148 matches
-
indiscutabilă, poetul exprimându-și uneori bucuria față de muzică. Serghei Rahmaninov (1873-1943) a compus o simfonie corală intitulată "Clopotele", Op. 35, bazată pe o adaptare rusească a poemului de către Konstantin Balmont. Simfonia urmează forma clasică de sonată: prima mișcare, mișcare lentă, scherzo și final, onorând astfel cele patru secțiuni ale poemului. (Simfonia este interpretată uneori în limba engleză, nefolosind textul original al lui Poe, ci o traducere a adaptării lui Balmont realizată de către Fanny. S. Copeland.) Compozitorul scoțian Hugh S. Roberton (1874-1947
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
XX. Un aranjament pentru pian la patru mâini a fost publicat de Bruno Walter în 1906. Simfonia lui Mahler publicată există în forma tradițională de patru părți. Prima parte este într-o formă de sonată modificată. Al doilea este un scherzo și trio bazat pe un Ländler, un dans tradițional austriac, precursor al valsului. Al treilea este un marș funebru iar a patra parte servește ca final. Inițial mai exista o parte, "Blumine", dar a fost eliminată de Mahler de la publicare
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
cu coarde - Suita (1967), 12 preludii (1971); pentru trei trompett și pian - Piesă (1975); pentru vioară și pian - Dânsul moldovenesc (1960); pentru violoncel și pian - Două piese (1976); pentru alt și pian - Vocal (1960), Balada (1976; pentru clarinet și pian - Scherzo (1972), Humoresca (1976); pentru trompeta și pian - Suita (1975); pentru trombon (sau trompeta) și pian - Preludiu (1975); pentru contrabas - Humoresca (1976); pentru voce și pian - Romanțe, texte de Robert Burns și poeți moldoveni; Cântece pe textele poeților sovietici, inclusiv Rodina
Arkady Luxemburg () [Corola-website/Science/315288_a_316617]
-
doilea război mondial, cele mai importante sesiuni de înregistrări le-a făcut în Germania la sfârșitul anilor '30 pentru Polydor. A înregistrat multe din compozițiile lui Chopin printre care toate studiile, preludiile și baladele, trei impromptuuri, câteva nocturne, poloneze și scherzo în si b minor. Cele mai importantante caracteristici ale pianisticii lui Koczalski sunt claritatea și transparența. El reprezintă opusul școlii lui Leschetizky bazată pe greutatea brațului și producerea unui sunet puternic. Studiile sunt cântate cu foarte puțină pedală, în particular
Raoul Koczalski () [Corola-website/Science/312589_a_313918]
-
La prima vedere, paradoxul, poanta, enormitatea par să suscite pur și simplu umorul. La un "frumos joc" de cafenea (Biliard), un jucător își ia capul și-l așează pe masă fiind vorba de "un cap detașabil". Aici, deriziunea, nota de scherzo frizează absurdul. Haideți la biliard / Când lucrurile încetează să mai aibă un înțeles, / o legătură, / mă duc să joc biliard / ca să pot înțelege lumea..." Bineînțeles o lume întoarsă pe dos! Orice cunoaștere prin simțuri fiind relativă, să ne mulțumim oare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de moarte"; oniricul, somnia, lumina au aici funcție taumaturgică, opunând angoaselor efluvii exorcizante. Pactul cu moartea sfârșește în ironie: "O să mor brusc și frumos, / Lăsând în urmă primire surdă indiferentă (...) / O să mă legăn în moartea mea ca-ntr-un hamac" (Scherzo). Persistă în metafizica Anei Blandiana ideea netemerii de moarte a dacilor, însă dacismul său, trecut prin Eminescu, se constituie într-o soluție iluzorie, într-un Amân mereu. Luciditatea destramă mitul: O, de-aș avea riscanta credință a dacilor Orice secundă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
variate. Secvența 4: 15 minute Se analizează următoarea schemă: A doua oră Resurse didactice: CD-uri cu muzică din diverse epoci, CD player, fișe de lucru. Audiții: sangvin: Piotr Ilici Ceaikovski Dans spaniol din Lacul lebedelor coleric: Ludwig van Beethoven Scherzo din Simfonia a IX-a flegmatic: P. I. Ceaikovski Capriciu Italian melancolic: Franz Schubert Serenada pentru violoncel si orchestră Secvența 1: 20 minute Se vor propune spre audiție patru fragmente din lucrări de muzică clasică, fiecare corespunzătoare unui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și pedagog germanSerenade über die 5Noten c-d-e-f-g op. 64 - 6 Piese ușoare op. 99 (1888) Jakobi,Wolfgang (1894 -1968) Compozitor și pedagog german. - 4 Klavierstucke für Ursi (1954) Jensen, Adolf (1837 -1879) Compozitor, dirijor și pedagog german. - Klavierstücke op. 18 (Scherzo, Wiegenlied Pastorale) (1864) - Idyllen op. 43 (1873) (originalul pentru 2 mâini) - Hochzeitsmusik op. 45 (1874) - Abendmusik op. 59 - 6 Stücke (1877) 5 Lebenslieder op. 60 (1877) - 6 Silhouetten op. 62 (187 8) - 2 Klavierstücke op. 65 Rosenlaube, Holländertanz (1881) Joplin
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
german. - 2 Rondo-uri în La, op. 63 și în la, op. 92 Schubert, Franz (1797 -1828) Compozitor și pianist austriac - Rondo în Re op. 138, D608 (1818) - " Notre amitie est invariable" - "Grand Rondeau" în La op. 107 D951 (1828) Scherzo Grimm, Julius Otto (1827-1903) Compozitor germanZwei Scherzi op. 5 Lachner, Franz (1803-1890) Pedagog și compozitor german - 6 scherzi op. 61 Marschner, Heinrich August (1795-1861) Pedagog și compozitor german - 3 scherzi op. 28 (1823) Nicode, Jan louis (1853-1919) Pianist, compozitor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Otto (1827-1903) Compozitor germanZwei Scherzi op. 5 Lachner, Franz (1803-1890) Pedagog și compozitor german - 6 scherzi op. 61 Marschner, Heinrich August (1795-1861) Pedagog și compozitor german - 3 scherzi op. 28 (1823) Nicode, Jan louis (1853-1919) Pianist, compozitor și pedagog german - Scherzo fantastique op. 16 (1877) Sonate Rheinberger, Joseph (1839 -1901) Organist, compozitor și pedagog german. - Großie sonate op. 122 (1881) Albert, Karel (1901 -1987) Compozitor belgian. - Sonată (1943) Albrechtsberger, Johann Georg (1736 -1809) Compozitor și organist austriac. - Sonată Amon, Johann Andreas
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
5 Dansuri 3 106 47 6 Divertismentul - 13 3 7 Duo-ul 3 10 4 8 Fantezia 17 8 9 Fuga 2 7 5 10 Nocturna - 2 2 11 Piese de caracter 4 211 241 12 Rondo - 26 1 13 Scherzo 4 14 Sonate,sonatine 46 96 26 15 Studiul - 13 2 16 Uvertura - 12 2 17 Varațiuni 3 36 8 18 Lucrari românești - - 11 19 Pian la patru mâini cu diferite combinati instrumentale sau vocale 2 18 20 Total 62
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
precadere în manifestările artistice de tip hausmusik a literaturi pentru duo de pian din secolul XIX. Piesele de caracter se detașează și în secolele XX de celelalte genuri muzicale, în schimb dansurile se reduc aproape de jumătate. Aria, bagatela, capriciul, nocturna, scherzo-ul sunt reprezentate simbolic în toate cele trei secole analizate. Din punct de vedere cantitativ, dansurile, piesele de caracter, sonatele și sonatinele se detașeaza de celelalete genuri muzicale. Sonata, sonatina ca gen, atinge un punct culminant în secolul al XIX
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
bărbatului care o adoră, disprețuind-o. Așa se justifică remușcarea lui Tullio. Și, nu mai puțin, nesiguranța sa. Descrisă până acum din exterior, ca proiecție fantasmatică a dorinței masculine, femeia capătă consistență psilologică și o identitate bine conturată abia în Scherzo, a treia nuvelă din volum, unde povestea amoroasă e tratată în cheia unui comic ușor, grațios, în acord cu perspectiva echilibrată a bunului simț și cu soluția "rațională" (adică feminină, sugerează prozatorul) a rezolvării tenebroaselor afaceri sentimentale. O altă modificare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mare, piatră și scânteie, / cascadă de luceferi răzvrătiți”) cunoaște stadiul ultim în luminiscența eterată a ființei incendiate de ardoare. Alt registru în care N. a scris texte antologabile, devenit cu timpul precumpănitor, este lirismul măștilor în decor „dospind de metaforă”. Scherzoul arlechinesc, crochiu de gen predilect, e inițial năstrușnic, cu „piruete pe poante” în „subțioara cerului”, apoi sarcastic, drăcesc, macabru: „Se umplu de răgușeală / clarinetele oaselor crude” și „Colombine carbonizate / între acoperișuri de aur și ceară / picură din streșini”; „Măștile / au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
ideal, împrumutați și ei de la Minulescu, sunt descumpăniți de un miraj funest: „Și totuși ei zăresc din când în când în zare/ (În zare totul doar e gol)/ Un negru, mare, rece și monstruos simbol,/ Trimesul morții -/ Un sicriu”. Un scherzo despre trei prințese plecate în căutarea iubiților din Turnul Vieții lasă să se vadă și dispoziția ludică, etalată deplin abia în anii următori: „Și s-au dus, s-au dus, au mers/ ca și-n ritmul unui vers”. Alte poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
fi ucis curând de mână unui prieten și anume de cel care îi va strânge primul mâna. Riccardo întinde mâna tuturor celor prezenți dar toți se feresc să i-o strângă. Cvintetul care urmeaza începe cu aria lui Riccardo (E scherzo od e follia) în care acesta ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare de protecția să. În ultimul moment apare Renato care, nefiind de față și neauzind nimic din cele întâmplate, îi strânge cu afecțiune mâna lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Silvano, un marinar. Ulrica îi prezice acestuia un viitor favorabil. Aria Di' tu se fedele - din actul I, scena 2. Rezumat : Deghizat în pescar, Riccardo se prezintă în fața Ulricăi și îi cere acesteia să-i prezică viitorul. Aria È scherzo od è follia - din cvintetul din actul I, scena 2. Rezumat : Riccardo ia în derâdere profeția Ulricăi, deși o asigura în continuare de protecția să. Aria Mă dall'arido stelo divulsa - din actul ÎI. Rezumat : La miezul nopții își face
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mele cele mai dragi. În Ulrica, unde toată lumea ciulește urechea la grave, nu aveam pretenții să fiu Madame Barbieri. Ea era contraltă. Eu le făceam cu vocalitatea mea. Doamne, ce spectacole făceam cu Pavarotti! Nimeni nu cânta ca el " È scherzo od è follia", râzând, literalmente! — și cu Maria Chiara... — Era foarte fină. și Trubadurul am cântat noi două. Ah, și Aprile Millo, cu care am cântat la Verona și la Denver! Voce superbă, de Tebaldi, păcat că a dispărut. Putea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de origine, se acomodează cu ușurință acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în acest tipar, au preferat schimbarea genului (*aperçu-uri, *acquis-uri, *bidonville-uri, *clou-uri, *grisaille-uri, *maquis-uri, *parti-pris-uri, *tête-à-tête-uri); vezi și italienisme și cuvinte portugheze (it. scherzouri, port. fadouri), hispanisme (cortesuri, ponchouri, romancerouri), germanisme (föhnuri, schussuri), împrumuturi latinești savante (*ex-librisuri, in-foliouri, *in-planouri) etc. Clasa este și mai numeroasă dacă se au în vedere împrumuturile de origine engleză, care, în pătrunderea lor în română, mai veche sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
riferirsi semplicemente alla rappresentazione generale richiamata da quella parolă"15. Quindi, se lo Stato non può "porsi come entità che abbia în sé una propria vită oltre o disopra degli individui" allora esso è una semplice metaforă del linguaggio, "uno scherzo a cui lo Stato va soggetto insieme con le altre idee e ideali, îl Vero, îl Bello, scritti con la maiuscola e tutti sospesi în alto come aștri luminoși" , mentre occorre essere consapevoli "che non c'è îl Vero, mă
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
acesta, al liniștii rău prevestitoare, este compozițional realizat magistral de scriitorul care pregătește fundalul pentru descărcarea de violență ce va urma: mișcarea epică a răscoalei țărănești și pulsul accelerat al unui timp de excepție. în partea a treia a Simfoniei - Scherzo - revine pulsul activ din prima mișcare a simfoniei. Expozeul tematic conduce de fiecare dată spre rememorarea motivului principal, cel al destinului, fiind o reîntoarcere la atmosfera dramatică a primei părți. Motivul obsedant al celor patru sunete reapare într-o formă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
dumneata, o sonată de Caragiale - dacă știi ce-i aia sonată, i-auzi aici: ŤMangafaua pleacă mâine la Ploiești (partea I); rămân singură și ambetată (partea a doua, zisă și adaggio); vino să-i tragem un chef (partea a treia, scherzo); a ta adorantă, Mița (partea a IV-a, finale)ť. Ia citește fraza - nu duduie ca uvertura la... ? Vrei uvertura la Flautul..., ia orice început de Ťsituațiuneť și detectezi imediat claritatea și vivacitatea divină: ŤA fost o zi îngrozitor de fierbinte
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
ample dimensiuni, elaborată în anul 1864. Publicul a apreciat calitatea și unitatea expresivă a ansamblului încă din prima mișcare Allegro ma non troppo, dar și preocuparea de a conferi relief temelor de factură lirică ori dansantă din mișcarea a doua, Scherzo; a admirat dialogul firesc al instrumentelor și continuitatea discursului muzical din mișcarea a treia, Poco Adagio-Più animato, precum și evocarea coloritului rustic din mișcarea finală Poco Allegro (în care sunt percepute unele trăsături specifice ale formei de rondo). Interpreții și-au
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
o privire din afară asupra muzicii noastre chiar dacă nu coincide cu ceea ce gândim noi. Sonata I de Enescu ne este atât de familiară încât ne poate mira că, de pildă, partea a II-a nu este cântată lejer ca un scherzo scarlattian ci aproape violent sau că mirificul final a dobândit, în viziunea lui Oppitz, un plus de dramatism. Oricum, o rostire nobilă și o anumită poezie gravă ne-au asigurat că spiritul creatorului nu a fost trădat. Un alt program
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
a lui Kurt Masur cu Orchestra Națională a Franței) s-a impus - captivantă. De capacitatea lui Jurovski de a spațializa discursul muzical ține intensitatea lirismului din splendidul Adagio, iar darul său de a plasticiza imaginea sonoră dă o excepționala vitalitate scherzo-ului: plăsmuiri sfârtecate, grimase grotești pline de sarcasm (câtă asemănare cu scherzo-urile ,rele" ale lui Șostakovici!) dobândesc o violență neîndurătoare. Mai puțin i-a reușit ,Asceniunea" de Olivier Messiaen căreia nu i-a găsit tonul extatic. Solistul serii a
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]