76 matches
-
reușească să scape din cazarmă, și Curistul, și Părințelul, și o să facem echipă, trebuia doar să mai rezistăm o noapte. M-a dat de gol, spune Tîrnăcop, puteai să taci Gulie, nu trebuie să fii detectiv ca să faci diferența între scîrna de om și cea de cîine. Vezi bine că și bate joc de tine, unde ți-e simțul umorului? zice Roja, oricum deja s-a ales praful de țara asta, tocmai ăsta-i indiciul că nimic n-o să se schimbe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sistem, nu sînt originari din aceeași nebuloasă, ci sînt formațiuni străine una de alta, mai zice Tîrnăcop printre trosnituri, pîrîieli, aproape pufăind, simțind că se îneacă. Uite așa gravităm noi în jurul lor, zice Bătrînul, ca muștele în jurul unei grămezi de scîrnă, ca să înțeleg și eu mai bine, intervine puțin nelămurit Poștașul, de ce ziceați că taman asta a fost miza nenorocirii, că pentru asta au murit atîția oameni, ca să iasă și unii, și alții cu fața curată? Ai priceput, zice Bătrînul, Armata
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
era prostuță sau doar naivă. — Blestemată revoluție, dom’ Roja, că nici n-a început încă, că n-a fost nimic, nici spontană, nici lovitură de stat, nici film artistic, au murit degeaba, în cine să mai ai încredere? Baliverne, vrăjeală, scîrnă, Gulie. întrerupt pe neașteptate din munca sa de cancelarie, Comandantul privește aiurit la Regizoraș, care fumează țigară de la țigară, încercînd să negocieze printre rotocoalele de fum. — Ia spune-mi, te-ai mai gîndit la ce am vorbit ultima dată? O
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care să facă din tine un apostol al unei noi lumi. Trec În Mercedesuri. Niște sași. Veniți În vizită din Germania. La rude. Te descurajează. Cauți un closet public ca pe o izbăvire. Îl găsești. Murdar și abject. Dospind a scârnă și urină. Ieși de acolo eliberat. Egal ție Însuți. Ușor. Fără nici o pizmă. Cum Îi șade bine săracului. Ca un adevărat intelectual. Feroce În gândire și senin În suflet. O să faci un film odată și odată. Acum filmezi Întreprinderi industriale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cuvinte. Dan Lotoțki le trage pe roată. E vremea marilor disperări. Neputându-se Împotrivi vălăului de lături rămase de la porc, scurgându-se ca o lavă rece În panta abruptă a dealului. Foile de hârtie, cimentate definitiv În amorfa masă de scârnă și gunoaie aruncate de secole din cetate. Niște foi de jurnal. 24 februarie Un vis cu doi câini mari, fioroși. Coborând spre sanatoriul T.B.C., o altercație cu doi milițieni beți. Au cap de câine. Sunt chiar câinii ăia mari. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai mult despre asta. Ce anume voia el să știe? După de Caus, Colbert, ca să curețe canalele acoperite - ăsta era pretextul, și ține cont că suntem pe timpul Măștii de Fier - trimite oameni de la galere, dar ăștia Încep să navigheze prin scârnă, urmează cursul până la Sena și se Îndepărtează la bordul unui vaporaș, fără ca nimeni să Îndrăznească să Înfrunte aceste creaturi de temut, Învăluite Într-o putoare insuportabilă și În nori de muște... Atunci Colbert pune jandarmii la diferite ieșiri de pe fluviu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Își amintea atît de bine după bolta Întinată cu desene scrijelite de păstori, probabil cu piatra sau metalul, idoli farisei și capete de măgar mînjite pe ziduri de mîna păcătoasă a păstorilor, apoi mai erau niște mîzgîlituri nerușinate ca și scîrnă de om păgîn. Ca acum, iată, toate acele scrijelituri nerușinate, ca și capetele acelea de măgar, să fie șterse, deși se mai vedeau pe piatră urme proaspete de răzuială, duhoarea scîrnei se dusese, curățiseră locul; acum pe stînca grotei ardeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
păstorilor, apoi mai erau niște mîzgîlituri nerușinate ca și scîrnă de om păgîn. Ca acum, iată, toate acele scrijelituri nerușinate, ca și capetele acelea de măgar, să fie șterse, deși se mai vedeau pe piatră urme proaspete de răzuială, duhoarea scîrnei se dusese, curățiseră locul; acum pe stînca grotei ardeau făclii, izul văpăii se strecurase printre crăpături, bolta era Încărcată cu flori și cununi de laur, cu icoane Înrămate În aur, iar pe jos era Întins un covor de flori pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ei adevărată.” Frica de moarte. Ziua, în timp ce îl îngrijesc pe părintele Vasquez, sunt gata să-mi primesc soarta pe deplin, dar de fapt, când se lasă noaptea și temnicerii nu ne aduc nici o lumânare, iar prin întunericul duhnind greu a scârnă se aud gemetele părintelui Vasquez, frica de moarte îmi împunge pieptul cu gheare ascuțite. Sunt scăldat în broboane de sudoare. Sudoare ca niște broboane de sânge. „Părinte, de voiești”, zic eu gemând, „depărtează de la Mine acest pahar.” Frica de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fiecare dimineață / îmi trezesc din așternut diavolul /... / el mă piaptănă eu îl masturbez / îl sărut în cur“; „obosit scârbit / timpul nu mai vrea să continue / îi mai ard câte un șut în cur / dar degeaba“; „sub pași trotuarul devine de scârnă / în gură în loc de cuvinte am viermi /... / craniul îmi e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră“; ‹ „toamna se uită ca proasta la mine / duc mâna la fermoar e închis / poate-mi curg mucii“; „trântit pe asfaltul încins un câine
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Își amintea atât de bine după bolta Întinată cu desene scrijelite de păstori, probabil cu piatra sau metalul, idoli farisei și capete de măgar mânjite pe ziduri de mâna păcătoasă a păstorilor, apoi mai erau niște mâzgâlituri nerușinate ca și scârnă de om păgân. Ca acum, iată, toate acele scrijelituri nerușinate, ca și capetele acelea de măgar, să fie șterse, deși se mai vedeau pe piatră urme proaspete de răzuială, duhoarea scârnei se dusese, curățiseră locul; acum pe stânca grotei ardeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
păstorilor, apoi mai erau niște mâzgâlituri nerușinate ca și scârnă de om păgân. Ca acum, iată, toate acele scrijelituri nerușinate, ca și capetele acelea de măgar, să fie șterse, deși se mai vedeau pe piatră urme proaspete de răzuială, duhoarea scârnei se dusese, curățiseră locul; acum pe stânca grotei ardeau făclii, izul văpăii se strecurase printre crăpături, bolta era Încărcată cu flori și cununi de laur, cu icoane Înrămate În aur, iar pe jos era Întins un covor de flori pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
toate mințile - mi-am spus -, ori eu am înnebunit de-a binelea. Altă explicație n-am găsit situației. Procurorul Angheliu primi dosarul cauzei și îl deschise cu două degete, schițând o grimasă de silă, ca și cum s-ar fi mânjit de scârnă. Limpede ce chef avea de anchetă și cât de multă încântare îi isca faptul de a purcede la ea. O făcu, totuși. Silit. Împotriva întregii sale voințe. Pentru început, purcese la verificarea autodenunțului. Era el real ? Autorul lui chiar săvârșise
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
reușească să scape din cazarmă, și Curistul, și Părințelul, și o să facem echipă, trebuia doar să mai rezistăm o noapte. M-a dat de gol, spune Tîrnăcop, puteai să taci Gulie, nu trebuie să fii detectiv ca să faci diferența între scîrna de om și cea de cîine. Vezi bine că și bate joc de tine, unde ți-e simțul umorului? zice Roja, oricum deja s-a ales praful de țara asta, tocmai ăsta-i indiciul că nimic n-o să se schimbe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sistem, nu sînt originari din aceeași nebuloasă, ci sînt formațiuni străine una de alta, mai zice Tîrnăcop printre trosnituri, pîrîieli, aproape pufăind, simțind că se îneacă. Uite așa gravităm noi în jurul lor, zice Bătrînul, ca muștele în jurul unei grămezi de scîrnă, ca să înțeleg și eu mai bine, intervine puțin nelămurit Poștașul, de ce ziceați că taman asta a fost miza nenorocirii, că pentru asta au murit atîția oameni, ca să iasă și unii, și alții cu fața curată? Ai priceput, zice Bătrînul, Armata
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
era prostuță sau doar naivă. — Blestemată revoluție, dom’ Roja, că nici n-a început încă, că n-a fost nimic, nici spontană, nici lovitură de stat, nici film artistic, au murit degeaba, în cine să mai ai încredere? Baliverne, vrăjeală, scîrnă, Gulie. întrerupt pe neașteptate din munca sa de cancelarie, Comandantul privește aiurit la Regizoraș, care fumează țigară de la țigară, încercînd să negocieze printre rotocoalele de fum. — Ia spune-mi, te-ai mai gîndit la ce am vorbit ultima dată? O
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de condus de oricine, oricum și oricând. Nu-i nici o diferență fundamentală între mizeria dintr-un closet public din autogara din M. (să spunem) și „abilitatea“ cu care mai știu eu care politician sau afacerist jecmănește țara. Nici o deosebire între scârnele răspândite pe unde vrei și nu vrei (e drept, de câine!) și dezolantele imagini ale unor foști coloși industriali rămași în paragină. Și multe altele. Nu-i dispreț în astfel de însemnări. Nu-i ură. Nu-i defăimare. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a prietenului V.V., pierdută odată cu geanta, într-o noapte de beție despre care nu îmi mai pot aminti absolut nimic. Așa cum, în această dimineață de zi ultimă de an, coborând pe acest Bulevard pustiu, încerc a învia, dintre murdării și scârne, un timp clocotitor, populat cu siluetele unor prezențe atât de pierdute în mine. Merg contemplând nimicul, furat doar de cadența textului care se naște. Este viața mea și, cu fiecare cuvânt, știu aceasta, este altceva decât viața mea. Este textul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a răsărit și nu mai răsare. Odată pângărite viețile, visurile, gândurile nu mai au cum să renască. Nu mai există renaștere. Doar repetare, veșnică repetare, până la cenușă... Așa cum a fost timpul turnătorilor, avem acum timpul vidanjorilor. Timp al răscolitorilor în scârnă, care-și fac un merit justițiar din a readuce în lumină mâzga și puroiul de altădată. Din textul grozav al turnătorilor de odinioară ei încearcă să alcătuiască acum un text al adevărului. Un text mincinos, pentru că-i făcut din frânturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ca straja de vrăjmași. 257Ca o pecete ține ascuns. 258Atîrnat ca un cârnat. 259Afînat ca puful. 260Ca aburul de pe apă, ese, se ridică, se vede. 261Ca albinele la fagure s-adună. 262Ca corbii la stârv s-adună. 263Ca muștele la scârnă s-adună. 264Ca furnicele când adună merinde pentru iarnă. 265Ca furnicele la moșoroi s-adună. 266Cel ce se scoală din somn, după ce-și freacă ochii, își aduce - aminte de ceea ce a văzut în somn. 267Adevărul, ca ochiul, cum îl
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu brancardierul. În politică, învingătorul rămâne cu fotoliul, dar și cu insultele învinșilor. Nu vă îngrășați! Să nu cumva să-i vină ideea guvernului că suntem comestibili. În politică, orice gloabă își dă aere de pur-sânge. În politică, unii poartă scârna pe tălpi, alții în ghete. Singurii politicieni care vin la oră fixă sunt nechemații. Politicienii comit, de regulă, o banală eroare. Vor să reformeze sufletul uman, înainte de a-l înțelege. În politică, intelectualii trec foarte greu testul fidelității. Unor aleși
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fim morți mestecând aceeași mâncare mestecată de morții muriți repetat Când oasele noastre absorb cimitire de oase Mirosul greu e mortăciune să-l stoarcem din vorbe măcar. Să ne-noim În vorbele noi, numai ale noastre, Fără să ne sinchisim de scârna neiertătoarei materii... 27.09.1960 Tot ce-ndrugi despre viață, nemuritorule, nu-mi hrănește nici burta, nici ochiul Cu care mă uit În De rerum natura (Te știu flămând de Întrebări, fiindcă ai deja răspunsuri făcute) Am atâtea nedumeriri să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care nu îi este firesc: „Ia pasărea și pune-o-n colivie/ și apoi cu drag grijește-te să-i fie/ Plăcută hrana, apa tot la fel,/ și vezi de-o cocolește n chip și fel,/ și curăț-o de scârnă zi de zi;/ Din aur colivia dac-ar fi,/ De mii de ori mai bine și-ar petrece/ Răgazul în pădurea grea și rece,/ Hrănindu-se cu viermi și scârnăvii;/ Căci orice pasăre, cât va trăi,/ Căta-va a fugi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Îi Împărtășească acest secret. Atunci, Dumnezeu o trimite pe albină să Îl spioneze, iar albina trage cu urechea la mormăielile ariciului și descoperă soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii să-i mănânce scârna (deci să fie ființa cea mai detestată din lume), iar Dumnezeu, drept răsplată că a aflat taina reparării cosmosului, o binecuvântează ca scârna ei să fie cel mai dulce lucru de pe lume (M. Coman, 1995). Nenumărate metamorfoze din același corpus
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
soluția cosmogonică. Ariciul, supărat că albina i-a aflat secretul, o blestemă ca oamenii să-i mănânce scârna (deci să fie ființa cea mai detestată din lume), iar Dumnezeu, drept răsplată că a aflat taina reparării cosmosului, o binecuvântează ca scârna ei să fie cel mai dulce lucru de pe lume (M. Coman, 1995). Nenumărate metamorfoze din același corpus mitologic, unele asociate apariției unor fenomene naturale, specii animale și vegetale sau forme de relief, sunt produsul blestemului: fratele incestuos și sora nefericită
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]