325 matches
-
în succesiunea formelor narative fundamentale. Tiparele narative precum nivelarea generală a profilului narativ către finalul unei narațiuni mai lungi sînt rezultatul schematizării. Ar fi greșit, totuși, să conchidem că dinamizarea procesului narativ este întotdeauna doar rezultatul productivității creative și că schematizarea este întotdeauna doar consecința entropiei creative, adică a epuizării productivității creative a unui autor. Aceste două tendințe trebuie analizate în interdependența care le este specifică. Alternarea părților dinamice și a celor schematizate ale unei narațiuni este o trăsătură caracteristică a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu se va putea găsi niciodată un răspuns definitiv pentru întrebarea aceasta, din moment ce legile care guvernează conștiința creatoare nu pot fi stabilite în mod absolut. Este posibil, totuși, să descriem și să analizăm rezultatele procesului literar de selecție sau ale schematizării ficționale a realității, așa cum este aceasta reflectată în textul narativ 279. 5.2.1. Două modele ale prezentării spațiului în narațiune Schematizarea și selecția "conținutului" spațiului ficțional sînt cel mai evidente în descrierile interioarelor clar delimitate care funcționează drept cadru
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mod absolut. Este posibil, totuși, să descriem și să analizăm rezultatele procesului literar de selecție sau ale schematizării ficționale a realității, așa cum este aceasta reflectată în textul narativ 279. 5.2.1. Două modele ale prezentării spațiului în narațiune Schematizarea și selecția "conținutului" spațiului ficțional sînt cel mai evidente în descrierile interioarelor clar delimitate care funcționează drept cadru pentru întîmplările ficționale. O primă încercare de a sorta în linii mari aceste descrieri spațiale din ficțiune în funcție de gradul lor de schematizare
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Schematizarea și selecția "conținutului" spațiului ficțional sînt cel mai evidente în descrierile interioarelor clar delimitate care funcționează drept cadru pentru întîmplările ficționale. O primă încercare de a sorta în linii mari aceste descrieri spațiale din ficțiune în funcție de gradul lor de schematizare perspectivală are ca rezultat două tipuri de descriere: textele cu prezentare spațială în mod distinct perspectivală și textele cu prezentare spațială aperspectivală. Exemple corespunzătoare primului tip pot fi găsite în primul rînd în romanele în care naratorul se limitează îndeosebi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
-lea. Rolul eului narator, așa cum este acesta conceput de un număr mare de critici și chiar teoreticieni ai romanului la persoana întîi, are tot atît de mult nevoie de deschematizare, pe cît are nevoie și rolul naratorului auctorial. Tendința de schematizare se naște din diversele programe realiste și naturaliste, în care naratorul este adesea înțeles ca fiind preocupat de prezentarea circumstanțelor pe care a ajuns să le cunoască prin propria experiență și prin observație directă sau prin investigații pe care le-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
literaturii, 58 diegesis, v. mimesis diferența dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia, 133-134, 136, 156-157 dinamica alternanței formelor narative, v. dinamică narativă dinamică narativă, 116, 120, 125-127 dinamizare a situației narative, 30, 86, 109 și schematizare, 126 discours-histoire, v. fable discurs narat, 279 dislocare temporală, v. schimbare temporală distanțarea naratorului de personaje, 168 a eului narativ de eul care trăiește, 163, 165 distanță a experienței, 173-174 distanță narativă, 153-155, 166, 155, 288, 297, 309-311, 313, 318
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
persoana întîi suprimată, 341 narațiune orală, 223, 270 narațiune scrisă și orală, 270 natură ficțională, 134 negarea verbului "a ști", 256, 290 nemediere a prezentării, 25, 200-201, 220-222, 243, 247, 270, 283 în film, 141 nivelare a situației narative, v. schematizare normă narativă (a unei epoci), 30 note de atelier, v. jurnale "Noua stilistică", 96 nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice, 18, 85-130 Nouveau Roman, 32, 108, 188, 199, 339, 341 obiectivare, 167 obiectivitate, 25, 46, 133, 220, 278, 341
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prezentare scenică narațiune de tip relatare, 60, 82, 87-88, 117-119, 121-122, 124, 179, 190, 220-223, 226, 228, 305, 310 prezentare scenică narațiune simplă, 220-221 prezentarea conștiinței, 123, 169, 171-172, 181, 205, 335 prezentarea spațiului, aperspectivală, 187-198 și perspectivă, 183-194 și schematizare, 185 v. și contiguitate problematica identității, 152, 169, 173 problematizarea identității eului narator, 240 probleme de demarcație, 211, 213, 225 proces de concepere, 62-72, 125, 268 proces de transmitere, 26, 33, 44-45, 48-49, 129, 225 profil narativ, 30, 115-118, 120
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
309, 329-330 scena de tip privitul prin gaura cheii, 314 scena trasului cu urechea, în romanul la persoana întîi, 314 scenă dramatizată, 88, 113, 116 scenă de moarte, 76, 121, 336 scenă dialogată, 113, 115, 117-118 schema relației eu-eu, 313 schematizare, 86, 106, 125-129 în prezentarea spațiului, 185-187 și dinamizare, 129-130 schimbare a rolurilor eului narator, 229 v. și narator schimbări temporale, 82-83 scindarea personalității, 169 segmentare, 21, 260 selectarea realității reprezentate, 187, 234, 260, 338 motivare a, 157 semnale-serie, nesecvențiale
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că rotația este schematizată astfel încât poate îndeplini pe cât posibil aceste obiective. Inevitabil, apare ideia de compromis pentru a echilibra elementele ecologice și agricultură ideală cu considerațiile economice cum ar fi: venitul, distribuirea muncii și a capitalului. Punctul de plecare al schematizării unei rotații stă în posibilitățile fermei și ale pământului referitoare la: tipul solului, textura solului, condițiile climatice și efectul pe care aceste considerații îl au asupra tipului de culturi și șeptel care pot fi produse la acea fermă. Capacitatea de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ei financiare, în condițiile în care o treime din fermă este din când în când scoasă din activitate. Rotația ar putea fi extinsă prin cultivarea de leguminoase pentru boabe, sau a amestecului de cereale leguminoase pentru boabe. Principala țintă în schematizarea rotațiilor fără șeptel este de a încerca să se introducă, cât de mult posibil, o proporție de leguminoase, echilibrând în același timp avantajele cu riscurile bolilor și ale dăunătorilor și cu constrângerile financiare. Următorul exemplu explică cum se poate realiza
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
postcodificare. Practic, se studiază toate răspunsurile date, se caută elementele și sensurile comune sau asemănătoare, se definesc categoriile (variantele), după care fiecare răspuns este asimilat categoriei căreia îi corespunde cel mai bine. Este evident că postcodificarea este însoțită de o schematizare în urma căreia se pierde multă informație. Pe de altă parte, postcodificarea prezintă și riscul de a introduce semnificații dependente de cel care o efectuează, categoriile stabilite pot fi mai mult sau mai puțin convenționale sau artificiale, lăsând loc inclusiv unor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
postcodificare. Practic, se studiază toate răspunsurile date, se caută elementele și sensurile comune sau asemănătoare, se definesc categoriile (variantele), după care fiecare răspuns este asimilat categoriei căreia îi corespunde cel mai bine. Este evident că postcodificarea este însoțită de o schematizare în urma căreia se pierde multă informație. Pe de altă parte, postcodificarea prezintă și riscul de a introduce semnificații dependente de cel care o efectuează, categoriile stabilite pot fi mai mult sau mai puțin convenționale sau artificiale, lăsând loc inclusiv unor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
-și dezvolte și să-și exprime talentele și valorile” (Bruner, 1970, p. 188). Diferitele metode pot să scoată mai mult sau mai puțin În evidență semnificațiile informaționale și formativ-educative ale materiei care se predă; ele pot să ducă la simplificarea, schematizarea și sărăcirea conținuturilor date și, implicit, la diminuarea funcțiilor lor educative sau, dimpotrivă, la sublinierea și punerea lor În lumină și, prin aceasta, la Întărirea caracterului educativ al procesului de Învățământ. Semnificațiile Încorporate În cunoștințe se modifică, se nuanțează, se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
identifică Însă niciodată cu originalul, căci ea nu epuizează, nu-și propune să epuizeze și nici nu poate epuiza originalul. Situația reală pe care o desemnează este Întotdeauna mai complexă, mai complicată, mai concretă, În timp ce modelul este o simplificare, o schematizare, un extras sau, mai bine zis, o aproximare a realității, cu scopul de a facilita reprezentarea ascunsului (a ceea ce este ascuns) În obiectele și fenomenele realității. Motiv pentru care modelul Înlocuiește reprezentările primare, parametrii și relațiile Între variabile (componente) În favoarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
modelare Își găsește corespondența În construcția artificială a unor obiecte izomorfe de tipul modelelor parțiale (denumite adeseori obiectuale sau substanțiale, fizice sau concrete, tehnice sau intuitive etc.). Acestea cunosc și ele diferite tipuri, atingând grade diferite de simplificare și de schematizare. Astfel, unele pot să fie modele similare, reproducând cu fidelitate sistemul original, forma exterioară și structura internă a acestuia, dar executate la altă scară de mărime (de obicei micșorate, miniaturizate). Așa sunt diferitele machete (ale unor aparate, mașini, instalații etc.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din ce În ce mai depărtate de obiect” (H. Aebli). Cercetări Întreprinse de I. Radu arată, de exemplu, că „...reușita elevilor În valorificarea noțiunilor de fizică crește semnificativ dacă aceștia sunt conduși În lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează În mod
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lecțiile curente să efectueze În mod independent procesul de abstractizare și schematizare asupra unor obiecte și procese date În realitatea practică. În cazul acesta, modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează În mod obișnuit când se pornește de la modelul stilizat. Este evident Însă că, atunci când școlarii dispun „...de un fond cristalizat de acțiuni sau operații mintale nu este absolut necesar să se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
altă parte, un balans prea brutal spre activitățile comerciale ar putea crea o populație supradimensionată de firme axate pe servicii și comerț, dar vulnerabile la aprovizionare. Particularități ale IMM-urilor - resursele limitate, de fapt nesemnificative față de necesar, obligă la o schematizare a lanțului valorii cu accentuarea laturii calitative. În aceste condiții, este suficient să se identifice activitățile primare generatoare de valoare prin dezagregarea procesului de bază, dar fără o detaliere a acestor activități. Cum procesul de bază este relativ simplu, anumite
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
înseamnă că rezultatul este materializat în optimizarea performanței economice. Optimul apare ca o problemă de decizie monorațională legată de profit. „Potrivirea” între cerințele pieței și resursele necesare firmei implică maximizarea profitabilității, ca unic avantaj competițional disponibil și dezirabil. Cu această schematizare prin care analiza SWOT apare ca un instrument de înțelegere a mediului și a organizației, se poate urma o abordare cu valențe practice care are ca rezultat o sugestie strategică. Pentru o utilizare eficientă a analizei SWOT, este necesar să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizarea de activități practice favorizând cunoașterea (alcătuirea de ierbare, insectare, efectuarea de experiențe etc.). c. Înlesnirea desprinderii esențialului comportă o muncă didactică variată. Un mijloc facil este utilizarea desenului schematic pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a obiectului ființei în integritatea sa, pentru a putea fi identificată de elevi. d. O altă recomandare privește variația materialului intuitiv. O cercetătoare (E. Kabanova-Meller), urmărind lecțiile ținute într-o clasă gimnazială, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să fie contopite într-un tot unitar ce reprezintă o literă, pe care o poate trasa și fără a mai ridica penița de pe hârtie. Procesul acesta de eliminare a mișcărilor de prisos și unificarea celor esențiale este un proces de schematizare. Acțiunea începe să se desfășoare armonios. Continuarea exercițiilor duce la automatizare, constând în aceea că scrisul nu mai solicită o atenție concentrată asupra mișcărilor implicate în trasarea fiecărei litere, ci doar urmărirea scrisului în ansamblul său. Centrii senzoriali kinestezici, înregistrând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cap de femeie, Centaurul Ă corp de cal, dar pieptul, capul și brațele de bărbat ș.a. b. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriași și de pitici. c. Multiplicarea șerpilor a creat imaginea balaurului cu șapte capete. d. Schematizarea feței umane se realizează în caricatură, unde ies în relief anume trăsături dominante. e. Analogia este un procedeu adeseori prezent în știință și tehnică. Structura atomului a fost imaginată (mai ales la începutul descoperirilor din microfizică) similar cu aceea a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
raționamentului general, ale capacității de gândire divergentă și de rezolvare problemelor. Rezultatele obținute au arătat că manipularea folosită pentru facilitarea descoperirii soluțiilor „a influențat originalitatea, [dar] numai atunci când era aplicată în tandem”. Aparent, „utilizarea eficientă a operațiilor de căutare și schematizare poate avea loc în două modalități: fie prin (a) includere, unde noua categorie este construită pe baza caracteristicilor atipice comune tuturor categoriilor, fie prin (b) excludere, când formarea noii categorii s-a realizat prin extragerea caracteristicilor comune categoriilor de stimuli
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
am realizat o schemă. După cum ilustrează figura 5.1, sistemul de credințe al lui Darwin s-a dezvoltat pe parcursul a patru sau cinci etape principale între anii 1831 și 1836. În 1838, Darwin însuși a construit un model diferit de schematizare a gândirii sale într-o etapă anterioară a cercetării sale, în căutarea unei teorii valide despre evoluție. În Caietul B, primul în care scris despre evoluție, la începutul paginii 36, el consemnează: „Eu cred”, iar dedesubt schițează celebra schemă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]