148 matches
-
doar și doar dacă sunteți sigur că proiectul este mic (oferta de spațiu nu este foarte generoasă, nici ca lățime de bandă) (www.hosting.cnet.ro). 2.2.2. Doar pare să fie preferat în contextele în care citirea este scalară, plasând elementul focalizat la polul inferior al ierarhiei : Dar performanța ca atare, ca scop în sine, merge în afara rostului omenește modelator al culturii, ducând la autosatisfacție, la o suficiență orbitoare și la dispreț planificat față de tot ce ține "doar" de
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
ex. este toată numai/doar...). 9 Vezi Manea, în acest volum. 10 S-a arătat (Krasikova, Zhechev 2005: 4) că în limbile care au posibilitatea de a exprima ideea semantică de restrictiv prin intermediul unei construcții de tipul nu...decât, valoarea scalară, de restricționare către elementul de la polul inferior este specifică construcțiilor modale "suficiente", de tipul "nu trebuie decât". Acesta se încadrează într-o structură sintactică cu verbul la forma negativă (Nu vreau decât acest inel.) și cumulează atât sensul de exclusivitate
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
nu poate exista. Kozyrev introducea termenul de unde de torsiune sau câmpuri de torsiune pentru a descrie curgerea spiralată a energiei timpului, pe care acesta o descoperise prin observarea atentă a fenomenelor naturii. În Occident acest tip de unde sunt numite unde scalare, ele fiind de fapt un fel de impuls, un moment ce se propagă printr-un mediu identificat a fi eterul, pseudovacuum-ul fizic sau energia punctului zero (ZPEĂ, neavând nimic de a face cu radiația electromagnetică clasică, așa cum o cunoaștem din
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
efecte negative (188); acest penele (41, 144); nu intra pe ușa aia de grasă (72); poliție din asta (158). Posibilitatea de așezare a demonstrativului atât înaintea nominalului (această încercare), cât și după acesta (încercarea aceasta) se corelează cu o focalizare scalară: mai slabă la demonstrativul în antepoziție, mai puternică la demonstrativul în postpoziție datorită cumulului de determinări (articol hotărât și demonstrativ). O strategie specială de focalizare demonstrativă a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
se referă la cazuri de polisemie intercategorială, deci implică membrii mai multor categorii. Principiile teoriei standard sunt următoarele: (a) Membrii unei categorii nu sunt reprezentativi în mod egal pentru respectiva categorie; statutul de apartenență la o categorie este o dimensiune scalară. Categoriile sunt formate așadar din membri prototipici, predictibili, care "se potrivesc" cel mai bine cu conceptul definit, și membri noncentrali, nonprototipici, care se îndepărtează de comportamentul și de trăsăturile membrilor centrali. (b) Categoriile sunt difuze. Unele categorii au limite rigide
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau ironiza pe personajul reflexiv reprezentat; avem de-a face mai degrabă cu o empatie naratorială implicită față de acest personaj. Dacă aceste tendințe sînt atît de robuste cum este sugerat aici, ele ar putea aminti de ceea ce se numește „implicatură scalară” în pragmatica lingvistică (Levinson, 1983:132ff.). Fie următorii termeni cuantificatori: toți, cei mai mulți, mulți, unii și puțini Ne-am aștepta de obicei ca vorbitorul să utilizeze termenul cel mai potrivit din „extrema stîngă”, așa încît să fie cooperant din punct de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Un subiect sau mai multe tipuri de subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rol diferit în diverse limbi și în privința fiecărei unități verbale în parte − voi prezenta, în continuare, tipurile de definiții date tranzitivității și gradul de acoperire a acestor definiții pentru limbile ergative, relația dintre tranzitivitate și alte concepte lingvistice, precum și concepția scalară a tranzitivității (problema va fi reluată, din punctul de vedere al claselor de verbe, în Capitolul 3, 1.): faptul că există anumite construcții aflate la limita dintre tranzitiv și intranzitiv înseamnă că zona de trecere între cele două extreme nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1.); ● partiția intranzitivă nu apare gradual, prin creșterea numărului de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci ca o schimbare abruptă, care afectează o întreagă clasă de verbe intranzitive (de exemplu, în akhvakh). 5.3. Concepția scalară a tranzitivității Conform lui Lazard (1998: 55), concepția scalară a tranzitivității − adoptată în lingvistica românească de Pană Dindelegan (2003a și alte studii) − nu este incompatibilă cu cea tradițională, însă are avantajul de a permite comparația enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci ca o schimbare abruptă, care afectează o întreagă clasă de verbe intranzitive (de exemplu, în akhvakh). 5.3. Concepția scalară a tranzitivității Conform lui Lazard (1998: 55), concepția scalară a tranzitivității − adoptată în lingvistica românească de Pană Dindelegan (2003a și alte studii) − nu este incompatibilă cu cea tradițională, însă are avantajul de a permite comparația enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași limbi, ci și între limbi diferite (din perspectiva lingvisticii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
incompatibilă cu cea tradițională, însă are avantajul de a permite comparația enunțurilor nu numai în interiorul aceleiași limbi, ci și între limbi diferite (din perspectiva lingvisticii generale). Articolul realizat de Hopper și Thompson (1980) este studiul cel mai citat despre tranzitivitatea scalară, potrivit lui Lazard (1998: 56). La acești autori, tranzitivitatea este un continuum 60 − de la cea înaltă, la cea slabă − în funcție de anumiți parametri ai tranzitivității (Desclés 1998: 163). Hopper și Thompson (1980: 252) au stabilit câteva criterii de tranzitivitate în funcție de actanță, aspect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doi sau mai mulți − kinesis − acțiune − agentivitate − grad înalt de agentivitate − afectarea obiectului − obiect total afectat − caracter voluntar − voluntar ASPECT − aspect − telic − punctualitate − punctual DETERMINAREA NOMINALĂ − individualizarea obiectului − puternic individualizat ENUNȚARE − afirmație − afirmativ (polaritate pozitivă) − mod − indicativ (realis) Problema tranzitivității scalare apare însă și în alte studii. Hagège (1982: 49−51)61 arată că aplicarea generală a opoziției tranzitivitate slabă/tranzitivitate forte privește mai multe aspecte: gradul de voință a agentului (fr. entendre 'a auzi' vs écouter 'a asculta'); gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile ergative: în anumite condiții, construcția ergativă, considerată ca fiind cea mai tranzitivă, este înlocuită cu o construcție acuzativă, mai puțin tranzitivă. Între construcțiile cu tranzitivitate slabă, Givón menționează pasivul și antipasivul. Lazard (1998: 58−61) ajunge la ideea tranzitivității scalare prin analiza variațiilor de construcție a obiectului, care țin de: definitudine, caracterul uman (uman, animat superior, animat inferior, inanimat discret, inanimat masiv), semantica verbului, tematicitatea obiectului. Lazard (1998: 62−63) aduce în discuție marcarea diferențială a obiectului (concept introdus de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferența între construcții cu verbe diferite). Între cele două scale de tranzitivitate propuse de Lazard și cele două tipuri de partiție stabilite de Creissels (vezi supra, 5.2.) se poate stabili o relație de corespondență. Faptul că noțiunea de tranzitivitate scalară este aplicabilă unor sisteme lingvistice diferite, deci și limbilor ergative, este susținut de studii rezervate acestei probleme. Hagège (1981: 67)64 arată că în comox lhaamen, limbă amerindiană, există două paradigme de conjugare obiectivă, însoțite de indici de tranzitivitate forte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
DISTINCȚIA TRANZITIV−INTRANZITIV ȘI IPOTEZA INACUZATIVĂ Așa cum am arătat în Capitolul 2, 5.3., începând din anii '80 ai secolului al XX-lea, majoritatea lingviștilor sunt de acord asupra faptului că tranzitivitatea nu este un concept rigid, ci o noțiune scalară, fapt ce reiese din compararea atât a limbilor între ele, cât și a unităților verbale dintr-o limbă dată. Faptul că verbele considerate în mod tradițional ca fiind intranzitive (în special folosindu-se drept criteriu incapacitatea acestora de a avea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spus Ițcani, îmi pare rău că am greșit și atît, doar știam că Ițcani vine după gara mare, Burdujeni! pacea în odihna cîmpurilor, iar ele în cultură pe vîrf de lănci de porumburi, Suceava cartierul Burdujeni, careu în denivelare, măsura scalară în blocuri, vectorială în turnuri la marginea de est, km 448 Suceava Nord, acceleratul ajuns pe moment, a schimbat locomotiva și sensul de mers, dispare fără grupa de vagoane de Suceava, stăncuțe la al treilea peron și la al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din 1792 este semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in Transylvania Valachicae, cel de-al doilea pretinde ca în congresul național pe care îl solicită a fi aprobat și plebea să fie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fenomen fiind eliminat către sfârșitul epocii vechi. După cum se știe, în special de la Hale (1983) încoace, structurile discontinue și topica liberă sunt proprietăți ale limbilor nonconfiguraționale. În lumina cercetărilor mai recente însă, configuraționalitatea apare ca fiind mai degrabă o proprietate scalară, care caracterizează fiecare structură în parte, nu care se aplică unei limbi în ansamblu (Donohue 2000; Ledgeway 2011, 2012). Mai mult, Ledgeway (2012, 2015d) descompune presupusa nonconfiguraționalitate a latinei clasice, arătând că topica liberă și structurile discontinue rezultă din setarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la website. (După cum descrie stepforth.com, un site tehnologic, TCP/IP „se bazează pe simplul concept al fragmentării unor bucăți mari de date În pachețele mici de dimensiunea biților, acestea fiind transportate de la un calculator la altul printr-o rețea scalară și reconstituind pachețelele individuale Într-o copie a documentului original“.) „Protocoalele respective le permiteau oamenilor să schimbe Între ei și altceva În afară de documente Word standardizate sau mesaje e-mail“, explică Craig Mundie, directorul tehnic de la Microsoft. Acestea făceau ca oricine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
depinde de coordonata unghiulară ϕ. De exemplu, potențialul și câmpul electrostatic ale unui fir rectiliniu de lungime finită depind numai de coordonatele radială și axială. Metoda separării variabilelor Această metodă se aplică unei clase largi de ecuații cu derivate parțiale scalare și vectoriale de tip eliptic (Poisson, Laplace și Helmholtz), de tip parabolic (ecuația difuziei) și de tip hiperbolic (ecuația undelor). Metoda imaginilor electrice Această metodă se aplică la o clasă largă de probleme de câmp electric și magnetic, în domenii
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
tip parabolic (ecuația difuziei) și de tip hiperbolic (ecuația undelor). Metoda imaginilor electrice Această metodă se aplică la o clasă largă de probleme de câmp electric și magnetic, în domenii în care sunt satisfăcute ecuații de tip Poisson și Laplace, scalare și vectoriale. Metoda imaginilor electrice pentru determinarea câmpului electrostatic din exteriorul conductoarelor masive consistă din înlocuirea acestora prin sarcini imagine, în exteriorul conductoarelor câmpul nefiind modificat. Stabilirea repartiției sarcinilor imagini, în general nu este univocă; la sarcină totală ( )iqΣ neschimbată
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
funcțiilor de variabilă complexă, se aplică în rezolvarea problemelor plan-paralele de câmp electric și magnetic, pe domenii în care este satisfăcută ecuația lui Laplace. Metoda funcțiilor Green Această metodă se aplică la o clasă largă de ecuații cu derivate parțiale scalare și vectoriale, care descriu fenomene staționare, de difuziune și de propagare. În studiul câmpurilor electrice și magnetice intervine ecuația de tip eliptic neomogenă a lui Helmholtz, pentru câmpuri de scalari V și de vectori G. (5.1) Pentru k=0
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
prin separarea variabilelor Integrarea ecuațiilor vectoriale Poisson-Laplace este în principiu similară cu integrarea ecuațiilor scalare corespunzătoare. Principala dificultate care intervine în rezolvarea ecuațiilor vectoriale constă în faptul că, numai în sistemul cartezian de coordonate, este posibilă descompunerea în trei ecuații scalare, cărora li se poate aplica metoda separării variabilelor. De exemplu, pentru ecuația lui Laplace, ∆A=0, se obține ∆Ax=∆Ay=∆Az=0 și integrarea prin separarea variabilelor se face la fel ca pentru ecuația potențialului electric, ∆V=0. în cazuri
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
vectorului ? , are același sens cu ? dacă p > 0 și de sens opus dacă p < 0. Înmulțirea vectorilor cu scalari este asociativă și distributivă: ? 7. Produsul scalar a doi vectori Produsul scalar a doi vectori constituie o mărime scalară, egală cu produsul modulelor vectorilor și cosinusului unghiului α dintre ei: ? Proprietățile produsului scalar: este comutativ: ? este distributiv: ? 8. Produsul vectorial a doi vectori Produsul vectorial a doi vectori ? și ? se notează *și reprezintă un
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]