271 matches
-
bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
multe ori pe zi. 9.7. RINO-SINUZITA Tot o inflamație a mucoaselor nasului, dar și a sinusurilor oaselor frontale, maxilare etc. Poate fi acută sau cronică, purulentă sau nepurulentă catarală. De obicei este o complicație a gripei, guturaiului, rujeolei sau scarlatinei. Se manifestă prin: cefalee dureri frontale, uneori tumefacția pleoapelor superioare, dureri maxilare, ale obrazului, odontalgii, obstruarea nasului cu secreții mucoase sau purulente (din nara corespunzătoare de partea sinusului bolnav). Uneori apare febră și stare generală alterată. Flores Chamomillae (flori de
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
și la ce vârstă? Avut-a alte boale și care anume? * Întâia copilărie (de la 18 luni la 6 ani) Se va explora: Urina în pat și până la ce vârstă? Bălbăit-a și până la ce vârstă? Avut-a tusă măgărească, coriu, vărsatu, scarlatina, friguri tifoide, meningită etc.? A doua copilărie (de la 7 la 10 ani) La ce vârstă a început să umble la școală? La școală a învățat? La ce vârstă a părăsit școala? Era deștept la școală și pricepea ușor? Luat-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dorm, eu stau și chibițez la cărți și probabil de aceea îmi este rău. Dimineața însă, când am mers cu mama mea la doctor, la nașul meu, acesta a anunțat-o că nu este din cauza jocului de cărți, ci este scarlatină. A urmat o perioadă grea pentru mine, la vremea aceea această boală fiind foarte periculoasă pentru copii. Casa noastră era pe o străduță, de fapt o fundătură, care avea doar 6 case, 3 pe câte o parte. Noi stăteam la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
frați ai săi și o sorsunt sănătoși și nu prezint nici un fel de abateri de la dezvoltarea normală. Sarcina mamei s-a desfășurat normal, iar nașterea a avut loc fărcomplicații Din discuția cu mama rezultcla șapte luni s-a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. Mama își amintește că, dupscarlatină, Andrei a început saibîntârzieri în dezvoltare, nu mai reacționa la sunetele de intensitate obișnuită, iar ulterior vorbirea sa s-a dezvoltat mai greu. Nu diferențiazde obicei, fonemele apropiate, consoanele sonore
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
z, j și ș etc. Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Etapele proiectului de intervenție 1. Diagnosticul diferențial -tulburări ușoare ale auzului fonematic. 2. Posibile cauze anamneza : la șapte luni s-a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. 3. Alte manifestări asociate: Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Insuccesul la învățăturse concretizeazmai ales prin greșeli specifice comise la scriere dup dictare și într-o măsurmai micla citire
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
Serviciul sanitar al orașului Bacău a colaborat eficient și cu spitalul israelit din localitate. Uneori, când epidemiile se manifestau cu virulență, secretul blocării evoluției spre pandemie a constat tocmai în această colaborare. Așa s-a întâmplat în cazul epidemiei de scarlatină din perioada noiembrie-decembrie 1903. Pe data de 25 noiembrie, Serviciul sanitar comunal i-a cerut lui I. Herșcovici - pe atunci, președintele comunității evreilor din Bacău - „să răspundă de urgență, dacă poate să pună la dispoziția comunei spitalul israelit”. Epitropia locală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de urgență, dacă poate să pună la dispoziția comunei spitalul israelit”. Epitropia locală a Comunității Israelite a decis imediat „să deschidă porțile spitalului la 1 decembrie a.c., datorită bolnavilor lipsiți de mijloace, dar și din cauza numărului mare de bolnavi de scarlatină” (în acel an, la nivelul orașului, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în rândul locuitorilor evrei; n.n.). La acea dată, spitalul evreiesc din localitate era singurul care dispunea de camere speciale pentru internarea și izolarea persoanelor cantagiate. Trebuie spus faptul că
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
an, la nivelul orașului, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în rândul locuitorilor evrei; n.n.). La acea dată, spitalul evreiesc din localitate era singurul care dispunea de camere speciale pentru internarea și izolarea persoanelor cantagiate. Trebuie spus faptul că epidemia de scarlatină de la sfârșitul anului 1903 s-a manifestat puternic la nivelul întregului teritoriu al vechiului Regat. Un buletin întocmit de responsabilii Direcției Generale a Serviciului Sanitar din cadrul Ministerului de Interne, arată că, în intervalul 16-23 noiembrie 1903, numai în marile orașe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la nivelul întregului teritoriu al vechiului Regat. Un buletin întocmit de responsabilii Direcției Generale a Serviciului Sanitar din cadrul Ministerului de Interne, arată că, în intervalul 16-23 noiembrie 1903, numai în marile orașe ale țării au fost înregistrate 485 cazuri de scarlatină, dintre care 13 au fost cauzatoare de moarte. Din cele 13 orașe în care au fost depistate focare ale acestei boli, 7 erau din regiunea Moldovei. Prezentăm mai jos situația detaliată pentru fiecare oraș în parte (orașele din Moldova și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moarte. Din cele 13 orașe în care au fost depistate focare ale acestei boli, 7 erau din regiunea Moldovei. Prezentăm mai jos situația detaliată pentru fiecare oraș în parte (orașele din Moldova și capitala țării): Bacău - 26 de cazuri de scarlatină (din care 2 morți), Bârlad - 28 cazuri, Botoșani - un caz, Focșani - 27 de cazuri (un decesă, Galați - 37 de cazuri, Iași - 28 de cazuri (un decesă, Piatra Neamț - un caz, București - 172 de cazuri (3 morți). Cel mai adesea, concluziile rapoartelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
parte, dacă respectiva unitate școlară trebuia închisă sau nu. Documentele din arhiva locală demonstrează faptul că cele mai multe hotărâri, care au vizat închiderea anumitor unități școlare, au fost luate aproape în fiecare an în luna decembrie (numeroase cazuri de rujeolă, pneumonie, scarlatină și tuberculoză). Scenariul se repeta odată cu sosirea primăverii, atunci când își făceau apariția cazurile de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să se extindă pe o perioadă de până la dou) luni. Spre exemplu, bolnavii de scarlatină nu puteau reveni în școli, decât după trecerea a patru sătămâni de la vindecare. Detalii interesanate, privind condițiile igienico-sanitare existente în majoritatea unităților locale de învățământ, pot fi surprinse și prin intermediul descrierii grupurilor sanitare din școlile primare. Edificator este următorul pasaj
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teoria dramei și semiotica generală. Pentru a oferi o idee a felului în care naratologia se transformă aici în semiotică, iată un exemplu. * * * Să ne imaginăm că surprindem următorul dialog din sala de așteptare a unui spital: Ai avut vreodată scarlatină cînd erai mic? Nu, domnule doctor. Pojar? Nu, domnule doctor. Ra...rahitism? Ei...nu, domnule doctor. Știți ce e acela rahitism? Păi nu, domnule doctor. Atunci de ce spuneți "nu"? Mi-a fost teamă că îmi veți pune mai multe întrebări
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Citind în literatura tipărită o opinie exprimată de câțiva doctori cum că holera morbus nu este contagioasă, mă gândesc că e drept a se afirma că, cel puțin în această țară, ea este fără îndoială transmisă, la fel ca ciuma, scarlatina etc. prin contact sau apropiere. Astfel, cele treisprezece cazuri ale acestei maladii care s-au ivit aici au fost toate în mod individual și distinct urmărite ca având aceeași sursă - comunicarea cu persoanele atinse de boală. Dar cum atmosfera contaminată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
răspândirea holerei. Motivul ei principal este răcirea și schimbarea bruscă a temperaturii. Pericolul dispare, dacă putem aduce corpul în transpirație și în încălzire înainte de apariția spasmelor. Dar, deși contagiu nu există la holeră, totuși ușor poate deveni epidemică, ca și scarlatina și celelalte; din aceasta rezultă că unde prinde rădăcini, mor mai mulți. Cauzele acestea sunt: neștiința medicilor, teama și neîngrijirea oamenilor. Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a rufelor. Recomand deci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu câțiva ani înainte de holera cea mare"478. La rândul său, doctorul D. Tatușescu constata cu surprindere, în 1910, că "holera, musafir, din fericire, rar al țării noastre, e mai cunoscută și mai temută de populațiunea cea mai nătângă decât scarlatina, febra tifoidă și tuberculoza, care, fiecare în parte... face desigur mult mai multe victime decât holera". Prilej pentru vrednicul medic să-și exprime regretul că "ciuma și holera mobilizează mari disponibilități administrative", în timp ce "societatea nu se sinchisește" de alte boli
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îl concedie pe pedagog și-i elimină pe elevii frizeri. Apoi l-a numit secretar la bibliotecă pe Jean Livescu. - Domnul care ne-a citit anunțul despre desfășurarea examenului de admitere! - Exact! Dumnealui a făcut multe pentru școală. Fiindcă bântuia scarlatina, cu aprobarea Ministerului, închise școala pentru dezinfecție, a văruit dormitoarele, a înlocuit toată vesela de la bucătărie. Sufrageria, dacă ai reușit la examenul de admitere vei vedea, îți va produce o impresie bună, arată bine când este aranjată. Și o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
arderea combustibililor fosili produc iritații ale căilor respiratorii, salivație excesivă, expectorații, spasme, dificultăți de respirație etc. 313 Oxizii de azot, sulf, carbon, insecticidele, detergenții, masele plastice etc. care pot produce rinite, traheite, astm, conjunctivite, eczeme, urticarii etc. 314 Provoacă difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul etc. Plumbul sub formă de vapori pătrunde în organism pe cale respiratorie și pe cale digestivă, ajunge direct în sânge, provoacă anemii, atinge sistemul nervos, provoacă întârzierea dezvoltării intelectuale etc. 315 Toate tipurile de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de Pomis, care scoate la Veneția în 1577
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca remediu în tuberculoză arsenicul. Hippocrat o asimilase tuturor bolilor pulmonare. Epidemiologia este lărgită de studiile lui Prospero Alpino care scrie Medicina Egyptorum (1591) studiată la fața locului un an și de italianul Jean Filippo Ingrassia, specializat și în studiul scarlatinei. Medicii au propus o igienă personală susținută de una colectivă, profilaxie veneriană și incinerarea obiectelor, hainelor purtătoare de „germeni“ (microbi). De aici necesitatea integrării medicinei în viața socială și culturală prin învățământ și propagandă sanitară. Medicina și medicii urmau să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ravagii printre marinari. Spre jumătatea secolului medicul militar Krammer (1720), austriac, începe să fie auzit și crezut că trebuie să se consume vegetale pentru a preveni flagelul. Secolul se luptă cu boli ale căror remedii rămân în sarcina secolelor viitoare: scarlatina, difteria, luesul, paludismul, cancerul, boli ale fiecărui organ și ale sistemelor, în forme acute sau cronice, fac loc și noilor maladii ca de exemplu febra galbenă, pe care o studiază complex Hughes, așa cum am amintit și care la un moment
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o boală a regiunilor călduroase. În acest secol continuă să facă victime mai ales printre copii și bătrâni, tusea convulsivă. Medicii Laghi și Mangar îi demonstrează contagiozitatea, nu și originea. Tabloul său clinic complet va fi realizat, ca și al scarlatinei, spre jumătatea sec. XIX. Același lucru se poate spune și despre febra tifoidă, atent studiată de Morgagni (1761) și considerată o boală a mâinilor nespălate, care va fi stopată odată cu descoperirea medicației antibiotice la jumătatea sec. XX. Paludismului, bolilor cardiace
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
general, bolile infecțioase, regresează vertiginos, recidivând în țările lumii a treia. Variola și tifosul au dispărut. Holera nu mai este epidemică. Difteria, tetanosul, poliomielita regresează simțitor datorită vaccinărilor. Febrele tifoide diminuează grație igienizării publice și antibioticelor. Bolile infantile ca rujeola, scarlatina, tusea convulsivă s-au retras în țările slab dezvoltate. Cei mai mulți oameni se bucură de vârste înaintate, cea medie pentru femei fiind de 79 de ani (1986) și pentru bărbați de 71 de ani. Mortalitatea infantilă a coborât la 10‰. Medicina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în primă etapă de M. Ciucă, sub îndrumarea căruia activitatea de cercetare s-a efectuat asupra: difteriei, scarlatinei, malariei și infecțiilor streptococice. Către sfârșitul secolului XIX, Gheorghe Marinescu (1863 - 1938) se afirmă pe multiple planuri, tematic sugerate și de lucrările: Materia, viață și celulă (1914), Determinism și cauzalitate în domeniul biologiei (1938), prin care filosoful G. Marinescu atestă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]