3,958 matches
-
Rotarul satului era Ion SCOBERCEA, a lui Petcu, care executa numai roți pentru căruțele sătenilor și ocazional tâmplărie pentru case. Tâmplarul cel mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
termine. Am avut privilegiul de a-l cunoaște pe Tănase RAICA, în timpul vieții, și am văzut pe viu atelierul său unde acele scule de tâmplărie erau frumos aranjate cum am văzut doar prin reviste. Avea un șopron unde se tăia scândura manual, atunci când avea buștenii potriviți. Scândurile tăiate erau puse la uscat pentru a putea fi folosite la diversele întrebuințări. Dumnealui pregătea și material pentru bărci. Primăria din Coronini avea un toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
-l cunoaște pe Tănase RAICA, în timpul vieții, și am văzut pe viu atelierul său unde acele scule de tâmplărie erau frumos aranjate cum am văzut doar prin reviste. Avea un șopron unde se tăia scândura manual, atunci când avea buștenii potriviți. Scândurile tăiate erau puse la uscat pentru a putea fi folosite la diversele întrebuințări. Dumnealui pregătea și material pentru bărci. Primăria din Coronini avea un toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcții mărunte solicitate de primărie
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
36 de copii școlari, doi învățători, directorul școlii și alte 5 persoane. In total 44 de vieți! Cadavrul ars al nevestei lui a fost găsit ulterior de pompieri printre ruinele casei lor, iar anchetatorii au găsit afară, scris pe o scândură agățată de gardul de sârmă de lângă casă, ultimul mesaj lăsat de Kehoe. „Criminalii sânt făcuți de societate, ei nu se nasc.” Poate că avea destulă dreptate acest sadic criminal. Ajutat de această Constituție foarte favorabilă, Andrew Kehoe și-a procurat
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1455356275.html [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
este surprins admirabil și emoționant în poezia „Eroii pâinii”: „Din brazda aspră și trudită, / Din bob rotund, din frământare, / Din mâna mamei, obosită, / Iese franzela, cu sudoare. // Hambarele au obosit / Sub greul lanului cu rod; / Încet, încet au putrezit / Și scândurile lor de pod. Cuptorul cere îngrijire / Spre-a coace fața lui Hristos, / Bătrâna-n tremurânda-i fire / Se-nchină zilnic, mai frumos. // Celor ce din pământ fac pâine, / Un steag și-un imn le dăruiesc. / Mă plec, așa cum se cuvine
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
râu, nu le era permis să iasă în stradă. Stătea ore în șir cățărată pe gard și privea la copii ce jucau țurca, șotron ori alte jocuri copilărești. Le încropise Timotei un scrânciob din două bucăți de lemn și o scândură pusă pe o bară între doi pari. Amintirile o purtau în lumea îndepărtată a copilăriei. Ar fi vrut să rămână acolo, în timpul acela îndepărtat, fără griji și suferințe cu ierni trienite și veri înmiresmate. În acest timp ninsoarea a pornit
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1437421137.html [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
Valea! - rosti unul dintre ei etalându-și mușchii. - Pretene, doresc să discut cu stăpânul casei... - Valea! - Măi băiatule, tu chiar nu mă recunoști? - Nu mă interesează cine ești! Aici este un cartier privat! Părăsiți strada că altfel plecați între patru scânduri! - Nu ne speriem! Suntem obișnuiți că am mai fost odată între scânduri! - exclamă Lenuța strângându-și bărbățelul de braț. - Hai dragă să plecăm că ăștia-s nebuni, - rosti omul supărat. - Dar cum își permite să înfrunte un președinte? - se nedumeri
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
cu stăpânul casei... - Valea! - Măi băiatule, tu chiar nu mă recunoști? - Nu mă interesează cine ești! Aici este un cartier privat! Părăsiți strada că altfel plecați între patru scânduri! - Nu ne speriem! Suntem obișnuiți că am mai fost odată între scânduri! - exclamă Lenuța strângându-și bărbățelul de braț. - Hai dragă să plecăm că ăștia-s nebuni, - rosti omul supărat. - Dar cum își permite să înfrunte un președinte? - se nedumeri furioasă femeia. - Exact așa cum au făcut-o în 89 când ne-au
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
se zbate în fond!? Pentru o dumicătură înfulecată pe nemestecate între două trebi (sic!) sau pentru palatul poleit cu aur!? Asta chiar nu pot să înțeleg oricât mi-aș bate capul, pe câtă vreme pleacă din astă lume fără osebire între patru scânduri. Haide că devin patetic...Dar cum să nu devin!? Nu pot decât să concluzionez că suntem prin naștere niște nesăbuiți. Nu ne îngăduim nicio clipă de răgaz pentru a ne întreba: „Încotro?”, dar mai ales „Pentru ce?” Nu știu ce să zic
UN NOU ÎNCEPUT de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1444297720.html [Corola-blog/BlogPost/381805_a_383134]
-
de Cultură. Era anul 1958: După ce a fost recunoscut (reabilitat) Gib I. Mihăescu am botezat cenaclul cu numele acestuia. Tot în acel an, 1958, împreună cu colegii Ilie Vulpe, Nicușor Bărbulescu și Liviu Lica, am făcut o gazetă de perete din scânduri, frumos construită cu patru rubrici, intitulată „Gazeta literară drăgășeneană”, pe care am pus-o pe gardul școlii chiar la intrare. Era noaptea. La cele patru rubrici am „publicat” poezii și articole despre activitatea cenaclului pe care-l conduceam. Dimineața, înfuriat
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
care nu justifică nici pe departe ceritifcatul de “erou” pe care Marius Oprea și alți cîțiva așa-ziși istorici i-l acordă. Acest Șușman a fost înainte de 1944 primar, în mai multe rînduri, în Răchițele. Avea cîrciumă, gatere de tăiat scînduri, din care cîștiga foarte bine. Mulți cetățeni din Răchițele lucrau la el ca zilieri, plătiți, cel mai adesea, mizerabil. Șușman își sporea prin munca acestor amărîți averea. Așa s-a conturat așa-zisul său “rai”. Ca primar, în anul 1932
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
portița pe partea cealaltă. E și acolo un lacăt. Cheița o s-o ascundem în iarbă. Tu să nu uiți unde o punem, ca să poți intra când te-ntorci. Octavia se strecură dincolo de gard (portița era mică-mică, tăiată cam până la jumătatea scândurilor), urmată de broscuță, care încuie portița și piti cheia lângă uluci, sub o pietricică. După care porniră spre râu, pe o potecă udă de rouă, sub lumina lunii. — Ce frumoase sunt nopțile de septembrie! exclamă broscuța. De fiecare dată când
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
grabă și, ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află portița cu cele două lacăte argintii. Ajunse la gard, merse în josul și în susul lui, căută portița, o căută îndelung, cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar nu fu chip s-o găsească. (Din volumul Eugen Dorcescu, Basme și povestiri feerice, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 227 - 236) Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Portița viselor
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
ieșind în ogradă, o porni în goană spre gardul de la capătul livezii, acolo unde știa că se află portița cu cele două lacăte argintii. Ajunse la gard, merse în josul și în susul lui, căută portița, o căută îndelung, cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar nu fu chip s-o găsească. (Din volumul Eugen Dorcescu, Basme și povestiri feerice, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 227 - 236) Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Portița viselor / Eugen Dorcescu
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
al învățătoarei Măriuța Budurovici, răspund întrebărilor,fără complexe. De inferioritate. Ori de izolare. - Aveți probleme mai deosebite, doamnă învățătoare? - Cu elevii: frecvență și învățătură, nu am.În schimb , aș avea cu unii oameni... mai deosebiți.WC-ul școlii, construit din scândură, de către Primăria Românești, a fost furat a doua zi după instalare. Anunțată, Poliția Românești s-a prezentat după o săptămână. Pentru cercetări. Detectivi, nu glumă! Am raportat și alte furturi : sticla de la 12 ochiuri de geam. Precum și faptul că școala
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_97_98_costel_zagan_1381258784.html [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
viteazul cu mine că am mai văzut eu ca tine și nu m-am speriat... Când Lucica, mama Alinei, a intrat cu el în dormitor, fata s-a furișat în încăpere, a luat hainele băiatului, a căutat o perie de scânduri și a intrat cu ele în baie. A avut ce freca! Spăla de zor, cu ochii înlăcrimați. Intuia prin ce trecuse purtătorul acestor haine pline de tină că doar și ea fusese în miezul evenimentelor. Simțea și acum larma îngrozitoare
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
că Șerban îi dăruise dragostea lui, o ocrotise și încercase s-o înțeleagă chiar și în momentele în care nimic nu era de înțeles. Oricât se străduia, nu avea ce să îi reproșeze! Pe când, ea? Trăia în spatele gardului înalt de scândură și se lăuda cu casa care lucea de curățenie. De Paște și Crăciun își cumpărau haine noi și mergeau la biserică; ajungeau ultimii și plecau primii. Din când în când se lăsa convinsă și ieșeau la câte o serbare câmpenească
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393663864.html [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
Construită cu bunăvoința D-nei Ministră Alena Pudrea Anul Domnului 2016. PRIMAR: ONARGICU A venit și vremea inaugurării. Zi caldă de vară. După terminarea Slujbei la Biserică, Parcul s-a umput de lume. În stânga Ușurătorii s-a construit o tribună din scânduri de brad, cu o copertină. Încă mai mirosea a rășină. Aveau cherestea berechet. Se făceau defrișări în pădurea retrocedată către mica Mănăstire din deal. Ministresa îi ajutase pe călugări. Era prietenă cu Șefa de la Retrocedări. În spate, singurul bloc cu
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă a tulpinei se spărgea și rămânea doar fuiorul. Apoi, trecea acest fuior printr-un pieptăn metalic special, numit darac și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
casei. Am așteptat terminarea mâncărurilor specifice zonei, dar parcă și ceva în plus. Casă dumnealor nu era nici deosebită, dar avea ceva plăcut specific locuințelor ardelene. Era plasată în cartierul țigănesc Lumea Nouă aproape de o crescătorie piscicola. Avea garduri de scândura cât ținea grădină lor, iar camerele modeste, dar deosebit de curate și bine aranjate. După servirea mesei doamna Minica m-a invitat la film și astfel puteam să mai stăm de vorbă. În sala de cinema am stat chiar pe ultimul
CĂLĂTORIA CU MOCĂNIŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_calator_mihai_leonte_1346753775.html [Corola-blog/BlogPost/343769_a_345098]
-
cavou Foarte de stimă gest, Dar cui îl lași cadou? În care loc anume Ai vrea morțiș să stai Să fii în astă lume, Din toți cel mai dihai? Mai bine-n patru vânturi Să-nfrunți vremelnicia Decât în patru scânduri Să-ascunzi nimicnicia. Mai bine ars ca mort Decât, cumva, de viu, Cel mai de groază sport Dintr-un trecut deliu. Pe rug au ars de vii (Cu public spectator) Martiri sute de mii: „Spre mântuirea lor !” Prostia omenească Mereu vrea
IAD ȘI RAI de DANIELA GUMANN în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/daniela_gumann_1497368188.html [Corola-blog/BlogPost/372074_a_373403]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > PRĂBUȘIREA ÎN VIS Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Pe umbra rămasă din gînduri M-aplec azi să jur și să strig, Mi-e inima toată din scînduri, Căci încă mi-e dor și mi-e frig. Sătulă e lumea de toate, Nimic părcă nu mai e sfînt, Trec clipe-ntre noi vinovate, Incendii stau stinse-n cuvînt. O taină mi-ești încă, iubire, Pe care-o tresar
PRĂBUŞIREA ÎN VIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1492855043.html [Corola-blog/BlogPost/382891_a_384220]
-
și pleacă dor cu dor Precum păsările-n stoluri Care mor adesea-n zbor... Păsări veșnic călătoare, Siluete-n asfințit Ce continuă să zboare Neștiind că au murit... Nu am lacrimi câte gânduri De doliu mă-nvăluie Precum lemnul mort din scânduri Ce-n mormânt se năruie... Lemn de cetină cerească Doborât și descarnat Ce continuă să crească Neștiind c-a fost tăiat... Nu am lacrimi câte riduri M-ar săpa și m-ar seca Precum iedera pe ziduri Dacă toamna ai
NU AM LACRIMI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nu_am_lacrimi_romeo_tarhon_1349333816.html [Corola-blog/BlogPost/346369_a_347698]
-
țară și-n alt cer Sa dea Dumnezeu să dea Să ne sece Dunărea Și Marea Neagră să fie Un scuipat și o piftie Puturoasă și bătrâna Și munții Carpați țărână De-aruncat în patru vânturi Nici de pus pe patru scânduri Nici tu om ca să te bucuri Nici tu suflet să iubești De-om mai fi așa haini Cu cei ce vor fi Bălcești În veacurile ce vin! PATRIILE PRIVIND PRIN TIMP Ce dor le-o fi patriilor de verzile coline
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369192481.html [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
pe plută. Un infern plutitor, în care totul e oribil și pasiv iar moartea a devenit sfântă. Privirea nu se poate opri pe nici un amănunt consolator. Căci... morții sun așezați lângă vii iar vii sunt ca și morți. Veșmintele, trupurile, scândurile, sunt de aceeași culoare cu cerul culoarea speranței... sau lipsa de speranță din ceruri. Prin vocea ce străbate misterul. Loreley surâde și cântă, ea încă așteaptă iubitul plecat -Hai vino iubite, hai vino... și vasul se pierde-n adânc ca
LORELEY de PETRU JIPA în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Loreley_petru_jipa_1326324412.html [Corola-blog/BlogPost/361914_a_363243]