3,006 matches
-
accelerat nr. 1629, plecare la ora 8,54 până la Brașov, și de-acolo cu autobuzul pe linia Brașov-Săcele-Cheia. Cazarea se asigură în vile, pensiuni agroturistice sau (locuri limitate) la Mănăstirea Cheia, care a fost ridicată în 1835 pe temeliile unui schit de lemn (1770) construit de ciobanii din Săcele. În mănăstire pot fi admirate: iconostasul din lemn sculptat și aurit, operă a unor meșteri vienezi, și icoanele pictate de Gheorghe Tattarescu. Păltiniș. Este o stațiune aflată la cea mai mare altitudine
Agenda2004-1-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281913_a_283242]
-
la clasa a II-a - 24 euro, plata făcându-se în lei la cursul B.N.R. din ziua cumpărării biletului. ( O. N.) Mănăstirea Lainici Pe defileul Jiului, între Petroșani și Târgu-Jiu, în zona pasului Lainici, vestitul călugăr Nicodin a ridicat un schit de lemn. Ulterior, lăcașul a fost extins și a devenit mănăstire de călugări. De-a lungul vremii, mănăstirea a fost de mai multe ori distrusă și refăcută; ultima dată, mănăstirea Lainici a fost restaurată integral în 1921. După 1989, au
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
Piatra Scrisă l Pe urmele legendei privitoare la icoana făcătoare de minuni Pe drumul național 6, la intrarea în Defileul Timișului, în apropiere de Armeniș se află Piatra Scrisă. Este un schit de călugări a cărui istorie se pierde în umbra legendelor, toate raportându-se, însă, la o icoană făcătoare de minuni pictată direct pe stâncă, la o mare înălțime. Cert este că o hartă militară din anul 1788 menționează exact în
Agenda2004-10-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282162_a_283491]
-
de piatră din satul Corbi, care se află dincolo de râul Doamnei, în apropiere de Curtea de Argeș, un lăcaș încrustat în piatra muntelui, ca o peșteră; se pare că, aici, la Corbii de piatră, în vatra voievodală a Corvineștilor, a fost primul schit de maici din Tara Românească. O. NICA Contractul dintre agenție și turist l Ce trebuie să conțină documentul? Contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice este acordul de voință dintre agenția de turism și turist care are ca obiect
Agenda2004-10-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282162_a_283491]
-
1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de
Agenda2003-46-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281726_a_283055]
-
1636, mănăstirii i-au fost adăugate ulterior (1766) noi încăperi și a fost refăcută de Barbu Știrbei (1852-1856). La rândul lui, Constantin Brâncoveanu a reamenajat fântâna. La Mănăstirea Arnota se află mormântul lui Matei Basarab. În apropiere se găsește și Schitul 44 de izvoare „metoh al Mănăstirii Bistrița“. O. NICA Oferte de Revelion în străinătate (I) l Agențiile de turism din Timișoara își așteaptă clienții Am considerat util să vă prezentăm câteva dintre ofertele pe care o parte din agențiile de
Agenda2003-47-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281754_a_283083]
-
adus cu ea două cristale din Egipt și un cristal din SUA dintr-o arie spirituală a indienilor americani. Vom îngropa aceste cristale în șanțul din pietre, construit de Trimișii lui Zamolxe la Sfinx, noaptea, în jurul altarului vechi. Jos, pe lângă schitul de călugări, mă întâlnesc cu membrii de la România Sacră. Din cauza vremii capricioase nu mai putem urca la Sfinx. Ne regrupăm toți la Vila Coteanu unde îmi organizez cazare. Seara facem schimb de impresii despre această zi extraordinară. Aprindem și un
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
Alexandru Ioan Cuza, mai precis, Casa de Economii și Consemnațiuni, a primit la Gala Premiilor Pieței Asigurărilor din 29 noiembrie a.c. premiul pentru „Tradiție și stabilitate“, având în vedere contribuția adusă de C.E.C. la consolidarea sistemului financiar-bancar românesc. ( E. C.) La Schitul Feredeu Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad (www. veniticunoi. ro) organizează sâmbătă, 11 decembrie, o excursie la Schitul Feredeu. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 8,05 și va reveni
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
11 decembrie, o excursie la Schitul Feredeu. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 8,05 și va reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 18,47. Drumeții vor parcurge traseul: Șiria - cetatea și releul Șiria - schitul Feredeul de Sus - Șaua Gurgului - Vf. Măgura (479 m) - Vf. Capra (471 m) - Valea Doamnei - Ghioroc (în lungime de 20 km). Pentru detalii și înscrieri, persoanele interesate îl vor contacta pe conducătorul grupului, dl Roni Liptai (tel. 0257-272 317). Cheltuieli
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
Giumalău (1 600 m), cabana Zugreni (745 m), Vf. Giumalău (1 856 m), Vf. Rarău (1 650 m), Pietrele Doamnei (1 634 m), Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului, Cheile Zugrenilor, Cheile Izvorul Alb, Cheile și cascada Moara Dracului, codrul secular Slătioara, schiturile Sihăstria și Rarău. Ing. Paul Ionescu va prezenta o proiecție de diapozitive cu imagini din Munții Carpați. Grupul va reveni în municipiul de pe Mureș miercuri, 29 decembrie, cu trenul de la ora 6,05 (sosirea la Timișoara - la ora 6,58
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
se face pe DN 64A, Râmnicu Vâlcea-Băile Olănești, trecând prin Păusești-Măglași, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil și accesibil cu mijloace auto, până la Izvorul Frumos, care țâșnește de sub steiul de stâncă de aproape 50 de metri. Biserica schitului este construită sub această mare stâncă, pe care se poate admira Chipul Domnului. În apropiere se află o cascadă cu apă de munte, rece ca gheața. Pisania (inscripție sculptată în piatră) actuală a schitului arată că întemeietori sunt Pahomie Monahul
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
de aproape 50 de metri. Biserica schitului este construită sub această mare stâncă, pe care se poate admira Chipul Domnului. În apropiere se află o cascadă cu apă de munte, rece ca gheața. Pisania (inscripție sculptată în piatră) actuală a schitului arată că întemeietori sunt Pahomie Monahul și Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se astfel numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos. După o altă pisanie, Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Mănăstirii Bistrița, care
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
Chipul Domnului. În apropiere se află o cascadă cu apă de munte, rece ca gheața. Pisania (inscripție sculptată în piatră) actuală a schitului arată că întemeietori sunt Pahomie Monahul și Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se astfel numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos. După o altă pisanie, Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Mănăstirii Bistrița, care, în anii 1519-1520, când reclădește Bistrița, zidește și Schitul Pahomie, în amintirea faptului că la Izvorul Frumos, în
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
va pleca din municipiul de pe Mureș sâmbătă cu trenul de la ora 8,05; se va coborî la Șiria și se va parcurge traseul: Șiria - cetatea Șiriei - Valea Almaș - creasta secundară - Valea Stojart - tabăra Căsoaia (222 m) - Vârful Cârciuma (501 m) - schitul Feredeul de Sus - schitul Feredeul de Jos - monumentul turiștilor - Șiria (15 km + 15 km). Cazarea va fi asigurată în tabăra Căsoaia. Întoarcerea la Arad se va face sâmbătă sau duminică, cu trenul de la ora 21,07. Drumeții care vin numai
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
de pe Mureș sâmbătă cu trenul de la ora 8,05; se va coborî la Șiria și se va parcurge traseul: Șiria - cetatea Șiriei - Valea Almaș - creasta secundară - Valea Stojart - tabăra Căsoaia (222 m) - Vârful Cârciuma (501 m) - schitul Feredeul de Sus - schitul Feredeul de Jos - monumentul turiștilor - Șiria (15 km + 15 km). Cazarea va fi asigurată în tabăra Căsoaia. Întoarcerea la Arad se va face sâmbătă sau duminică, cu trenul de la ora 21,07. Drumeții care vin numai pentru o zi vor
Agenda2004-40-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282955_a_284284]
-
Zgribești (județul Timiș). La sărbătoarea „Acoperământul Maicii Domnului“ (1 octombrie), au loc hramuri ale bisericilor ortodoxe române din localitățile Pădureni (județul Timiș), Copăcele (județul Caraș-Severin). Tot la această dată, au loc hramuri la Mănăstirea „Călugăra” de la Ciclova Montană și la Schitul Luncani (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Impozit pe profit În conformitate cu prevederile O.M.F. nr. 987/2004 pentru aprobarea Deciziei nr. 3/2004 a Comisiei fiscale centrale, precizează D.G.F.P. Timiș, contribuabilii care au optat la înființare pentru a fi plătitori de impozit
Agenda2004-39-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282928_a_284257]
-
istorici, dar îndeobște ignorat de public, peștera Românești și întreaga zonă montană a județului Timiș are o îndelungată asociere cu sacralitatea. Locuite încă din epipaleolitic, peșterile de aici au dobândit din preistorie și funcții religioase, funcții ulterior preluate de bisericile, schiturile și mănăstirile zonei. Nu întâmplător, această regiune a Făgetului este supranumită Bucovina Banatului, grație mai ales densității lăcașelor de cult de aici - în primul rând, celebrele biserici de lemn făgețene. Cea mai importantă dintre acestea, mănăstirea Izvorul lui Miron, este
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
Bucoșnița, Luncavița, Marga, Pârvova, Valea Timișului, Milcoveni, Oravița II, Pătaș, Pescari, Ticvaniu Mare (județul Caraș-Severin). Sf. Prooroc Ilie este și patronul spiritual al Mănăstirii Izvorul Miron de la Românești (județul Timiș), al Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor“ de la Bocșa - Vasiova, al Schitului de pe Semenic și al Schitului de pe Muntele Mic (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Simpozion Consiliul Județean Timiș, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu“ - filiala Timișoara și Asociația Națională Cultul Eroilor - filiala Timișoara organizează sâmbătă, 17 iulie, de la ora 10, la Universitatea Tibiscus (str.
Agenda2004-29-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282669_a_283998]
-
Timișului, Milcoveni, Oravița II, Pătaș, Pescari, Ticvaniu Mare (județul Caraș-Severin). Sf. Prooroc Ilie este și patronul spiritual al Mănăstirii Izvorul Miron de la Românești (județul Timiș), al Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor“ de la Bocșa - Vasiova, al Schitului de pe Semenic și al Schitului de pe Muntele Mic (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Simpozion Consiliul Județean Timiș, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu“ - filiala Timișoara și Asociația Națională Cultul Eroilor - filiala Timișoara organizează sâmbătă, 17 iulie, de la ora 10, la Universitatea Tibiscus (str. Daliei nr. 1 A), sub
Agenda2004-29-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282669_a_283998]
-
la 6 km de Șiria, pe dealurile împădurite ale Zărandului, la o altitudine de 427 de metri. Prima menționare a existenței unui așezământ monahal la Feredeu datează din anul 1705, însă se pare că încă înainte de această dată exista un schit cu un paraclis, situat lângă un izvor cu apă tămăduitoare. Legenda spune că pe vremea ocupației otomane a trăit aici un călugăr pe nume Filimon. El a cerut de nenumărate ori plecarea cotropitorilor păgâni, ținând crucea ridicată deasupra capului. A
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Legenda spune că pe vremea ocupației otomane a trăit aici un călugăr pe nume Filimon. El a cerut de nenumărate ori plecarea cotropitorilor păgâni, ținând crucea ridicată deasupra capului. A fost decapitat de turci în 1711. Principalul inițiator al refacerii schitului a fost preotul Nicolae Bâru, din Arad. El era animat de dorința de a-l edifica aici, pe locul unde „a mai existat odată un schit, care demult, în vremurile grele, a fost distrus, rămânându-i numai ruinele și faimosul
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
ridicată deasupra capului. A fost decapitat de turci în 1711. Principalul inițiator al refacerii schitului a fost preotul Nicolae Bâru, din Arad. El era animat de dorința de a-l edifica aici, pe locul unde „a mai existat odată un schit, care demult, în vremurile grele, a fost distrus, rămânându-i numai ruinele și faimosul obicei de a pelerina aici“. În 12 mai 1920, Nicolae Bâru, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, a sfințit apa izvorului. Protoiereul Mihail Leucuța de la
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Bâru, însoțit de câteva sute de credincioși ortodocși, a sfințit apa izvorului. Protoiereul Mihail Leucuța de la Oficiul Protopopesc din Șiria a adus la cunoștința episcopului Aradului o serie de date în legătură cu izvorul de la Feredeu, propunând amenajarea acestuia, precum și construirea unui schit pe locul celui din vechime. Comitetul Urbarial din Șiria a repartizat o parcelă de teren în vederea construirii unei capele și material lemnos pentru construcții. În Sâmbăta Mare a anului 1931 a fost pusă piatra de temelie a paraclisului, purtând hramul Sfântului
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
turnată fundația clădirii de locuit. În 11 aprilie 1937 a fost instalat primul stareț, cu numele de Pahomie. Ulterior, aici au trăit câte doi-trei călugări, precum și Ieromonahul Iosif Mazenco. În 1959, autoritățile comuniste au emis Decretul nr. 410, în urma căruia schitul a fost oficial închis. Cu toate acestea, la Feredeu se mai oficiau sporadic slujbe religioase de către preoții din împrejurimi, mai ales în ziua Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie). În 1986, Timotei Seviciu, episcop al Aradului și Hunedoarei, a avut inițiativa
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
religios sunt tencuite și vopsite simplu în alb. În 1992, pe drumul de acces la mănăstire, la o distanță de circa 3 kilometri, a fost construit un sector administrativ-gospodăresc, numit metoc. Pentru credincioșii care nu puteau străbate drumul anevoios până la schitul din deal, aici s-a construit o biserică, purtând hramul Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanu. În 23 februarie 2000, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât transformarea Schitului de la Feredeu în Mănăstire, stareț fiind părintele Ilarion Tăuceanu, căruia în
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]