623 matches
-
modalității de detașare lucidă exersat magistral de Terrence Malick - izbutește să-și conducă personajele pe linia subțire dintre viață și moarte, dintre patetic și ridicol, dintre dramatic și ironic. Fiindcă - la urma urmei, frondă este orice sinucidere, împlinită sau doar schițată, reală ori simbolică. Un gest tragi-comic de inconștiență, săvîrșit fără a-i realiza consecințele implacabile, caracterul ireversibil. Mai întîi mezina - suava Hanna Hall - după o tentativă eșuată se aruncă pe geam tocmai în timpul unei petreceri - penibilă, e drept - organizată la
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
se unească, pe vecie, cu acela pe care-l reflectă sau - tot pe acela - să-l ucidă. Poate că l-a și ucis și tocmai de aceea nu-l vedem, cum nici din fîntînă nu vedem decît un ghizd abia schițat. Poate că, din rîu - un mal. Nu cred că e o întîmplare sau o neglijență faptul că Cellini nu decide în ce fel de apă și oglindă îl vedem pe Narcis reflectat. Căci întotdeauna mitul a cuprins și claritatea de
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
fragmente, un fel de antologie visată de părintele lor. Pessoa însuși spunea în 1932 „eu sunt o antologie”, în momentul în care proiectul multiplicării sale auctoriale îi devenise clar și se întemeia deja pe intenții mai mult sau mai puțin schițate, sau se restructura, dând o nouă coerență scrierilor sale de până atunci, mai mult sau mai puțin încheiate. Dacă ar fi să ținem socoteala tuturor numelor cu care Pessoa a semnat sau avea intenția să semneze texte se ajunge chiar
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
mîinile aproape suprapuse. Încercă. Începu. Toată lumea asculta. Introduse tema, o făcu să vină de undeva de departe, prin mici tușe melodice pe care apoi, treptat, le armoniza, realcătuind acordul notă cu notă, în spații de liniște ce răspundeau melodiei abia schițate. La rîndul lui, ritmul se schița și el. Foarte curînd, îl cuprinse dorința de-a da drumul la swing. Toată lumea asculta.
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
Subject 13 & First Digital Wave, Bones & Ramsey, The Jilted Jones, Stone People, precum și de o listă foarte lungă de artiști locali, DJ-i, VJ-i sau performeri. Așa a ajuns în 2014, în pragul unei ediții aniversare care a fost schițata de la prima pagină de agendă ca fiind una „de perspectivă”, dar care să păstreze viu spiritul S.L.R. Forma finală după 2 luni de pregătire intensă? 2 scene, 2 soundsystem-uri, 12 ore de party, 3 headlineri internaționali, 2 trupe, 9 DJ
SOLID LIKE ROCK, la a 10-a ediţie în 2014! [Corola-blog/BlogPost/98651_a_99943]
-
Doamna Cristina Mihaela Barbu ne oferă bucuria lecturii unui roman insolit: ,,Taina, început de poveste...” Narațiunea începe intempestiv (ca o ploaie torențială de Sf. Ilie, cu tunete și fulgere înfiorătoare, dătătoare de frisoane, chit că rămân, în această fază, abia schițate, ca un preambul pentru furtunile ce vor urma, încheiate cu un trăsnet letal, în penultimul capitol, al 80-lea): ,,Carmen, dacă eu nu voi mai fi înainte ca tu să nu mai fii, păstrează totul pentru tine, șterge, aruncă sau
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Pop Simion Domnule Mihai Zamfir, Sunt unul dintre cei care vă urmăresc cu plăcere și interes "tabletele" despre Brazilia, ca și cele precedente despre Lusitania. Acest sentiment s-a estompat și încețoșat brusc citind portretul-robot schițat recent (Rom. lit. din 11 aprilie) orașului Brasilia. Impresia mea este că prea îl proboziți pe nedrept pe bietul Niemeyer (totuși vârf în profesia sa și venerabil centenar), numindu-l "arhitectul-ideolog" care a dat brazilienilor prin Brasilia "o monstruozitate arhitectonică
Ecouri by Pop Simion () [Corola-journal/Journalistic/8500_a_9825]
-
externe rostește cuvintele ca și cum s-ar adresa direct istoriei. Tot ce spune are forța unei lovituri cu mănușa de box și sunetul sec al plăcii comemorative. Această imagine s-a perpetuat de-a lungul timpului. Chiar dacă, în vremea noastră, portretul-robot schițat mai sus nu e doar ridicol, ci și contraproductiv, el continuă să fie dominant în percepția publică. Din acest motiv, un individ cu aparență, mentalitate și comportament de cal mascat, precum Meleșcanu, e considerat și acum ministrul de externe ideal
Ați vrea să fiți ministru de externe? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8547_a_9872]
-
trecut? Nișă... Unde-or mai fi ilustratele trimise de ea de la Nișă? Trimetea câte 2, 3 sau chiar 4 în aceeași zi, timbrate, numerotate. Uneori nu soseau în aceeași zi. Am fi preferat să ne trimită acele desene sau acuarele, schițate repede pe un bristol, cu care își "plătea" biletul la un cinematograf din orașul vechi. Cam la fel cum își "plătea" prânzurile frugale la bistroul lui Zézé, unde m-a dus în februarie 1976. Era amator de artă acel Zézé
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
al lumii tumultuoase, pline de capcanele imprevizibilului. Izolat cu discreție, cultivă un lirism al ființei intrinseci ce presupunem că-i oferă esențiale satisfacții ("a place sieși, observa Valéry, înseamnă orgoliu, a place altora înseamnă vanitate"). În consecință, proiectul de viață schițat e unul clasic: "sunt foarte casanier, din totdeauna, visul meu a fost să locuiesc într-un fel de bibliotecă intimă, din care să ies cît mai puțin cu putință. Așa am trăit odinioară la București și nu încape îndoială că
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
și Ioan alergând spre Sf. Mormânt, cu atentă expresivitate: Ioan tânăr, înflăcărat și anxios, în alb, Petru grizonat deja, în robe brune, cu ochii îndoiți și gânduri înainte, explorând viitorul, pe fundalul unui cer galben și al unui peisaj arid, schițat ușor. Apoi americanul H. Tanner (1859-1937), o înviere a lui Lazăr și pelerini spre Emmaus, un frumos Calvar realist de Nikolai Nikolaevici Gay (1851-1894). Și, nu știu dacă asta mai e religios, Cain de Fernand Cormon, un om primitiv, cu
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
acum la un exercițiu incomod: ați accepta, cu spiritul dvs. liber, să încercați a vă detașa o clipă de propriul eu, pentru a vă face singur cadou un portret cît se poate de caustic și neprietenos, așa cum v-ați vedea schițat, să zicem, cu ochii unui detractor înverșunat? - E un "exercițiu" dificil, nu-i așa? Adoptînd perspectiva unui "detractor", s-ar cuveni a mă socoti arbitrar la culme, resentimentar, invidios, un monstru de rea-voință ce-și îngăduie a nu-l admira
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
separă e, cum bine remarcă Paul Cornea, anvergura investigațiilor. Dacă în prima (Orașul în literatură) se întâlnesc preponderent viziuni teoretice, problematizări comparatiste sau panorame istorice, cea de-a doua (Orașe imaginare, orașe reale) actualizează, particularizează și exemplifică în mic modelele schițate anterior. În termeni de discurs, diferența se stabilește între sinteza aplicată și comentariul de carte. Nu e loc, din nefericire, pentru a le discuta pe toate. (Chiar și numele semnatarilor ocupă destul spațiu: Caius Dobrescu, Alexandra Crăciun, Ștefan Borbély, Laura
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
cotit spre Buzești. Simțind mirosul de carne, câțiva câini s-au luat după noi lătrând cu obidă. Am rupt-o la fugă pe străzile înguste și la un moment dat m-am des părțit de Anca cu un „la revedere“ schițat. Ajuns pe Calea Victoriei lângă Biblioteca Academiei, s-au decupat din întuneric, venind spre lumina chioară a unui bec rătăcit, siluetele a doi tineri care, zâmbind, m-au întrebat ceva în engleză. Pe vremea aceea era periculos să intri în vorbă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
frecase până atunci dușumelele, se lumină o clipă și se schimbă, netezindu-se spre bărbie și-n monturile obrajilor. Bătrâna, fără voia ei, simți că-și destinde și ea fața și-și simți buzele mișcându-se într-un zâmbet abia schițat. Ridică repede fărașul, luă mătura și se apropie. Bună dimineața, domnu... Invalidul nu-i răspunse. Se uită afară peste capul ei și piciorul de lemn începu să scârțâie și să bocăne îngrozitor, rășpăluind podelele. Se retrase câțiva pași de-a-ndăratelea parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
repede despre ce e vorba? Alma face doi pași în spate, privindu-mă speriată. Dumnezeule, ce neinspirată am putut fi! - Iartă-mă, te rog! Nu-ți fie frică, vino! Întind mâna și o mângâi ușor pe obraz. Un zâmbet abia schițat îi răsare, în sfârșit, pe buze. - Așa te vreau. Și zici că ne cunoaștem dintotdeauna... - Da. Doar că tu ai cam uitat de mine, de tot ce mi-ai promis. Pur și simplu, nu mai știi că mă aflu acolo
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
încă mici, nu vedem decât frumosul acestei lumi.” Scrisul Svetlanei Iurcu abordează o diversitate de subiecte, într-un registru larg, de la amintiri, la viața social-politică, oprindu-se, cum ne așteptam, și la realitățile vieții de elev, într-un cadru abia schițat în care, totuși, își au locul lor colegii, profesorii, prietenii: „Sunt înteresante dezbaterile în clasă, pentru că unii sunt cu partidele proeuropene, alții, cu uniunea vamală, și încep discuții mari. Îmi amintesc aceste dezbateri și râd, pentru că, mai caraghioasă clasă ca
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să-și domine instinctul cu înțelepciunea așteptării calme a acelor momente de „fericire totală”. Ea știe să provoace și să dirijeze impulsurile bărbatului, controlându-l cu discreție pentru a-l proteja, pentru a nu-l pune în inferioritate. Intenții abia schițate și răspunsuri adecvate, înțelegere din priviri, mângâieri „corespondente” - toate acestea fac să funcționeze o „relație aproape perfectă”. „Dar ce esteperfect în lumea aceasta?” - O replică banală, dar aici „pică bine”... 29 aprilie 2006 Deschid din nou caietul lui P.H. Lippa
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
din adâncul ființei, dreptul la fericire, pe care îl câștigă primind și dăruind iubire, fiecare cu măsuri diferite... Conștiința diferenței apropie și depărtează, precum vântul - valurile mării... Poate că mii de povești de dragoste petrecute în lume intră în tiparul schițat mai sus. La mari distanțe în timp și spațiu, întâmplări asemănătoare se întemeiază pe bucurie, dar și pe durere; se consolidează pentru timp îndelungat ori se destramă repede din tot felul de cauze. Dar fiecare cuplu își „consumă” experiența ca și cum
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
îți vor spune că îți trebuie neapărat un plan de afaceri, dar să admitem că te apuci de planul de afaceri, însă pe hârtie e una și în realitate e altceva. Din experiență, marea majoritatea a afacerilor nu prea aveau schițat un plan de afaceri, dar tu decizi cum îți omori timpul. Cred cu tărie că trebuie să ai în vedere trei lucruri: * să analizezi foarte bine piața; * să treci totul prin piramida lui Maslow, să vezi și să simți clientul
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
de igienă a sufletului (pe care autocritica dezvoltată de comuniști nu a reușit decât să o ascundă). În acest context este evident că avem o greutate în a dialoga (cauzele acestei dificultăți fiind însă cu mult mai multe decât cele schițate aici). Primul nostru impuls nu este de a vedea în celălalt un posibil partener de discuție, ci un eventual vinovat pentru ceva; chiar dacă fapta nu o știm, trebuie să fi făcut el ceva. Și suntem adesea dominați de acest mod
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și consistența. Piramida nevoilor elaborată de A. Maslow (care este schițată și de Aristotel în Metafizica) exprimă în mod adecvat umanul? Sunt nevoile noastre dispuse sistematic? La ce mod de orientare a conștiinței trimit ele? Dacă ea se verifică, avem schițată o fundamentare a conștiinței în transcendental, cel puțin în ceea ce privește partea bazală a piramidei. Mă întreb dacă nevoia identificării unui substrat ultim al tuturor lucrurilor (atomul, spre exemplu, a jucat o vreme acest rol) nu indică de fapt de o cerință
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
practic inseparabile, din care unul sau două ies totuși totdeauna în relief. Cunoaștem desigur, destule personalități publice al căror chip exprimă cu destulă fidelitate trăsătura lor dominantă de caracter: o fire duioasă, tandră, răzbate chiar și într-un zîmbet abia schițat; o natură poetică, interiorizată sau pasională - în melancolia, reflexivitatea sau văpăile privirii, o înclinație spre duritate și cruzime - în asprimea trăsăturilor, în lama de oțel a căutăturii. Setea de viață, senzualitatea, calculul rece, tendințele dominatoare, dar și noblețea gîndirii și
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
empirică înspre medierea culturală - și literară - a percepției ? Iată, abia la pagina 88 a studiului, accepțiunea impusă chiar de Catrinel Popa: În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol, nu este nevoie de foarte mult efort pentru a înțelege că, în contextul schițat, esențială se dovedește și la acest capitol înscenarea, teatralitatea. S-a vorbit mult despre coborârea poeziei în stradă, s-au vehiculat concepte ca acela de realism poetic, de poezie a realului, etc., dar mai rar s-a observat faptul că
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
scrisul lui Alexandru Vlad este, banal spus, formidabila adecvare a stilului la conținut. Cu eleganță naturală, fără nici un pic de ostentație, prozatorul reușește să transpună în scris toate octavele vieții. Finețea observației, subtilitatea analizei, moralismul implicit sau explicit, umorul abia schițat își găsesc formulele ideale de a fi puse în pagină. Fiecare cititor urmărește cu sufletul la gură dezvoltările epice de sub semnătura acestui autor al cărui stil foarte intim de comunicare îi lasă impresia că este singurul interlocutor privilegiat. De altfel
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]