1,552 matches
-
se gândească la mutarea lucrărilor la Caransebeș, unde a găsit deschidere la edilii orașului. Probabilitatea ca Wolfberg (Gărâna) să rămână fără impozantele lucrări de pe Dealul lui Bata Marianov este cu fiecare zi tot mai mare. Și cum Festivalul de Jazz scârțâie și el din punct de vedere organizatoric, Gărâna riscă să rămână doar un sat de vacanță al bogătașilor și nimic mai mult, este de părere artistul.
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
și, când am primit unul din magazia școlii, tot crăpat și plin de hibe, am fost mândră din cale-afară. Am mers acasă și am scos violoncelul pe fereastra blocului, să mă vadă copiii, chipurile, cântând. Evident, n-aveam habar și scârțâiam într-o veselie, dar toți prietenii mei au fost impresionați ce vioară mare am! “, rememorează, cu umor savuros, interpreta. A absolvit Liceul de Muzică, având șansa și onoarea să studieze cu sublima violoncelistă Alexandra Guțu. A obținut premii la Olimpiadele
Agenda2004-33-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282754_a_284083]
-
o construcție înaltă, confecționată tot din lemn, dar foarte artistică, astfel că orice musafir care venea sau pleca s-a oprit aici. Și turnul cu ceas este acolo, în al cărui vârf se află cocoșul de tablă. Dacă suflă vântul, scârțâie și îi arată direcția. Este un lucru de artă, după care s-a denumit și poarta cocoșului“. Čelebi menționează și tariq-ul pe care-l avea inscripționat turnul cu ceas, un soi de catren cu versuri scurte „de luare aminte sau
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
această intimitate echivoca, de această interioritate rănită de propria-i desfășurare în sensibilitatea duratei, se află exteriorul, lumea, cauzatoare irațională a suferințelor, "o nebunie galbenă cu val lung". Ei i se rezervă imagistică unui burlesc delicat, ironic-crutător: "sub picioarele mele scîrțîie zăpadă/ pe o ulița cu miros de vîsle - / a trecut și trupul meu pe acolo/ și m-a întrebat:/ ăunde naiba ai fost și cui să cer iertare?...a/ un arlechin i-a răspuns:/ privighetorile sînt încă în război..." (De
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
noastre numai strîngeri de mînă și învinuiau sus-pomenitul Fond că umblă să ne pună bețe în roate ajung acum la concluzia neguroasa că la FMI s-a luat o decizie politică. Cu alte cuvinte, s-a dat ajutor puterii care scîrțîie, nu unei țări în care s-au făcut ceva pași pe cărările reformei. Cristian Tudor Popescu exprimă supoziții de această natură în editorialul sau de la începutul săptămînii trecute în ADEVĂRUL. Un ce motiv dătător de dreptate neîncrederii editorialistului e că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
i se scot din pântec, pe punte se tot întinde un covor roșu, fără ca prin această să se înnoiască: fiecare bulon îi stă să sară și chiar pe cea mai liniștită vreme, cănd pescărușii par cloști ațipite în nisip, el scârțâie și trozneste, mărturisind ruperea de la sine a vreunui lanț, cădere de burlane, plesnituri de pereți, scrâșnete în magazii, suspecte scâncete ale punții, gemete ale ancorei, în străfunduri. Și pretutindeni, invincibil, aproape sonor, mirosul de lucru vechi, statut, pătruns în ficare
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
de chibrit de pe poliță sobei/ îmi spăl mîinile în chiuvetă imensă/ apă caldă e despărțita de cea rece și mîinile mele/ se caută una pe alta/ fac eforturi ca să înțeleg ce vreau/ în viața asta cu nuanțe eterne/ cînd ușile scîrțîie și pe trepte/ zărești talpă înnoroiata în care ninge" (Nuanțe eterne). Spiritul sau se proiectează pe lucruri cu o deznădăjduita voluptate, precum o ultima șansă a unei șalvari exterioare și totodată lăuntrice, ca într-o mistica a realului: "Corect că
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
pacoste. Acum de-abia guvernul Radu Vasile are posibilitatea de a-și demonstra greutatea specifică - adica aceea de a face reforma în pofida partidelor din coaliție, atîta timp cît se mai poate folosi, politic, de umbrela unei coaliții care începe să scîrțîie, cu adevarat. Altfel spus, marea problemă a guvernului condus de Radu Vasile e în continuare una a măsurilor viitoare, nu pasivul darii de seamă a ceea ce acest guvern a făcut pînă la această oră.
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
am închipuit o dată pe Flaubert mergând în vârful picioarelor, noaptea, încercând să se obișnuiască cu obscuritatea (casă e cufundata în întuneric, iar Charles doarme undeva, într-o cameră de la parter), pipăind cu grijă pereții, tresărind ori de câte ori i se pare ca scârțâie podeaua, oprindu-se apoi, bătând discret la o ușă și - inima, desigur, să-i spargă pieptul, nu altă - șoptind: ăMadame Bovary! C^est moi!a" Într-un scurt intermezzo - aproape liric - (Tristețea jurnalului), Alexandru Călinescu îl urmărește pe Roland Barthes
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
echer fără surprize neplăcute. Numai că necesitatea poate fi ruptă prin insinuarea întîmplărilor, și tocmai de aceea omul are privilegiul libertății. În acest caz, coruperea unei direcții (providența divină sau fatalismul determinismului orb) are efecte bune: sîntem liberi, fiindcă ceva scîrțîie în mersul necesităților divine. Dacă așezi un creion pe vîrf rugîndu-te să stea nemișcat, șansa ca el să rămînă în poziție verticală (poziția de echilibru) e nulă, creionul înclinîndu-se și căzînd cu o viteză exponențială. Ieșirea din plan vertical e
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine căzut. tulpina ierbii se făcuse țurțur, O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, la cotul nopții șuie, atârnat. oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Urla un lup cu promoroacă-n glezne
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
cît gardul, înghețate, întrebîndu- se ce e de făcut în situația dată. Nimeni nu știa și asta adîncea și mai tare panica, prin mai toate curțile se auzeau bocete și înjurături, zbierete de animale uitate neadăpate și nehrănite. Zăpada înghețată scîrțîia. În acest vacarm nu putea trece neobservat faptul că a apărut în sat o mașină neagră a miliției, care claxona de mama focului ca să atenționeze pe cei care umblau fără rost pe drum. Din mașină a fost coborît, mai mult
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
orbită când sunt emoționat, iar ochiul meu stâng, naiba știe de ce, e adesea injectat - ia spune-mi, motane, de câte vieți ai nevoie ca să te poți obișnui cu așa ceva? Cotoiul își pleacă ochii... Tăcere. Orașul. Camionul cu gunoaie își înghite, scârțâind, porția-i cotidiană, containerele sună a sticle goale - sănătate! Dimineață palidă, în cinstea ta! - A nu știu câta periferie pe care Dumnezeu și Satan, acest bătrân cuplu de îndrăgostiți l-a creat, înainte de a păli și a se salva, ținându
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
guma de mestecat în gură în timp ce se sărută. Limba română este folosită neglijent. în unele cazuri este vorba de o încălcare voită a normelor ortografice ("plovăr" în loc de "pulovăr", "sânt" în loc de "sunt"). Alteori, însă, abaterile de la regulile gramaticale reprezintă simple agramatisme ("scârțâiai paturi" în loc de "făceai paturi să scârțâie", "s-a reîntors" în loc de "s-a întors", "vroia" în loc de "voia"). Trebuie spus totuși că din aceste deșeuri literare se constituie până la urmă ceva care seamănă cu literatura. Fie din plăcerea perversă de a te
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
se sărută. Limba română este folosită neglijent. în unele cazuri este vorba de o încălcare voită a normelor ortografice ("plovăr" în loc de "pulovăr", "sânt" în loc de "sunt"). Alteori, însă, abaterile de la regulile gramaticale reprezintă simple agramatisme ("scârțâiai paturi" în loc de "făceai paturi să scârțâie", "s-a reîntors" în loc de "s-a întors", "vroia" în loc de "voia"). Trebuie spus totuși că din aceste deșeuri literare se constituie până la urmă ceva care seamănă cu literatura. Fie din plăcerea perversă de a te simți disprețuit ca cititor, fie din
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
părăsit"; "am scris pentru că n-a vrut să se culce cu mine ca/ mai demult"; "n-o să vorbesc cu niște fete care mă ignoră"; "le-am spus/ luați-mă cu voi și nu m-au luat"; "te-am auzit atât scârțâind paturi cu alții/ și cu mine nu cu mine nu"; "vă dau orice dacă mi-o dați pe Cecilia"; "eu nu iubesc singurătatea dar nimeni nu m-a scos/ din pustiul ei/ nimeni nu m-a iubit". Un psihanalist ar
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
ca sub efectul unui laser, un semen antipatic poate fi transformat în orice, de exemplu într-o roată de căruță: " El era totdeauna cuminte/ și cu mâinile legate de picioare/ se-nvârtea covrig/ pe-o osie de căruță/ și nu scârțâia niciodată." (Portret) Ar trebui să ne rugăm lui Dumnezeu ca poetei să nu-i vină ideea să scrie pamflete. Dacă ar face-o, nu ne-ar mai rămâne decât să ne ferim din calea ei, ca să nu-i cadă privirea
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
neinteligibil) ...să dea damblaua-n voi... să vă moară copiii (!!!)... să vă lingă pă bot câinii... Să... (ceva cu coliva)... Cerul foarte limpede deasupra munților, Luceafărul apărut, spinarea ninsă a Bucegilor roză sub palpitația vie a stelelor, jos ger, zăpada scârțâie puternic... Momentul în care C. trece peste pietroaiele vinete brăzdate de șuvițe albe de silex ale drumului și deschide portița de lemn ținând în brațe snopul tânăr de grâu cules și cum se apropie el de cișmeaua deschisă ce răpăie
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
așteptare un marș funebru ale cărui note, grele, se lipesc de perdele ca niște muște mari și cleioase." "Mi-e frică. Dama se așează pe pat, schițează un surâs în scopul de a mă seduce... Surâsul forțat face să-i scârțâie colțul buzelor..." "Jos, în micuța curte rahitică, niște cămăși albe se legănau încet pe o funie de rufe, asemănătoare unor ectoplasme flămânde." La puțini scritori de azi, la Mircea Dinescu, de exemplu, talentul literar mai este atât de evident ca
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
hoți și de criminali și obligați să lucreze pentru aceleași nobile idealuri? Recenta tragedie de la Timișoara, în care un polițist a fost împușcat de o bandă de hoți de mașini, nu e chiar atât de limpede pe cât se spune. Ceva-ceva scârțâie rău de tot în scenariul prezentat cu fast mediatic. Nu prea-mi vine a crede că niște hoți profesioniști, așa cum sunt prezentați asasinii lui Sașa Disici, s-au încurcat cu un Mercedes rablagit, din care aproape curgeau fiarele! Folosirea mașinii
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
nu am fi avut norocul să-l vedem pășind, cum l-a privit marele critic trecând prin Piața Sfântu-Gheorghe, cine știe dacă nu tot într-o zi de ianuarie, funestul, întrucât zăpada scrâșnea sub picior: * ...Era iarnă uscată cu zăpada scârțâind sub picioare. Bărbatul, cam între 45-50 de ani, era drept, părea solid și osos, dar nu gras(...) Fața era contractată prin lăsarea mușchilor în jos, într-o morgă solemnă(...) Purta pe cap un melon așezat rigid ca un semi-țilindru (...) Ghetele
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
lui de tinichea. Chiar așa începe dimineața. Cînd ea îi aduce la pat dulceața obișnuită, de prune, că e mai ieftină. El o întreabă, după aceea: Ia vezi, s-a mai lăsat praful afară? Ea ridică perdelele. Trage jaluzelele, care scîrțîie văzîndu-se praful prin interstițiile de lemn, de trestie, un praf ce colorează lumina, ca într-un amurg deși e dimineața, vara, iar soarele bate puternic în jaluzele... Cînd trage cu putere jaluzelele în sus, praful depus pe ele sboară în
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
Departe de a fi emancipat umanitatea, el a întors-o, dimpotrivă, spre hoardă." Teoria lui Marius Babias e atractivă mai ales prin radicalitatea ei speculativă. Justă în câteva dintre premise (cum se întâmplă, de obicei, la criticii de stânga), teoria scârțâie din încheieturi pe măsură ce demonstrația se dezvoltă în virtutea inerției ideologice. Critica artei contemporane pierdută în meandrele sistemului, lipsită de discurs politic, devenită "mijloc de producție", este cvasireformularea criticii din 1936 a lui Walter Benjamin a cărui previziune asupra distrugerii originalității artei
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
vama, doar lumini și nicio vină. Peste răni aș pune mir dintr-o lacrima de tei, dimineața unei clipe mult prea repede ne-o ei... Iar fântânii ce-i secata i-aș udă buza uscată, cumpănă deasupra vremii să nu scârțâie vreodată...! foto sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Cumpănă / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CUMPĂNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382696_a_384025]
-
se vadă frecvent. Cu un an înainte de a avea loc crima, relația dintre ei a început să capete valențe serioase, iar I.V.M. petrecea mai mult timp prin camera de cămin decât acasă. După un timp, însă, lucrurile au început să scârțâie. Iubitul a început să aibă accese de gelozie, avea constant impresia că este înșelat, o bătea din ce în ce mai des. Scandalurile în camera de cămin erau la ordinea zilei. În martie 2002 avea să se producă finalul tragic al poveștii de amor
Agenda2003-12-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280827_a_282156]