582 matches
-
cuvântul Mântuitorului. Este însă întrerupt de urletul vocii răgușite a lui „Bățău, secretarul de partid de la uzina „Abatajul Roșu”, pitulat până atunci în fundul bisericii, împreună cu alți trei indivizi. „Cu asta te-am aranjat, domnule tovarăș director”, strigă Bățău „cu gura schimonosită de răutate”. Are loc o încăierare între credincioși și securiștii înarmați. Intervenția directă a lui Florin face să se evite o vărsare de sânge. Îndepărtați, trimișii lui Satana se vor opri în drumul lor la o cârciumă, după care vor
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_bajenaru_1476075751.html [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
care, deseori, Compușii Tăi din lut devin actori În roluri care îți stârnesc mânia. Desfigurăm pământul, știi prea bine! Am otrăvit pădurile, văzduhul, Exterminăm materia și duhul, Inconștienți și fără de rușine. Tot ce ne-ai dat e copleșit de ură. Schimonosindu-ți chipul în versete, Închipuim credințe desuete Și-agoniseală fără de măsură. Te-am împărțit în forme grobiene: Al meu e bun! Al tău este păgân! Cărțile sfinte simple foi rămân, Și Tainele au devenit blesteme. În rugă, seara, noi te
STRUNEŞTE-ŢI, DOAMNE, SACERDOŢII! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1452675152.html [Corola-blog/BlogPost/369616_a_370945]
-
-Care sunt aceia? Despre cine vorbești omule? -Despre adepții lui Iisus este vorba, spuse ușor ironic Tiqvah. Textul citit astăzi s-ar potrivi mai bine în gura adepților învățătorului Iisus... Arhiereul se enervă dintr-odată iar expresia feței sale se schimonosi. -Ascultă Tiqvah! ne cunoaștem de multă vreme! Nu te băga în ce nu știi! Ai venit să-mi strici ziua? -Iertare prealuminate arhiereu! Voiam doar să vă spun ce cred eu despre semnul coroanei de spini despre care ați vorbit
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
Anna nu mai zâmbea și se părea că era pe cale să se înfurie foarte tare. -Vă voi răspunde tot eu. Nu e nicidecum un blestem, ci o mare ocară. Doar atât. Cei trei îl priviră cu dispreț iar arhiereul se schimonosi arcuindu-și buzele și schimbă priviri încrâncenate cu ceilalți doi însoțitori. Oamenii lui așteptau acum un singur semn. -Ești doar un biet bătrân nebun Tiqvah! îi spuse cu dispreț arhiereul zâmbind amar. Spunând acestea arhiereul Anna îi întoarse spatele și
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
țărână. Pălăria se rostogoli la câteva palme de capul plin de transpirație. Trupul îi zvâcni de câteva ori, apoi rămase nemișcat. - Nein. Warum?, nu-și putu reține nedumerirea neamțul din coșul căruței, privind la trupul celui căzut și la fața schimonosită de ură a subofierului. Nur zu! Mai zise el. Apoi dând bice cailor se alătură coloanei. Din văzduh,se auzea huruind din ce în ce mai aproape, motoarele unor avioane de asalt. ----------------------------- Georghe Andrei NEAGU Director revista „Oglinda Literară” Focșani, Vrancea 20 decembrie 2016
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
urma să dea foc fitilului. Urale asurzitoare, fanfara băgă cu patos cunoscutul hit: „Să moară dujmanii meiiii” și fitilul luă foc. Timp de câteva secunde o tăcere de plumb se așternu peste adunare. Se auzea numai sfârâitul fitilului iar moaca schimonosită de spaimă a astronautului aflat în dosul hubloului din sticlă incasabilă, deși se părea că transmite cu disperare mesaje de pace și prietenie, nu era băgată în seamă de nimeni. Apoi o explozie formidabilă îi asurzi și orbi pe toți
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_spiridon_mihai_batog_bujenita_1385458210.html [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
aceste laude pe care le face Biserica, să nu le mai spui prin simplu cuvânt, ci să le trăiești prin căldura aceasta a harului și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_este_greu_de_gasit_dar_nu_ti_trebuie_prea_multa_bataie_de_cap_ca_sa_recunosti_un_povatuitor_duhovnicesc_.html [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
ușa sufrageriei și privea timidă la cele două îmbrățișate și bucuroase. Ea, o femeie înaltă, zdravănă, puțin cam plinuță, ochii negri și părul bogat, lăsat să-i cadă pe umeri în plete negre, strălucitoare. Chiar și cu fața plânsă și schimonosită de suferință, arăta tot frumoasă, cu buze senzuale, nas fin, cu gropițe în obraji și coapse frumos desenate de rochia cam strâmtă. Se-ntreba tristă: ce caut eu aici? Dar, știa că nu are unde să se ducă în altă
CAP. 7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486394927.html [Corola-blog/BlogPost/344181_a_345510]
-
precum sânge, Ca stigoi strigă la lună, Duhuri rele să alunge. Dovleci scobiți, cu ochi de foc, Cu nas și gură luminând, Printre mulțime își fac loc, Purtați în mâini și-n vânt jucând. De sub foc de artificii Apar măști schimonosite În sinistre edificii De fantome bântuite. Vampiri însetați de sânge, Fioroși rânjesc în noapte, Caninii vrând a-și înfige În tinere beregate. Mistic și mitic se-mbină Într-un coșmar cu eroi vii. Cei înspăimântați se-nchină, Când lângă ei
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1446187128.html [Corola-blog/BlogPost/384754_a_386083]
-
o șuviță de optimism care nu s-a adeverit pe parcurs. Ba, dimpotrivă. „Și uitătura, peste marginile locului în care te-ai crezut că ești buricul pământului. Și stăpân peste el și peste multe alea, a completat celălalt, răvășit și schimonosit de întâmplări la care n-ar fi crezut că poate fi martor în vecii vecilor ... „Ieșitul din rând” s-a făcut pe neve. Falia s-a produs sub ochii noștri. Cu condamnabilă îngăduință și prin nebăgare de seamă. Și asta
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_confesiunile_unui_ajuns_de_rasul_curcilor_.html [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
umeri: -Ilona, ce ai de gând? întrebarea se pierdu ușor, printre șoaptele valurilor, sărutând nisipul ... O lumină sângerie se prăvăli peste vila scăladată-n întunericul morții...Ilona călcă strâmb și alunecă pe un ciob de sticlă...se aplecă și mângâie fața schimonosită de lovitură a iubitului ei; îi sărută buzele scăldate în sângele ce se scrurgea din rana adâncă de la cap: -Ce-am să fac? O, câte am de făcut, dragul meu! Mă voi sfătui cu furtuna unde să mergem...cred că cel
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Din_tainele_marii_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
amorțite-n pragul serii, Mă plâng astrale dorurile mele Cu fantezii în sevele tăcerii. Un bob de lună a căzut pe noi Ca o părere într-un vis incendiar, În care zboară apele din ploi În albele zăpezi rânjind barbar, Schimonosite de o notă de pian Pe-o clapă lipsă din solfegiul nopții. Eu mă trezesc din visul diafan, O lacrimă-sonet în calea sorții. Referință Bibliografică: Sonetele nopții-lacrimile stelelor / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30
SONETELE NOPŢII-LACRIMILE STELELOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_noptii_lacrimile_stelelor.html [Corola-blog/BlogPost/361419_a_362748]
-
renașterii spirituale, înseamnă pentru poet, întoarcerea într-un trecut în care sacrul era exilat. Prins în labirintul lumii profane, autorul trăiește într-un ritm amețitor o existență ce stă sub semnul tragicului. „duminici albe duminici lungi duminici iar/drojdia lumii schimonosindu-le singurătatea/învolburate secunde jucându-se-n miriști/de neînchinare de suflete în răspăr /pe aici a luat-o și inima mea odinioară/când timpul s-a scris cu cerneală ecosez/ea călărea peste cadavre era era/toate aceste cadavre
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_trecerea_prin_icoana_poezii_de_ionatan_pirosca_despre_izvorul_adevaratei_iubiri.html [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
a țâșnit Duhul împreună cu apa și sângele Său, apă a Botezului, a noii vieți și sângele Cuminecării al Vieții veșnice. Prin urmare, de la biruința Învierii Domnului, tot omul trebuie să devină ofrandă oferită lui Dumnezeu întru iertarea sa. Toate păcatele schimonosesc și mutilează ființa omului, dar cel care îi paralizează spiritul este moțăiala privind sensul și scopul Crucii, este neacordarea deplină și fundamentală a Învierii Mântuitorului nostru. Credința și frica omului de judecată se contopesc prin Duhul în Izvorul Iubirii care
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
mai ales total lipsiți de reacții spirituale. Sunt niște fazi cu morgă. Pe Liiceanu nu l-am văzut în emisiunile sale niciodată deschis, însuflețit, jovial ci are mereu aceiași mimică de depresiv sub tratament intensiv, în timp ce Patapievici are o mimică schimonosită de microcefal ce își proptește mereu capul cu mâna în falcă de parcă ar avea în el un creier de plumb, plumb. Asta-i părerea mea de observator și cititor liber, o tot spun și repet, eu nu sunt înregimentat în
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
aș prinde cu palmele de cer să nu mai simt glasul ruperii rădăcinilor; lutul mă repudiază într-o clipă de rătăcire și dezechilibru, nu-și mai recunoaște fiica pierdută în necredință, cuvântul a amuțit când chipul din oglindă s-a schimonosit într-o grimasă de umbre; și ochii aceia albaștri pe care-i știam ai tăi, cerule, au ucis răsăritul zorilor cu tine... M-aș prinde, o clipă, de cer dar brațele îmi sunt ramuri desfrunzite sub povara ninsorilor tale; iernile
UNA CU CERUL ŞI NIMIC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_una_cu_cer_violetta_petre_1361274245.html [Corola-blog/BlogPost/351820_a_353149]
-
toată neputința asta a omului. Omul este capabil de multe, doar să creadă în asta, să creadă că el singur poate face multe. Cum nu știm ce ne-a mai rămas din mândria de a fi român, din portretul lui schimonosit din ultima vreme. Blocați, inerți și blazați, paralizați parcă în strânsoarea propriilor neputințe, noi, românii, părem astăzi o nație cu țara înghesuită la două capete: ''România lor'', adică a hoților, agramaților, corupților, profitorilor sau nemulțumiților de tot felul, și ''România
ROMANII, O NATIE CU TARA INGHESUITA LA DOUA CAPETE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanii_o_natie_cu_tara_inghesuita_la_doua_capete.html [Corola-blog/BlogPost/351086_a_352415]
-
repede pe picioare. Părăsi spitalul și orașul, revenind în Poiană. Ajuns la hotel, se plimba prin stațiune pentru a-și consuma timpul și a se detașa de gândurile ce-l marcau. Mereu îi revenea în minte corpul acela de copilă, schimonosit de durere la orice mișcare sub cearceaful de spital. Totuși, i se părea simpatică. Efectul sărutului indirect din momentul acordării primului ajutor, nu mai avea asupra lui aceeași vrajă. Văzând-o pe cea care i-a stârnit curiozitatea, a dispărut
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395984754.html [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]
-
altă cale nu ar putea fi. Să ne facem că nu le auzim ar însemna să ne arătăm ne-așezarea și să ne recunoaștem nevrednici; să le uităm ar fi să nu mai avem principiul însuși de alcătuire; să le schimonosim nu se poate închipui, căci am trăi degeaba. Destul că sunt unii, si nu puțini, care, în indefinitul compoziției lor sufletești mărunte, nici macar nu mai știu de unde vin și unde se duc și a caror înclinație către urât și rău
SFINTELE PAŞTI (2008) de ARTUR SILVESTRI în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Artur_silvestri_1398316147.html [Corola-blog/BlogPost/347940_a_349269]
-
cu un glas prefăcut îndurerat, îl întrebă pe bietul urs lovit de soartă: - Ce s-a întâmplat, cumetre? Rău te-au mai potcovit albinele! De parcă nu-ți era de ajuns că ai rămas fără coadă, acum și chipul ți-e schimonosit! - Te bucuri, nu? gemu ursul. - Cum să nu? recunoscu vulpea. Au fost vremuri când tu umblai, fălos și cuceritor, prin pădure, iar eu plângeam de îmi storceai blana de atâtea lacrimi. - Șireato! Pleacă până nu e prea târziu, căci vai
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Margareta_chiurlea_iepurasul_vesel_p_margareta_chiurlea_1332486843.html [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
repede pe picioare. Părăsi spitalul și orașul, revenind în Poiană. Ajuns la hotel, se plimba prin stațiune pentru a-și consuma timpul și a se detașa de gândurile ce-l marcau. Mereu îi revenea în minte corpul acela de copilă, schimonosit de durere la orice mișcare sub cearceaful de spital. Totuși, i se părea simpatică. Efectul sărutului indirect din momentul acordării primului ajutor, nu mai avea asupra lui aceeași vrajă. Văzând-o pe cea care i-a stârnit curiozitatea, a dispărut
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1494912535.html [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
sau a mormintelor fără de cruci. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Suspină bolnavii, șchiopii, orbii, cerșetorii, calicii, bețivii, vii și morții, râzând sau plângând, rotindu-se într-o imensă plagă ce se revărsa amenințător deasupra răbdării. Unii, aninați între cârje oblojite, rânjesc schimonosiți de durere dar resemnați că poate toaca sau clopotele de vifor făcute să urle durerea îi vor trezi într-o bună zi pe marii Păstori. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Am surprins recent mărturia a două evlavioase creștine ce poartă numele
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > DISTRACȚII, LUX NINEACĂ ȘI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului XV Țipete, vacarm și fluierături, hăulitori, chipuri de groază, schimonosite până la eviscerare, aparent pasive și insensibile la propria “demență”, un curaj pe care îl apreciez dar îl și condamn totodată. M-am uitat de zeci de ori spre turnul “Stratosphere”-i și tot de-atâtea ori în filmulețe video și
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Distractii_lux_nineaca_si_criza_aproape_in_l_v_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
împărtășește omului, ca dintr-un izvor nesecat, un dar suprem care este dragostea, omul fiind chemat să crească în viața cea dumnezeiască. Dacă lipsește dragostea, care este viața „în Sfântul Duh”, toate elementele chipului după care este zidit omul se schimonosesc, ne învață sfântul Grigorie de Nyssa . Prin urmare, omul nu este o ființă autonomă, tocmai pentru că omenitatea lui adevărată se deosebește numai atunci când el (omul) trăiește „în Dumnezeu” și deține sau posedă însușiri și calități dumnezeiești. Faptul de a trăi
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_sensul_si_conditia_deschiderii_stelian_gombos_1330449963.html [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
viața spiritului, iar durerea e moartea trupului și a sinelui. În Suferință nu te afli niciodată singur, ai alături pe Dumnezeu, pe Sființii și Îngerii Domnului, pe aproapele, trăiești în comuniune, în har, în lumină, în vreme ce durerea te izolează, te schimonosește, te micește. Durerea te aruncă într-o singurătate ca într-un abis. Prin durere, Eclesiatul, percepe disprețul pentru viață, cade în deznădejde: „toate sunt desărtăciune și vânare de vânt”(Eclesiatul 2, 17). Prin Suferință thracul Iov se mângâie, cu nădejdea
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]