75 matches
-
tejgheaua oricărui norișor. Fredona Ucigă-l toaca: 14 DANIEL BĂNULESCU - Lăsă-ți, țato, ocultismul și dezbracă-ți organismul... Organismul nu ia foc fiindcă-ai drăcuit în bloc... Compunea de n-avea treabă. Bale de voluptate curgeau de pe limba sa de scârbavnic și, insinuîndu-se pe la colțurile buzelor, se preschimbau ba în sirop de fistic, ba în firimitură de baclava, fiindcă poseda tînguitură dulceagă, turbatul. De altfel, fără a se lăsa prea îndelung îmboldite, pe terasele blocurilor din cartierele deocheate Pantelimon și Colentina
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Verset 5... Și următoarele, probabil... citi, cu docilitate duhul demonic, deghizat în Spectru. "Cei vii, în adevăr, măcar știu că vor muri; dar cei morți nu știu nimic, 192 DANIEL BĂNULESCU îndopate cu cele mai pestilențiale rămășițe, din cele mai scârbavnice gropi de gunoi ale Bucureștiului. Scoase o batistă, o înmuie în călimara cu apă și săpun și lustrui nodurile de lemn ale pupitrului său pentru a douăsprezecea oară. Și nu se înfățișa nici măcar aia, Dorina, să-i bramburească nițel creioanele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zilnic... și apoi. (iar face o mișcare de împerechere) IDIOTUL (vrea din nou, de data asta fără să fie împins de ceva anume): Nooostim, nooostim.... COMPOZITORUL (sugrumă pe idot): Acu rămâi acasă. Acum o să putrezești nostim pe din înlăuntru, tu scârbavnică atitudine a destinului. IDIOTUL: Nu nostim (se ridică) nu destin, nu hrană la porci să fiu vreau... să aud muzică vreau... totul e bine. COMPOZITORUL (speculativ): Deja posibil... posibil că la marginea veritabilului, o ramă moale a dreptății posibilului. Dar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dată am jucat în tren și am pierdut chiar și cămașa de pe mine. Numai ceasul nu l-am jucat niciodată. Îmi amintește de ceva drag mie de o veche iubire pe care nu aș vrea s-o maculez vreodată cu scârbavnicul joc de cărți. Cândva o să-l dau la muzeu, am auzit că la Ploiești este un muzeu al ceasului. Acolo o să-l dau.” Tăcu deodată, ceva dureros trecu pe fața sa, se ridică în picioare drept, fără să se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ș. a. Dar urîtul se poate insinua și în spații atribuite în mod tra-dițional frumosului, cum ar fi lumea basmului, a fantasticului, a magiei. Aici apar multe lucruri respingătoare, cutremurătoare, odioase, de coșmar, revoltătoare, fetide, oribile, abominabile, odioase, grotești. Apar personaje scîrbavnice, monstruoase, scîrboase, spurcate, indecente, hi-doase, murdare, înspăimîntătoare, abjecte, oripilante, nesuferite, dezgustătoare, repulsive, ignobile, schimonosite ș.a.m.d. Aproape toate sinonimele adjectivului "urît" implică o reacție de dezgust, repulsie, oroare și teamă. Aici lucrurile stau și nu stau diferit de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cetățeni străini" (DAGI, 290), mobilizează resurse la fel de importante ca activitatea de culegere a informațiilor privind o navă rătăcită în spațiul acvatic național. Antologică, soluția tehnică (în condițiile unei dotări mediocre a "serviciilor") va stârni ulterior în textele lui Luca Pițu scârbavnice ironii pe tema aparatelor genitale feminine echipate cu microfon. Propunerea ofițerului inferior de folosire a soției proprii ("faute de mieux...") ca purtătoare/manipulatoare a "minifonului" sporește intensitatea dramatică a bătăliei pentru protejarea moralității în apele teritoriale ale culturii străineze socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și cu mustățile bârzoi prindea a răcni, mare spaimă cutremura pe cei greșiți. Dar toți îl iubeau, că era om bun. Și fiind el de feleșagul său lumeț și vesel la inima lui, de vinul acătării nu îi era silă. Scârbavnica molimă a filoxerei nu trecuse oceanul și cramele Moldovei gemeau de vinuri alese. Acuma, judecă și domnia ta, cetitorule, cam ce soi de vinuri sălășluiau în adâncile hrube ale Mitropoliei, când știut este că avea sfântul lăcaș vie întemeiată la Cotnar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o recunoaștere a acestor merite de necontestat, după decembrie ’89 „am fost ales președinte de onoare al celor peste șapte sute de mii de diabetici din România”. Text ce seamănă izbitor cu oricare dintre cele scrise Într-una din acele reviste scîrbavnice ce ne umplu pe toți de indignări și gîfÎit, unde dau zilele trecute peste o Întrebare cu statură filozofică: „Ce poate fi mai frumos decît dragostea?” Pentru a ilustra cît e ea de frumoasă, deasupra Întrebării a fost lipită o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
importanți clienți ai mei? O, Doamne, Kate. Uită-te și tu ce tâmpenie ai făcut. Să nu uit Tăiat unghiile lui Ben, scrisori cu mulțumiri pentru Crăciun? Plus bălăcărit administrația locală Într-o scrisoare În legătură cu neridicarea bradului de Crăciun. Umilit scârbavnicul de Guy În fața lui Rod ca să-i arăt cine e șeful. Învățat să trimit sms-uri. Ziua lui Ben - găsit tort Teletubbies. Maiou de balerină (roz, nu albastru!). Cadou - Tinky Winky care dansează sau jucărie de lemn pentru Îmbunătățit aptitudinile? Tinky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
trecută printre lecturile de căpătâi, adică obligatorii, în toate liceele și universitățile românești. În ce ne privește, ne numărăm printre cei cărora chiar le pasă de ceea ce se întâmplă cu această țară în care a fi patriot a ajuns lucru scârbavnic și de mare rușine și, prin urmare, ne vom strădui ca imensul efort al minții acestui autor să nu răsune doar în pustiu. Închei, deocamdată, căci voi reveni asupra acestei, repet, capodopere, prin apelul la soluția ieșirii din marasm propusă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prejudecăți... * N u, nu mai e vorba despre Creangă. De astă dată, autorul isprăvii este David Friedman. Cartea "O istorie culturală a penisului" a apărut nu de mult la onorabila editură "Humanitas" și își propune să demonstreze că mădularul, deloc scârbavnic, este mai mult decât o simplă parte a corpului uman, având statut de "idee ce definește locul bărbatului în lume." Plauzibil, câtă vreme nu prea văd posibilitatea apariției unor cărți despre istoria culturală a pancreasului, ficatului, plămânilor, inimii chiar (examinată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i numele ministrului culturii de la Chișinău și, cu siguranță, veți înregistra peste 90 de răspunsuri "nu știu" dintr-o sută. Dacă, însă, veți întreba cine-i Vasile Stati, destui sunt cei ce vor arăta că barem au auzit de autorul scârbavnicului "Dicționar moldovenesc-român". Președintele Voronin îl consideră pe Stati "un poliglot puternic". O fi, câtă vreme vorbește la perfecție două limbi distincte, româna și "moldoveneasca", bașca rusa, învățată din familie (mama lui Stati este rusoaică). Bănuiesc însă că, în fundul sufletului, președintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
afla țara. Cum să mă duc eu să spun că sunt mare revoluționar? Aaa, că au existat niște riscuri, asta e altceva. Erau riscurile specifice statutului de militar în perioadă de război. M. M.: Eu, când am văzut cât de scârbavnică devine o anumită bucată din armată, m-am izolat, am trecut la învățământ. Am vreo 16 lucrări scrise. Pe una dintre ele, pentru care m-a acuzat domnul Năstase, dar pe nedrept, am scris-o înainte de a pierde domnia sa lupta
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
înainte ca ea să fi început. Ce tristă soartă pentru niște cuvinte: să fie lipite pe lungul nasului unor indivizi așa de nesărați... Epistolă din birău - elogiu funcționarului - Bogdan-Alexandru Stănescu Măi Vasile, bag sama, cu neobișnuită încântare și elevare a scârbavnicului meu spirit, că-ți prinde bine câte un concediu. Brusc, ai devenit mai livresc, mai sofisticat, ba chiar te cerți și cu pompierii/funcționarii etc. Îți aduc aminte (dat fiind că scriu epistola asta de la birou) că ai în persoana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
traseului în sens invers și revenirea "celui ce gândește singur" pe soclul de pe care a fost coborât samavolnic, drept "lider" unic și incontestabil al tuturor ființelor văzute și nevăzute, al întregului mapamond. Trebuia să transformăm iadul cuprins de flăcările satanice, scârbavnice și otrăvitoare ale comuniștilor ticăloși, în "grădina Maicii Domnului", spațiu uman și primitor, calm și frumos, deasupra căruia să vedem fâlfâind, într-un viitor apropiat, tricolorul sfânt al unei Românii libere. Nu, noi nu ne-am declarat niște învinși, așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
afla țara. Cum să mă duc eu să spun că sunt mare revoluționar? Aaa, că au existat niște riscuri, asta e altceva. Erau riscurile specifice statutului de militar în perioadă de război. M. M.: Eu, când am văzut cât de scârbavnică devine o anumită bucată din armată, m-am izolat, am trecut la învățământ. Am vreo 16 lucrări scrise. Pe una dintre ele, pentru care m-a acuzat domnul Năstase, dar pe nedrept, am scris-o înainte de a pierde domnia sa lupta
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
neîncepute. Nu se lăsau, țipau, se zbăteau și le-a tăiat țâțișoarele cu cuțâtu... Lepădătura, răbufnește Ștefan încrâncenat, de cuțât o să aibă parte! Cum cântă pravila, logofete?! "Pentru necinstire de fată-mare, au muiere, prin silnicie, fără bunăvoia ei: tăia-i-se-va lui scârbavnicul mădular răufăcător...", recită el lecția bine învățată. Deci, "mădularul răufăcător jos"! Întocmai, "mădularul"... Strâmbă judecată, logofete! Păi... e după pravilă, cuvânt cu cuvânt... Pravila-i bună, județul logofătului, ba! Cât face unu' și cu unu', logofete? Ștefan buchisește pe degete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
i-o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
or pohti să ticăloșască asemenea. "Cine-o face ca mine, ca mine o să pățească!" Tăutu se foiește de pe un picior pe altul, tușește încetișor și gângăvește cu glas plângător: Milostivește-te, Doamne, nu... nu s-ar putea numai mădularul cel scârbavnic? Măi Tăutule! De ce nu te-ai făcut tu popă? Milă? Pentru cine? Pentru ticăloși? Fac umbră pământului numai pentru rele. Îngăduința față de ticăloșie te face părtaș la mișelie! Buruienile trebuie smulse din rădăcină, fără milă! Unii și alții mă ponegresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o bună lecție înfumuratului să-l lecuiască de trufie, spune Duma. Crezi? spune Stanciu. Întors la Buda, a sucit-o. S-a fudulit cu "strălucita izbândă" ce a repurtat-o asupra Moldovei... Și că, de fapt, dosul era față, că scârbavnica săgeată l-a lovit în "vitejescu-i piept". Drept pentru care, principii Europei au zâmbit ipocrit și s-au grăbit să-i proslăvească vitejia urându-i grabnică însănătoșire. Fantastic! explodează Mihail. "Așa se scrie istoria"... Să fiu cinstit însă recunoaște Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
anterior ar fi fost condamnată pentru prostituție.") În Codul Penal de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, în limbajul juridic al vremii, se prevedea că ""Cel ce va fi prins cu ștromeleagul învârtoșat primpregiurul părților fătătoare ale muierii, i se va tăia scârbavnicul mădulariu, spre veșnică lui nefolosire"". Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iași, 2002, Romina Surugiu
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
Piața Victoriei, pentru o nouă reprezentație a Teatrului Masca cu spectacolul Arca lui Lenin. „Am pus în acest spectacol cam tot ce am crezut că este necesar: ticăloșia ascunsă abil sub masca omenească a liderilor absoluți, Lenin și Stalin, ticăloșia scârbavnică a slugilor - comisarii politici care au împânzit întreaga lume comunistă, au gâtuit orice nădejde a oamenilor și, straniu, au determinat tocmai căderea acestui regim sinistru, intelectualii care au pactizat și și-au văzut de propriile interese, lingușind cu vorbele și
Primele zile ale Festivalului Dramaturgiei Românești, sub semnele Identității by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105506_a_106798]
-
regret trebuie să arătăm că pînă și unii studenți se purtau uneori chiar ca niște fiare, ațîțîndu-l și stîrnindu-i mînia. Să spunem doar că, dintre toate josniciile la care se dedă lumea în universitate, aceasta este, într-adevăr, cea mai scîrbavnică. Adesea, soția tîmplarului sau unul din copii îl lua pe bietul om la cîmp sau la vie, unde el se așeza pe o piatră și aștepta pînă venea vremea să se întoarcă acasă. Trebuie spus că se purtau cu el
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]