718 matches
-
freatică, se scufundă în apele învolburate ale necunoașterii căutând un strop de nimic, un strop de lumină albă, un strop de răsărit, de apus, de amurg și un murg prieten în plin galop... când prin inele lovește zidurile de piatră scapără cuvinte apoi le înghite ca un uriaș povestea proprie și devine iar și iar fântâna cu cumpănă a unui sat de umbre. Anne Marie Bejliu, 18 mai 2015 Referință Bibliografică: ciudată fântână este omul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
CIUDATĂ FÂNTÂNĂ ESTE OMUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1431986284.html [Corola-blog/BlogPost/362986_a_364315]
-
una din cele mai bune piese văzute în ultima vreme. Nu știu dacă să datorez asta “vârtejului” de actori din această comedie de moravuri, dar îmi e clar că Maiei Morgenstern, lui Dan Condurache, Radu Gheorghe sau Ilincăi Manolache le scapără teatrul încins prin vene și că nu trebuie să îi ratezi în spectacolul asta. Nu e greu să-ți dai seama de subiectul tragi-comediei: în secolul XIX, în avântul strictei epoci victoriene, “Profesiunea doamnei Warren” (interpretată magistral de Maia Morgenstern
Profesiunea doamnei Warren by http://www.zilesinopti.ro/articole/2202/teatru-profesiunea-doamnei-warren [Corola-blog/BlogPost/99536_a_100828]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Este pretutindeni și oriunde nu doar în cer este împărăția cerurilor o aveți la îndemână, așa cum este luna pe care o priviți sau așa cum soarele scapără lumină. Cum să mai ies din ceață? Absurd strigă inima curată, conștientizarea propriei libertăți dar nu, libertatea de a privi cerul, și apoi cuvânt ce derivă din: devenirea din noi, o angoasă în fața absurdului, e Joi. Absurdus... Suntem surzi în fața
ÎMPĂRĂȚIA CERULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1492065069.html [Corola-blog/BlogPost/381452_a_382781]
-
de codobatură azi, ți-l închin, desfătare, în pântecul minții mele ascuns, măr neaflat.” Fiecare vocabulă vibrează de o armonie interioară izvorâtă din preaplinul poeziei: „Fiică a mirării, Poezia mă învinge! În oglinda de aburi, a visului, amnarul de lut scapără în noapte.” [...] „La țărmul din mine, Poezia renaște!” Timpul, viața, tăcerea, iată trei coordonate printre multe altele din substanța acestei cărți care-și schimbă mereu poziția și sensul: timpul devine viață, viața devine tăcere, tăcerea se contopește misterios cu timpul
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
își aleagă locul de păscut și ne gândim deja la niște struguri buni.. -Vezi că Muta are toporul la ea, zice Sorin apoi se repede spre tăurașul ce intră peste vacile lui Stoican.Muta, roșie la față și cu ochii scăpărînd se apropie de vie, rupe un strugure pe jumătate copt și gonește câinele lovindu-l cu piciorul.Apare Stoican, un dop de om cu niște brațe descărnate care-i atârnă pe lângă corp. -Fire-ați ai dracu! Fire-ați ai dracu, cu
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p2_fragment_florin_ciprian_ispas_1347781782.html [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
Poezii de GHEORGHE VICOL SE APROPIE CRĂCIUNUL Se apropie Crăciunul, Satu-i filă de poveste, Fulgii, unul câte unul, Vin din ascuțite creste. Tata scapără amnarul Sub ninsoarea ca o salbă Și-n ogradă, felinarul Pâlpâie, în noaptea albă. Săniile-ntârziate Lasă zurgălăi să cânte, Vântu-ncepe lin a bate, Fulguiala să frământe. Într-un geam, un țânc în noapte, Somnoros cată spre munte; Bea dintr-o
POEZII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_gheorghe_vicol_al_florin_tene_1356364094.html [Corola-blog/BlogPost/341516_a_342845]
-
Ca o stană rămăsei; Cucuvelele-mi Tânguiau în urechi... Într-un timp mă pomenii Strigându-i (fără a mă auzi): „Hei, sunt eu, Întoarce-te!” Ea-pace Se-ndepărta netulburat, Doldora de semeție. Pietrele-n stele se prefăcură. Cu irizări blonde-aurii, Scăpărau sub pașii ei. Mă uitase: Atât de repede, Atât de neașteptat, Atât de dureros mie, Mă uitase. Cât de rândunică-mi fusese Inima- Și-acum O căram Icnind, Cum Atlas osândit A purtat veșnic pe umerii săi Bolta cerescă. Mersul
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
Acasa > Literatura > Proza > BLESTEMUL CAILOR Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Marin Ciulei era un om mic de statură, subțire și frumos la față. Ochii săi negri scăpărau scântei, parcă erau ochii unui animal de pradă. Porecla o căpătase bunicul său venit din Ardeal, aciuat pe malul Câlniștei, pe pământul primit prin Legea rurală din 1864. Într-o noapte, mergând la furat, căzuse într-un ciulin și așa
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
corent cei de la București, în fabrici. Dar acum!?“ După un timp văzând că becul nu se mai aprinde s-a sculat de pe scăunelul cu trei picioare și pe pipăite a ajuns la cutia de chibrituri pusă pe marginea plitei. A scăpărat un băț și a luat lumânarea ce o ținea pe bufet. „Am cumpărat câteva de la magazinul lui Mecherel, să le aprindă vecinii când voi trage să mor. Să am și eu lumină pe ... lumea cealaltă. Că pe lumea acesta ... i-
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
era, A-nceput să numere Un veac, două, trei, O eră, două ere Și, din două emisfere, Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele, S-au unit deasupra ei, I le-a dat, Le-au scuturat, Câteva au scăpărat Lângă casa de pe lac, De unde Un moșneag A bătut dintr-un toiag, Până a despicat Muntele, crângul, lacul - Pesemne s-a întors Dumnezeu Cu fața La el. 7 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: Citește mai mult Era odată o lună
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
huidume. Deschise ușa și-i puse o lăboanță-n piept: --De ce bați, idiotule? Nu vezi că este-nchis? Pleacă până nu te stâlcesc! --Sunt șoferul domnului Zamfirescu... --Și ce vrei? --Să-i comunic ceva urgent. Se miră și el de ce-i scăpăraseră neuronii și dăduse rapid așa răspuns. Huiduma a rămas derutată și peste câteva clipe îl trase în local, ținându-i mâna în ceafă. După ce străbătură holul, huiduma îl aruncă pe un scaun: --Să nu te miști de-aici, că-ți
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1446830153.html [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
totul fiind un joc sentimental. În scrierile din această perioadă, Asachi folosește maniera lui Monti, cum constatăm în „Cântarea vaporului pe Dunăre”:„O fiară marină,/Cu aripi rotunde/ Despică spumele,/Luptând cu unde./ Pe luciul apelor/Repede fuge,/Ochii îi scapără/ Și gura-i muge”. În anul 1812, iunie, îl găsim pe Asachi la Iași, referendar la Departamentul Afacerilor Străine, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi. Înființează o clasă de inginerie și hotărnicie în limba română, apoi un curs de matematică, geodezie
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
vino!" nimic nu spune cum alergi, cum ajungi și cum te cuibărești în sanie... în tine se-aude doar timbrul parcă mai împlinit care spune la nesfârșit: "vino! vino!" caii pricep ajungerea ta, înalță nechez printre fuioare de abur și scapără iar pe drumul zgăriat cu ani în urmă.... iar tu stai ghemuită acolo unde doar două lumini negre te apasă de peste un zămbet... și-ți este bine, și-un cald din taine care se duce cu tine, nerăcorit nici de
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421652630.html [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
era, A-nceput să numere Un veac, două, trei, O eră, două ere Și, din două emisfere, Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele, S-au unit deasupra ei, I le-a dat, Le-au scuturat, Câteva au scăpărat Lângă casa de pe lac, De unde Un moșneag A bătut dintr-un toiag, Până a despicat Muntele, crângul, lacul - Pesemne s-a întors Dumnezeu Cu fata La el. 7 septembrie 2016, Constantă Sursa foto: #Fantasy #painting - #Eszter #Anna #Vörös #ArsMuriendi #literatura
LUNAR STELAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1481895329.html [Corola-blog/BlogPost/362487_a_363816]
-
acoperit de ceața fricii acumulate în toate acele momente ale pierderilor și atunci am strâns mai tare felinarul în mâna dreaptă, am apropiat și mâna stângă și l-am strâns la piept. Nu a fost nevoie să-l aprind anume scăpărând pietrele liniștii. S-a aprins singur sau poate doar iubindu-l o clipă în curbura pieptului, aproape de inimă. Mi s-au deschis infinite porți de ieșire. Nu aveam decât să aleg primul pas spre cea în care Victor mă aștepta
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1472583787.html [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și eu ca toți oamenii două mâini. Dar e bine și așa. Pot muncii. Îmi mângâi pruncii și femeia.Pot aprinde focul ținând cutia de chibrituri în gură și bățul îl scapăr pe cadran. Doamne, ce bine că am mâna dreaptă! Cu această mână am câștigat banii necesari biletelor acestei călători pentru întreaga familie. Țin șișterul să tai pâinea , s-o impart la cei dragi. Teognis din Megora spunea că ,Doamne, Te
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_stafie_tulbura_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
mea! ***** Declar solemn! Iubirea ta miroase-a primăvară A verde crud, a cer nepământesc Și uite cum pentru întâia oară Visările să zboare îndrăznesc! Înnobilezi cu roșu cer de foc Când îl atingi cu buze de rubin Privirea ta ce scapără noroc Săgeată-i ce mi-a-nfipt în piept un chin Căci porți în ochii livada înflorită Iar mie-mi zboară fluturi în stomac Și umblu beat de-a florilor ispită Îndrăgostit, nebun, insomniac... Ți-ai revărsat întreagă feerie De flori, de
FREAMĂT DE IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1458509422.html [Corola-blog/BlogPost/379573_a_380902]
-
din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Să curgă sângele peste pieptul gol peste ochi peste frunte peste pânza de in sub picioare mustind roșu nămol să sature setea din duhul divin să cheme în carne pe cel neîntrupat. Când scapără focul sub pielea de taur prin sângele curs cel chemat a intrat și-și reazemă capul sub coarne de aur. Privind către lumea cea vie și ternă prin ochii inerți îndreptați către cer o clipă va fi cât o moarte
SETEA DIVINĂ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1464698854.html [Corola-blog/BlogPost/369282_a_370611]
-
plângând, ca frunza toamna cu nervura arsă. cu liniști moi azurul se întoarce, tu calci pe-un pod de fluturi prin văzduh, e un blestem al vremii de la Parce. ai fost dulceața mea dar și otravă, prin foșnetul de frunze scăpărând, tot mai străină-mi ești și mai suavă... miercuri, 6 august 2014 Referință Bibliografică: sonet / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile
SONET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407337659.html [Corola-blog/BlogPost/361084_a_362413]
-
umane, am uitat de ele. Așa că am început să învăț „umbra” iubirii, care tot venea și pleca de nu reușeam să înțeleg mare lucru. Ba, vedeam oameni care vorbind cu mine „mă iubeau” dar dacă se întorceau imediat spre altcineva „scăpărau scântei” , adică erau furioși. Sau... invers !!! Greu de priceput cum se poate ca cineva să fie așa, dar oamenilor le reușește de minune. Am încercat și eu... Cerule mare!!! Tare greu este !!! De multe ori chiar râdeam de „jocul” acesta
AMINTIRI...DIN POVEŞTILE COPILĂRIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Amintiridin_povestile_copilariei_dor_danaela_1329994116.html [Corola-blog/BlogPost/357580_a_358909]
-
preș ?!) (in)fidelităților ulterioare. Poate nici hârtia n-ar fi suportat o asemenea recunoaștere umilitoare, pe care și-a îngăduit-o tocmai pentru că el nu onora decât deriziunea și mizeria momentului. Se abonase la un prezent de iască la care scăpăra pentru a aprinde pipa înecăcioasă a dejecției și pentru a evacua cu emfază, în rotocoale, fumul, ca pe niște limbi de foc încinse, nărăvite și otrăvite de atâtea ploconeli, mediu optim de pripas pârjolitor, fetid și nesimțitor, de două lulele
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_un_alt_fel_de_schindler_.html [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
a biruit. Inseparabil dragul ne unește, Mistuitor ca focul în vulcan, Eram precum e apa pentru pește Și ne iubeam mai mult an după an. Tăcerea ta iubito e ca mierea, Ascunde-n ea adâncuri de sublim, Doar ochi-ți scapără și mângâierea Privirii tale-mi spune că trăim O dragoste curată și intensă, Iar timpu-i de acuma limitat Tăcerea ta îmi dă acum dispensă, Și pot să mor cu sufletu-mpăcat. Referință Bibliografică: Tu taci... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TU TACI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1473953829.html [Corola-blog/BlogPost/375177_a_376506]
-
SE RĂSTOARNĂ MAREA ÎN VENE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Când se răstoarnă marea în vene Și picură prin sângele ce sunt, Ai grijă, ai grijă, iubită La fulgerul ce scapără cuvânt. Dintr-o plăcere de vers Scurg pe chindie neînțeles Și așez pe hârtie Sângele ce mă învie. O, atunci și atunci, Când se răstoarnă marea în tuci Țipătul se clocotește În marea năvalnică ce o definește. Nimic nu trece
CÂND SE RĂSTOARNĂ MAREA ÎN VENE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1491204811.html [Corola-blog/BlogPost/381450_a_382779]
-
neînțeles Și așez pe hârtie Sângele ce mă învie. O, atunci și atunci, Când se răstoarnă marea în tuci Țipătul se clocotește În marea năvalnică ce o definește. Nimic nu trece... Doar marea trece prin paharul cu apă rece Ce scapără vânt, cât sunt. Referință Bibliografică: Când se răstoarnă marea în vene / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂND SE RĂSTOARNĂ MAREA ÎN VENE de PETRU JIPA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1491204811.html [Corola-blog/BlogPost/381450_a_382779]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Frunzele ofilesc învelișul vorbelor, unde nimeni nu îngână păsările, niciun poet care se-nvăluie-n cuvinte nu-și caută umbra-n ungherele nopții ci-n muzele care-i mângâie gândul. M-am desțelenit în mâinile ce-mi scapără mătasea luminii în cercul albastru, fiecare încercare uimește, multiplele fețe ale fructul copt în care se naște sămânța, durerea urcă-n bucurie luminând partea noastră de adevăr. Referință Bibliografică: Durerea urcă-n bucurie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DUREREA URCĂ-N BUCURIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1414612986.html [Corola-blog/BlogPost/374488_a_375817]