununat studiile la facultate, cu Magna Cum Laudae, iar invențiile în specialitatea lui mult îndrăgită - chimia - l-au ridicat pe cele mai înalte culmi ale cercetării, cu cele mai mari premii și aprecieri, încât a stârnit invidia „savantei de renume mondial” și a fost nevoit să se refugieze în Canada. Deși securitatea și aici i-a făcut mari greutăți, le-a învins și și-a urmat cariera în mod strălucit și cu succese care au făcut cinste neamului
OVIDIU CREANGĂ LA 90 DE ANI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_la_90_de_ani.html [Corola-blog/BlogPost/344920_a_346249]
-
născut hipercorectitudinea, greșeală care aduce și o suspiciune asupra vorbitorului, fie de aroganță, fie de excesivă timiditate. De ce ni se pare că „a citi” este ruda săracă a lui „a lectura”? De ce uneori evităm oripilați formele „asta”, „astea” și pronunțăm savant doar „aceasta”, „acestea”? Nu e nimic deplasat în a rosti și a scrie: „De ce ai spus asta?”. Alteori, se crede că forma verbală prescurtată „e” (pronunțată corect „ie”) ar fi dovadă de ignoranță. Destul de dese (cacofonie?) sunt și pronunțiile „el
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
să spună dacă azi titlul academic aparține de merite excepționale, sau este un portofoliu de complezență, de propulsare politică. Ar putea să spună dacă există reguli preventive ale Academiei Române, care să închidă drumul spre înaltul for al unei a doua „savantă” Elena Ceaușescu, spre exemplu. O personalitate cu statura intelectuală a acad. prof. dr. Ionel Haiduc nu poate să se retragă sub o tăcere de siguranță, când societatea românească are mai mult ca niciodată nevoie de prestigiul cuvântului, într-un timp
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Acad_prof_dr_ionel_haiduc_aurel_v_zgheran_1387212794.html [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
ne-au distrus, pur și simplu ne-au distrus". Minți luminate au stat apoi să înțeleagă cum de potrivește dl. Trump atât de bine cuvintele și cea mai rezonabilă concluzie a fost că asta nu i se trage de la unchiul savant, ci de la vânzări, că este omul care poate să-l vândă și pe unchiu-său la pachet cu un apartament cu vedere la râu și marmură pe jos. Îți recomandăm Ctrl+F între două dezbateri aflate la 56 ani-TV distanță: 26
Da, nu se va alege! Dar tot avem o problemă by https://republica.ro/da-nu-se-va-alege-dar-tot-avem-o-problema [Corola-blog/BlogPost/338603_a_339932]
-
Și-o văd (chiar o vedeam!) mai mândră ca oricând. Eeei, zic... Mai bine-mi dau a mea silință S-o gust din nou cu prețul vrând-nevrând! De-acuma goliciunea-i pictată-n flori crescânde Îmi iritase forma cu mirosuri savante. Ce românească-i, Doamne, poftirile-mi flămânde Mă-mpinse să-nțeleg de-i fată sau e tante!... Gemând sub sărutarea-mi nebună dar sfioasă, Mă mușcă cu privirea colac pe după gât, Mă mângâie c-o geană ca pe-un copil
N E D U M E R I R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440001325.html [Corola-blog/BlogPost/373525_a_374854]
-
se ocupa, „savantaderenumemondial”, care... când a văzut că vine Brigitte Bardot și ce program i s-a organizat și mai ales „cine o va însoți în permanență” a crăpat fierea-n ea de ciudă! Eu, încă mai eram în grațiile „Savantei”. A început să facă precum trenul țipând pe coridoarele institutului unde era zeița-stăpână: „Ce faceți nebunilor!? Aruncați ștoarfa asta de Brijit Bardu în nădragii lu' curvaru' ăla de Creangă? Să nu o văd pe-acilea! Cum naiba are curajul să
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_eu_si_br_ovidiu_creanga_1360847776.html [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
ieșirea din aceste cinci valuri de criză mondială, în care ne-au băgat, din neștiință oculta NWO, ar putea fi știința genetică, aplicată popoarelor prin injectarea a două tipuri de celule deodată, un fel de “tandem de celule telocite-stem”, marca savantului nostru român LMP, aspirant la premiul Nobel. Problema este cum să convingem popoarele să le injectăm (să-i vaccinăm) cu astfel de “celul-stem” în tandem, pentru că aceste “celule” au darul de a te vindeca de toate bolile și de toate
SCRISOAREA NR.137 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355304649.html [Corola-blog/BlogPost/360378_a_361707]
-
de oameni câți s-au născut și au trăit în ultima sută de ani, trei sferturi au murit dintre ei - de ce oare întotdeuna trei sferturi a trebuit să moară și doar un sfert să trăiască, asta nu mai aflăm de la savantul nostru jucător și aspirant la premiul Nobel. Eu cred că există și alte soluții, mai umaniste, de a depăși “limita Hayflick” și a divide la infinit celulă umană, pentru a nu se mai degenera “nepoliticos”, sau, mă rog, pentru a
SCRISOAREA NR.137 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355304649.html [Corola-blog/BlogPost/360378_a_361707]
-
Cărțile istorice”. Așa s-a întâmplat. În septembrie, eram încă adâncit în lectură. Cărțile au venit, mi-au pus la încercare privirea, priceperea și condeiul, după care s-au întors, primenite, alipindu-se una alteia, spre a întocmi, sub ochiul savant și inspirat al Părintelui Bartolomeu, Marea Carte. Am lucrat mult, cu bucurie, cu spor și cu folos, și munca noastră s-a încheiat cu bine. În vara lui 2002, am avut dinainte, proaspăt tipărit, un exemplar din monumentala ediție 2001
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_amintirile_unui_scrib_cum_am_lucrat_eugen_dorcescu_1354373555.html [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
cugetările, torturile, profunzimile unei vieți trăite într-o singură poziție: culcat. Durerea lui s-a îmbrăcat într-un diagnostic înfrigurat: Morbul lui Pott. Alte dureri se circumscriu altor diagnostice. Ce mai contează un diagnostic? Durerea își bate joc de numele savante în care îi împachetam rădăcinile. Astăzi mi-am înfruntat răceală banală cu intenții suave de gripă. Plimband-o ofensiv printre dreptunghiuri uriașe, uneori ordonate, de arbuști, ierburi încâlcite, frunze și fagaduinti de toamnă. Sub un cer cu obraji de fum
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
dacă nu ai cerut și îmbrăcat haina neprihănirii Domnului Isus, nu ești calificat pentru a înălța o rugăciune de mijlocire: întâi pocăința, apoi mijlocirea. Rugăciunea trebuie să fie fierbinte căci „o singură dorință sfântă face mai mult decât un discurs savant și lung”. Postul își are importanța lui. Cererea pentru a cărei împlinire te rogi trebuie să aibă la bază o făgăduință a Domnului. Care este conținutul rugăciunii lui Daniel? Daniel știe cui I Se adresează: unui Dumnezeu sfânt și bun
RUGACIUNEA DE MIJLOCIRE de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Daniel_rugaciunea_de_mijlocire.html [Corola-blog/BlogPost/348993_a_350322]
-
Dacie, sau puși („neag-djuvarian“) în slujba politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de zis au scris / Platon și Aristotel - / Foaie verde de Paris, / Dar mai tare e Bruxelles !» (p. 19; de aplaudat sunt și rimele bogate / savante din „corbigrame“); «Pe câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
în studiile Biroului de Viitorologie. Or noi credem că acest fenomen nociv despre care am vorbit pe larg în cartea noastră „ROMÂNIA SE AFLĂ ÎN RĂZBOI”, prin care Economii și Țări întregi sunt distruse în mod subtil, mascat și foarte savant (astfel că Țările agresate nici nu se prind, iar Guvernele făcând așa numitele reforme, de fapt ele își distrug propriile economii și societăți. Cazul României, al Greciei, al multor Țări), pentru a se îmbogăți ei, ESTE UN RĂZBOI MASCAT INVIZIBIL
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_o_carte_e_stefan_dumitrescu_1375686047.html [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
capabilitatea. Și-au schimbat ținuta de oraș într-un un șort și maiou cu ocazia vizitării cabinei, a proviziilor din bufet și din rezervoare. Apa, ca și motorina erau esențiale. Și tăriile din bufet au provocat zâmbete dar și justificări savante. Și Anica avea în rucsacul ei o sticluță cu pălincă. Apoi au început cot la cot să înalțe vela. Anica trăgea de zor sforile învățând pe viu să le facă noduri. Treabă de înalt politician făcută de o țărăncuță, e
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
centrale (viața însăși, cu toate solicitările și cu tot angrenajul ei, devine front,mucenicie, eroism pentru cei care știu lupta demn). Întâmplările își urmează cursul lor firesc, fără sincope sau salturi disconfortante, de asemenea, concizia exprimării, fără pretenții de împletiri savante și prețioase, doar sincere și pornite dintr-o sete (mărturisită, de altfel) de autenticitate camilpetresciană. Atenția autoarei se împarte înmod egal înte victorii și nereușite, cu bucuria ce le însoțește pe primele și cu luciditatea și responsabilitatea care învăluie ratările
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1394721031.html [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
cuprinde: biblioteca, incluzând primele ediții ale operei istoricului, numeroase vitrine cu exponate originale: fotografii, scrisori, manuscrise, cărți cu dedicații-autografe, obiecte cu valoare memorială: ceas de masă, vas ornamental vienez care a aparținut bunicului savantului, tablouri de familie, manuscrise aparținând mamei savantului, Zulnia Iorga. S-a reorganizat, de asemenea, într-o altă încăpere, camera copiilor, a lui Neculai și a lui George, având ca bază documentară opera memorialistică a savantului. Ambianța adecvată preocupărilor intelectuale precoce este sugerată de o etajeră cu cărți
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
valoroase sunt: mobilierul din lemn masiv, scoarțele, tablourile, obiectele personale ale savantului; toate redau nota de autenticitate a decorului în care profesorul Iorga a gândit și creat o vastă operă. Publicațiile și documentele expuse atestă contribuția uriașă adusă de marele savant la afirmarea culturii românești în țară și străinătate. De numele lui Iorga se leagă opera de construire de așezăminte de cultură ce au făcut din vechiul târg al Vălenilor un centru de atracție națională și chiar europeană: Universitatea populară (1908-1914
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
zis Licurișca; eu am fost colegă cu el la Heliopolis. Brusc, Licurișca ne-a umplut de respect față de prezența ei, așa că putem să discutăm despre curve! a spart tăcerea Caiafa; să avem și noi, în aia a mă-sii, discuții savante, băieți! Da, erau băieți mari și au inclus-o și pe Licurișca în categoria frumoaselor, că numai pe urîte nu le calcă nimeni ... și ... dacă mai sînt și proaste ... În toiul comentariilor, m-am aplecat spre urechea Licurișcăi și am
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_8.html [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
diverse genuri (cronici, meditații, povestiri, teologii, chiar enciclopedii) care îmbină noile dogme creștine cu ceva din moștenirea antichității clasice. Cum în evul mediu numărul știutorilor de carte este foarte mic, monopolul asupra culturii, care își menține până târziu un caracter savant, este deținut de clericii care formează subțirea elită intelectuală. Cu toate acestea, acces la cultură există prin intermediul lecturilor publice. Printre producțiile orale care nu rămân străine de publicul larg se numără învățătura creștină, romanele cavalerești sau poezia curtenească. Cum a
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinis_ion_ionescu_bucovu_1385218383.html [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
prin experiența traumatizantă a comunismului, sunt mai reticente, maisuspicioase și mai sceptice decât colegele lor occidentale, a căror corectitudine politică învățată de decenii pe de rost se întinde iresponsabilă între egoism și naivitate. Deceniile de represiune sălbatic organizată și de savante și diabolice manipulări i-au învățat pe estici să caute și să descopere răul programat, oricât de înșelătoare i-ar fi aparențele”, a spus ea. În continuare, poeta a abordat tema corectitudinii politice, cea devenită „aproape religie și mai mult
Discurs teribil al Anei Blandiana by http://uzp.org.ro/discurs-teribil-al-anei-blandiana/ [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
informației și pitorescul expunerii. În discipline practice, precum politica, n-a „practicat” prea mult comanda, fiind, aici, în fapt, un observator și un proiectant, dar prea puțin un propulsor. Politician reținut, Dimitrie Cantemir a dat în politică și administrație rețete savante, cu efect neîndoielnic dacă ar fi avut timp să le statornicească. Unele legi au rămas, totuși, după el, ca o moștenire, deși, lipsit de flerul unui oportunist (indispensabil politicienilor), în urma alianței oneste cu Rusia, a trebuit, cum se știe, să
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
cei interesați capitolul din carte ce descrie atmosfera și întâmplările terifiante ale acelor zile însângerate. Năpârcile Se autointitula cu cea mai abjectă nerușinare „cel mai iubit și stimat”. Și ea, la fel, adăugându-și în plus titlul de cea mai savantă. De pe glob. Omitea doar atât: nu știa să scrie și abia silabisea. Iar el vorbea ca țăranii analfabeți de la începutul secolului din Scornicești: pretini, tutulor, tomnai. Avea în vocabular și cuvinte noi. Muncipiu, de pildă, cel pe care l-a
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
și reformatori ai teoriei latiniste a limbii române. • R.Roesler, în „Romanische Studien”(Leipzig 1871) a afirmat că nașterea limbii române a avut loc la sud de Dunăre, în Moesia, după retragerea aureliană a administrației și coloniștilor romani. O teorie savantă! Dar, vorba lui Moromete, pe ce s-a bazat? • Ovid Densușianu admite teza lui Roesler că românii sunt urmașii coloniștilor retrași de împăratul Aurelian la sud de Dunăre, dar stabiliți pe un teritoriu mai întins și anume în Illiria, nu
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
româna era un dialect al latinei populare...” Și se lansează într-o explicație sofisticată ca să ne arate cum au pătruns „neologismele latine” (sic) în lexicul românesc.(probabil din latina clasică?). Ce să zic? Păcat de atâta erudiție și atâtea explicații „savante” care se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
se învârt în jurul adevărului, precum un cățel care vrea să-și muște coada. Păcat că își dă seama că limba română seamănă cu latina populară, dacă nu vede care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]