KorAP: Find »[drukola/base=schismatic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...13 >

316 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

structurile lor bisericești. Astfel dintr-o scrisoare târzie (25 iulie 1377) a papei Grigore XI către arhiepiscopul de Calocea aflăm despre preluarea cu forța a castrului (cetății) și domeniului românesc de la Medieș-Satu Mare, care au fost preluate "din mâinile valahilor schismatici". Contextul în care s-a produs preluarea a fost valul general antischismatic declanșat de "marea cotitură" din 1204. Dacă până atunci, în teritoriile stăpânite de regalitatea ungară, supraviețuiau autonomii românești, la începutul secolului al XIII-lea, valul de intoleranță confesională

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
care s-a produs preluarea a fost valul general antischismatic declanșat de "marea cotitură" din 1204. Dacă până atunci, în teritoriile stăpânite de regalitatea ungară, supraviețuiau autonomii românești, la începutul secolului al XIII-lea, valul de intoleranță confesională dezlănțuit împotriva schismaticilor a cuprins ansamblul lumii ortodoxe aflate în raza de acțiune a statelor catolice. Sub deviza suprimării "schismei", a pornit ofensiva lumii catolice împotriva adepților ei și spolierea lor de posesiunile deținute. După 1204, în regatul ungar apar semnele unei noi

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
iar ierarhia bisericească era atacată. În această nouă orientare, un rol decisiv a revenit conciliului Lateran IV din 1215: papalitatea a inițiat o vastă acțiune de încadrare a lumii răsăritene, ortodoxe, aflată în sfera ei de influență, conciliul extindea asupra "schismaticilor" hotărârile privitoare la eretici și bunurile lor. Politica confesională asimilatoare a regalității ungare aplicată sub regii Andrei II și Bela IV, din inițiativa și sub impulsul direct al curiei romane, a imprimat un curs violent antischismatic acțiunilor ei, mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
În replică, papalitatea a învestit cu misiunea de cruciadă împotriva Bulgariei pe regele Ungariei, Bela IV, acordându-i și dreptul de a anexa țara-cu acest act, s-a trecut la aplicarea pe scară mare a transferului de stăpânire de la "schismatici" și "eretici" la credincioșii fideli scaunului roman. Așa începea faza cea mai acută a prozelitismului catolic în rândurile românilor "schismatici" aflați sub dominația regatului ungar. Din 1234, papalitatea va constrânge conducerea regatului ungar să adopte o politică de asimilare confesională

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de a anexa țara-cu acest act, s-a trecut la aplicarea pe scară mare a transferului de stăpânire de la "schismatici" și "eretici" la credincioșii fideli scaunului roman. Așa începea faza cea mai acută a prozelitismului catolic în rândurile românilor "schismatici" aflați sub dominația regatului ungar. Din 1234, papalitatea va constrânge conducerea regatului ungar să adopte o politică de asimilare confesională a supușilor ei, în primul rând a românilor. Acestui asalt catolic, desfășurat până în 1241, i-au căzut victimă pozițiile politice

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
cavalerilor la istoria acestor locuri, "nu trebuie să subestimăm opera acestor cruciați" (Panaitescu), deși au stat puțin timp la Severinpeste tot unde au ajuns cavalerii cruciați, ei au apărat civilizația. Misiunea lor era să lupte împotriva păgânilor (tătari) și bulgarilor (schismatici). Numărul lor era mic, poate o sută, crede Panaitescu, o parte a cavalerilor rămâne la Severin să-și facă datoria de cruciați. În 1254, regele Bela IV spunea, în corespondența sa, că doar cavalerii de Ierusalim au luat armele împotriva

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
era mic, poate o sută, crede Panaitescu, o parte a cavalerilor rămâne la Severin să-și facă datoria de cruciați. În 1254, regele Bela IV spunea, în corespondența sa, că doar cavalerii de Ierusalim au luat armele împotriva "păgânilor" și "schismaticilor", pentru apărarea țării (regatului) și a creștinătății într-un loc primejdios (Severin). În concluzie, cavalerii ioaniți au rămas efectiv la Severin (regele spera că se vor extinde pe Dunăre până la mare, construind cetăți de apărare față de mongoli), ei au construit

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
întreaga arie carpato-dunăreană și nord-balcanică se afla sub hegemonie mongolă. Care era situația regatului arpadian în această perioadă ? După 1204, cum subliniam mai sus, angajat în politica de cruciată în răsărit și sud-est, regatul ungar urmărise asimilarea confesională față de păgâni, schismatici și eretici, în spațiul intracarpatic, dar și în cel extracarpatic. Însă marea invazie mongolă din 1241 a surprins Ungaria în plină înfruntare nobilime-regalitate. Trebuie să spunem că, în secolul al XIII-lea, ultimii cinci regi arpadieni, începând cu Andrei II

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în plină descompunere. Însă destrămarea regatului arpadian a avut pe lângă componenta politică și una confesională: șocul invaziei mongole din 1241 a redus considerabil influența papalității, care impulsionase politica confesională anterioară a regatului și a blocat, practic, prozelitismul catolic. Toleranța față de schismatici (români) și păgâni (cumani) a luat proporții sub Bela IV și Ladislau Cumanul. Relaxarea presiunii confesionale a fost o caracteristică a politicii regalității ungare, după 1241 și până la moartea ultimului rege arpadian, în 1301.6 Să vedem care era situația

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
mântuit" țara de ei. De aceea, putem susține fără teama de eroare că lupta domnului întemeietor cu tătarii trebuie să fi fost o realitate istorică, nu legendă. La 1314, este menționată încă o năvălire a tătarilor în regatul vecin, împreună cu "schismaticii", valahii de la sud de Carpați, de-aici deducem că la acea dată românii se aflau încă sub dominația lor. Putem presupune și altceva: acea luptă cu tătarii desfășurată cândva, la o dată neprecizată, la începuturile Țării Românești, chiar victorioasă, n-a

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
era Severinul; între 1291-1324, nu sunt menționați bani unguri la Severin, dar, în 1321, regele angevin a instalat în cetatea Mehadia din vecinătate pe Dionisie Szecsi, măsură îndreptată deopotrivă "împotriva bulgarilor din Vidin, a lui Basarab, voievodul transalpin, a regelui schismatic al Serbiei și a tătarilor" (DRH D, I, p. 41). Curtea de la Buda era suspicioasă și încerca să-l prezinte pe voievodul român ca pe un aliat de fapt sau potențial al "necredincioșilor", în speță al tătarilor. Însă Basarab nu

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
vezi mai sus). În documentul din 27 martie 1329, se precizează: "când l-am pus pe acest magistru Dionisie...mai mare peste cetatea noastră Mehadia, aflată la margine, pentru a sta împotriva bulgarilor, a lui Basarab, voievodul transalpin, a regelui schismatic al Serbiei și a tătarilor". Din textul documentului deducem că relațiile dintre rege și voievod erau încordate, iar deteriorarea lor în anii următori a dus la un conflict deschis între cele două părți. Despre campania din 1330 a regelui Carol

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
întâmplat mai departe ? În privilegiul acordat de regele Ungariei și datat 26 noiembrie 1332, se spune: "...pornind oastea noastră, am ajuns în niște ținuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ținute pe nedrept de către Basarab, fiul lui Tihomir (Thocomerius), schismaticul, spre marea noastră nesocotire și a sfintei coroane; acest Basarab, necredinciosul nostru român". După cucerirea Severinului fără luptă, îndemnat de voievodul Transilvaniei Toma Szecsenyi, regele se aventurează apre Argeș, centrul stăpânirii muntene. Nu se cunoaște bine traseul oastei regești, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
misiunea unificării formațiunilor politice de la est de Carpați, la începutul secolului al XIV-lea. În plus, întărirea raporturilor feudale, ca și primejdia străină, lupta împotriva mongolilor și presiunea regatului ungar, au dus la unificarea formațiunilor în jurul celei mai puternice. Mișcările "schismaticilor" din vecinătatea Ungariei, amintite între 1319-1325, se referă la evenimentele petrecute în Moldova (DIR C, sec. XIV, II, p. 159). Un act al cancelariei papale, din 4 octombrie 1332, atestă existența la răsărit de Carpați a unor căpetenii (fruntași) locale

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
să-și extindă propria stăpânire la est de Carpați. Pentru consolidarea dominației sale în această regiune, în 1351, regele Ludovic cerea consimțământul papei Clement VI ca, în teritoriile Episcopiei Milcovului, să fie ridicate biserici și să fie scutiți de dijme "schismaticii" și "păgânii" din vecinătatea Ungariei, care vor trece la catolicism (Doc. Hurmuzaki, I2, p. 10). O scrisoare a papei din 1352 constata că lupta cu tătarii continua. Într-adevăr, expediția cea mai însemnată, decisivă, a avut loc în anul 1352

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
nu mai reprezenta o amenințare reală pentru regatele creștine din estul Europei. Dacă statul mongol era în defensivă, regatul Ungariei, în schimb, sub dinastia angevină, promova o politică activă, expansivă, camuflată sub vălul transparent al cruciatei împotriva păgânilor (tătari) și schismaticilor (ortodocși). Expediția militară din 1359 și impunerea suzeranității ungare în teritoriile est-carpatice se înscrie în această politică ofensivă a regatului de extindere a sferei lui de dominație. Locul unde a "descălecat" voievodul Dragoș și centrul în care și-a fixat

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

regelui maghiar și în anul 1221 îngădui ca să intre călugări latini în posesiunea mănăstirii, să evite însă prea marea scandelă și să rânduiască călugărilor grecești obroc de la mănăstire, până se vor stinge unul câte unul. Persecutarea și oprimarea ereticilor și schismaticilor creștini precum și a locuitorilor necreștini din cuprinsul țărilor ungurești nu atârna totdauna numai de libera socotință a regelui după vremuri, ci foarte adeseori persecutarea li se impunea regilor ca o datorie deosebită, întărită cu jurământ solemn, pentru a căreia împlinire

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
eliberând un document prevăzut cu pecetea cea mare, prin care se lega ca înlăuntrul teritoriului său regesc cât era pe atunci sau cât va crește pe viitor să-și puie toate puterile ca să stârpească din rădăcină pe creștinii eretici și schismatici și pe acei mincinoși care-nclină spre islamism sau iudaism și preste aceasta făgădui că-i va sili să se supuie și să dea ascultare Scaunului roman pe toți creștinii cari se aratau protivnici sau neascultători bisericii romane, lăsîndu-le însă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
însă ritul lor național. În puterea unor asemenea jurăminte, pe care nu le puteau refuza nici la încoronarea lor nici la alte ocazii potrivite, regii Ungariei fiind înlănțuiți cu datorie religioasă morală și juridic legală ca să stârpească pe eretici și schismatici, între cari cei de lege grecească formau majoritatea, Roma le și trimitea dese aduceri aminte ca să-și împlinească riguros această datorie, lucru ce i se impunea și repeta cu aceeași rigoare și clerului catolic. În an[ul] 1221 papa Onorie

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
legă ca, în toate țările principale și laterale ale coroanei ungurești, să-și puie în cumpănă toată autoritatea sa juridică și toată puterea sa pentru a stârpi pe eretici, sub care denumire erau cuprinși, după obiceiul vorbei de atuncea, și schismaticii greco-orientali. Cu toată zeloasa împingere din partea Romei, biserica latină nu putu să ajungă în Ungaria la acea domnie esclusivă pe care o avea în vedere de atâta vreme și cu atâta persistență, întru ajungerea căreia și izbutise în multe priviri

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
atât de departe încît emigranții sau fugarii din statele respective aflau intrare și primire în Ungaria cu toată macula acatolicismului, din care rezultă că erau rău văzuți, deși pe de altă parte nu se putea ignora că asemenea eretici și schismatici emigrați intrau în țară ca tot atâția dușmani ai puternicei biserici a statului și ca elemente disolutorii. Uneori asemenea alianțe de familie cu case de regenți de altă lege dădeau Curții romane o unealtă îndemînatecă ca, prin mijlocirea prințeselor măritate

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
catolică, pentru ca peste puțină vreme să se-ncline iar cu grămada spre legea greco-răsăriteană. Spre acest sfârșit Papa Bonifaciu al VIII-lea porunci lui George, arhiepiscopul Granului, să aibă asprime necurmată, vegheare și precauțiune în tot cuprinsul Ungariei contra ereticilor, schismaticilor și păgânilor, precum și contra patronilor, protectorilor, dositorilor și apărătorilor lor, să-i tragă la răspundere și la pedeapsă în temeiul postulatelor canonice și a dispozițiilor papale pe calea inchiziției și să se serve ca de proxime organe executive de ordinul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
predestinată pentru lățirea credinței catolice și pentru menținerea primatului roman, carele se credea întemeiat prin nemijlocită revelațiune dumnezeiască. Urmașul său, Grigorie IX, urmând aceeași politică, s-adresă în privirea aceasta la același rege maghiar cu o cerere categorică. Ereticii și schismaticii creștini cari se zbat contra primatului au fost, zicea el, și sânt încă mult mai infideli decât evreii, mult mai aprigi decât păgânii, căci mereu rănesc pe Mântuitor, cercând într-una să sfâșie haina necusută a lui Cristos, acest simbol

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mult mai infideli decât evreii, mult mai aprigi decât păgânii, căci mereu rănesc pe Mântuitor, cercând într-una să sfâșie haina necusută a lui Cristos, acest simbol al unității bisericei sale. Fiindcă și îndărătnicul Ioan Asan e rânduit în categoria schismaticilor, de vreme ce s-a lepădat de legea romană, apoi primește și apără în țara sa eretici și schismatici, de aceea papa puse pe clerul din Ungaria și pe episcopul de Perusia ca legat apostolic ca să predice, ca și contra păgânilor, o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
una să sfâșie haina necusută a lui Cristos, acest simbol al unității bisericei sale. Fiindcă și îndărătnicul Ioan Asan e rânduit în categoria schismaticilor, de vreme ce s-a lepădat de legea romană, apoi primește și apără în țara sa eretici și schismatici, de aceea papa puse pe clerul din Ungaria și pe episcopul de Perusia ca legat apostolic ca să predice, ca și contra păgânilor, o cruciată în toată forma în contra lui Asan și a poporului său și făgădui tuturor celor ce ar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]