KorAP: Find »[drukola/base=schizoid & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...15 >

371 matches

Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692

explicarea prin „conspirații” lipsite de substanță a evenimentelor care implică pacientul sau lumea, în general. Include: tulburarea de personalitate paranoidă expansivă, cverulentă, fanatică și senzitivă. Exclude: tulburarea delirantă (F 22.-Ă schizofrenia (F 20.-Ă. 301.20 Tulburarea de personalitate schizoidă F 60.1 Tulburarea schizoidă de personalitate TP Schizoidă Un pattern pervaziv de detașare de relațiile sociale și o gamă restrânsă de exprimare a emoțiilor în situații interpersonale, începând precoce în perioada adultă și prezente într-o varietate de contexte

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
substanță a evenimentelor care implică pacientul sau lumea, în general. Include: tulburarea de personalitate paranoidă expansivă, cverulentă, fanatică și senzitivă. Exclude: tulburarea delirantă (F 22.-Ă schizofrenia (F 20.-Ă. 301.20 Tulburarea de personalitate schizoidă F 60.1 Tulburarea schizoidă de personalitate TP Schizoidă Un pattern pervaziv de detașare de relațiile sociale și o gamă restrânsă de exprimare a emoțiilor în situații interpersonale, începând precoce în perioada adultă și prezente într-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
implică pacientul sau lumea, în general. Include: tulburarea de personalitate paranoidă expansivă, cverulentă, fanatică și senzitivă. Exclude: tulburarea delirantă (F 22.-Ă schizofrenia (F 20.-Ă. 301.20 Tulburarea de personalitate schizoidă F 60.1 Tulburarea schizoidă de personalitate TP Schizoidă Un pattern pervaziv de detașare de relațiile sociale și o gamă restrânsă de exprimare a emoțiilor în situații interpersonale, începând precoce în perioada adultă și prezente într-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru (sau mai multeă dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
psihotice, al altei tulburări psihotice ori al unei tulburări de dezvoltare pervazivă și nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiții medicale generale. Notă: Dacă criteriile sunt satisfăcute anterior debutului schizofreniei, se adaugă „premorbid”; de exemplu, „Tulburare de personalitate schizoidă (premorbidă”. Tulburarea de personalitate întrunește următoarele condiții: aă puține (dacă există vreunaă activități care produc plăcere; bă răceală emoțională, detașare, sau afect tocit; că capacitate limitată de a exprima căldură, sentimente tandre sau mânie față de ceilalți; dă indiferență aparentă față de

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
a relațiilor bazate pe încredere (sau având numai unaă sau lipsa dorinței de a stabili astfel de legături; iă insensibilitate marcată față de respectarea normelor sociale și a convențiilor. Exclude: sindromul Asperger (F 84.5Ă; tulburarea delirantă (F 22.0Ă; tulburarea schizoidă a copilăriei (F 84.5Ă; schizofrenia (F 20.Ă; tulburarea schizotipală (F 21Ă; 301.22 Tulburarea de personalitate schizotipală TP Schizotipală Un pattern pervaziv de deficite sociale și interpersonale, manifestat prin disconfort acut în relații și reducerea capacității de a

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
dar ele trebuie să profite de perioadele de descurajare, pesimism și de dezorganizare a mecanismelor de securizare. Tulburarea de personalitate paranoică se poate structura în familiile schizofrenilor și e mai frecventă la sexul masculin. 5.2.2. Tulburarea de personalitate schizoidă Este dominată de indiferentism afectiv și detașare în raporturile interpersonale, atribute manifeste din tinerețe. Sunt evidente capacitățile reduse de rezonanță emoțională și rigiditatea în exprimarea unor stări afective sărace și greu de diferențiat unele față de altele. Ca urmare, răspunsurile afective

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
răspunsurile afective la acțiunile și expresiile celor din jur sunt sărace, inconstante sau tardive. Există astfel un deficit de exprimare a emoțiilor și, de asemenea, a nemulțumirii sau furiei - precum și o lipsă de căldură și tandrețe în relațiile interpersonale. Anhedonic, schizoidul este, în egală măsură, indiferent la criticile sau laudele celor din jur. Hipoprosexia favorizează un stil cognitiv distinct, cu asociații ideative superficiale, idei intruzive și tendința de a abandona ușor raționamentul inițial. Lipsa de eficiență intelectuală se explică și prin

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
cvasipermanente hipoactivismul și chiar inerția motorie, care, alături de apatie, explică și hiposexualitatea în cadrul căreia sunt evidente lipsa dorinței și a interesului pentru sexul opus. Kalus, Bernstein, Siever (1993Ă descriu și subliniază ținuta inhibată, mohorâtă, lipsită de culoare și aplomb a schizoidului, la care se asociază însă un anumit nivel de sensibilitate. În sens psihodinamic, raporturile parentale sunt deficitare afectiv ca intensitate și frecvență, inducând astfel hipotrofia abilităților sociotrope. Concepția despre sine a schizoidului: „Sunt nepotrivit pentru viață, deci nu am nevoie

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
inhibată, mohorâtă, lipsită de culoare și aplomb a schizoidului, la care se asociază însă un anumit nivel de sensibilitate. În sens psihodinamic, raporturile parentale sunt deficitare afectiv ca intensitate și frecvență, inducând astfel hipotrofia abilităților sociotrope. Concepția despre sine a schizoidului: „Sunt nepotrivit pentru viață, deci nu am nevoie de nimeni și totul mi-e indiferent!”. Concepția despre lume „Viața este complicată și, uneori, periculoasă, iar dacă o să păstrez distanța față de cei din jur, voi evita suferința și pericolele!”. Personalitatea schizoidă

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
schizoidului: „Sunt nepotrivit pentru viață, deci nu am nevoie de nimeni și totul mi-e indiferent!”. Concepția despre lume „Viața este complicată și, uneori, periculoasă, iar dacă o să păstrez distanța față de cei din jur, voi evita suferința și pericolele!”. Personalitatea schizoidă este cel mai dificil de diferențiat de cea schizotipală și de cea evitantă. În primul caz se întâlnesc nu doar simptome din seria celor negative, ci și de tip productiv sau pozitiv, în timp ce evitantul - spre deosebire de schizoid - trăiește anxios și mereu

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
suferința și pericolele!”. Personalitatea schizoidă este cel mai dificil de diferențiat de cea schizotipală și de cea evitantă. În primul caz se întâlnesc nu doar simptome din seria celor negative, ci și de tip productiv sau pozitiv, în timp ce evitantul - spre deosebire de schizoid - trăiește anxios și mereu frustrat nevoia de intimitate, de apropiere față de persoanele din jur. Reperele dominante ale diagnosticului diferențial sugerează existența a două variante sau subtipuri ale tulburării de personalitate schizoidă. Unul este foarte apropiat de structura schizotipală, în sens

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
și de tip productiv sau pozitiv, în timp ce evitantul - spre deosebire de schizoid - trăiește anxios și mereu frustrat nevoia de intimitate, de apropiere față de persoanele din jur. Reperele dominante ale diagnosticului diferențial sugerează existența a două variante sau subtipuri ale tulburării de personalitate schizoidă. Unul este foarte apropiat de structura schizotipală, în sens psihodinamic, fiind prezente fragmentarea eului, deci a identității, mecanisme defensive primitive și o deficitară capacitate de raportare și de integrare a realității obiective. Cea de-a doua variantă - cu un nivel

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
Coloratura emoțională integrabilă acestei structuri personologice oferă șansa abordărilor psihoterapeutice. Ele pot fi eficiente atunci când, pornind de la prelucrarea experiențelor biografice negative din copilăria precoce, se adresează deficitului abilităților relaționale și comunicative, considerat ca un act de voință. Tulburarea de personalitate schizoidă, ca și cea paranoică sau cea obsesiv-compulsivă, are un stil emoțional controlat - expresie majoră a nepăsării și replierii spre lumea interioară -, în timp ce tulburărilor de personalitate schizotipală, de tip borderline și evitantă le este propriu un stil emoțional evitant. 5.2

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
procesul de separare și de individuație. Pacienții descriu faptul că „se simt răsfățați de atitudinea celor din jur, ei suferind, obligați să nu facă nimic pentru ei înșiși”. Faptul poate avantaja sau nu relația terapeutică. Raportarea la tulburarea de personalitate schizoidă confirmă că în cazul acesteia lipsește anxietatea, comportamentul fiind dominat de indiferentism în relațiile interpersonale și de absența tendințelor de autodevalorizare. Sunt de menționat și interferențele cu TP de tip borderline pe terenul nesiguranței și al fricii de abandon, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
alergic. În psihiatrie, după doctrina degenerescenței din secolul al XIX-lea, au fost luate în considerare „stigmatele” ce indicau o sensibilitate crescută pentru unele boli psihice (Alexander, 1972Ă. S-a vorbit de „constituții” particulare, precum cea emotivă, astenică, epileptoidă și schizoidă (Postel, 1983Ă, ajungându-se în ultimele decenii la doctrina diateză/stress, la conceptul de vulnerabilitate crescută sau care poate crește circumstanțial (Zuckerman, 1999Ă și la cel de non-vulnerabilitate (Rutter, 1980Ă. Tulburările de personalitate se înscriu în această paradigmă de gândire

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
a fi dirijatăă, la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d. Tot de patologia sinelui ar ține tulburările de autodirecționare a celor cu tulburări de personalitate, ce pot fi bine evidențiate prin instrumentul TCI a lui Cloninger. Autodirecționarea pe termen mediu

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
era etichetată după comportamentul dissocial. În 1915, el distingea ca tipuri: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul, antisocialul și certărețul. Kreschmer a descris persoanele anormale, în funcție de forma corporală și bolile psihice fundamentale tot într-un număr finit de tipuri, esențiale fiind schizoidul, cicloidul și epileptoidul. Schneider a descris amănunțit zece clase tipologice de persoane psihopate, care au ghidat tipologia medicală a tulburărilor de personalitate din clasificările ICD. Acestea sunt: hipertimicul, depresivul, nesigurul de sine, fanaticul, apaticul (lipsit de stimă de sineă - instabilul

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
a psihiatriei din ultimele decenii - care a dus la o intensă psihiatrizare a existenței umane -, tulburările de personalitate au fost tot timpul descrise prin variante tipologice caracteriale care fac trimitere explicită la boli psihice. Au fost introduse denumiri ca TP schizoidă, paranoidă, obsesiv-compulsivă etc. Numărul claselor tipologice de tulburări de personalitate din DSM-IV nu derivă din principii teoretice și nu au la bază cumularea unor cazuri tipice exemplare studiată întâmplător, empiric. Ele au ca principiu călăuzitor existența bolilor psihice și sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
în sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
sistem. Această corelație poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
dimensiuni în descrierea și sistematizarea tulburărilor de personalitate În direcția opusă fragmentării în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
poli ale celor cinci domenii ale FFM conțin cel puțin unele forme de maladaptabilitate. Nevroticismul accentuat e corelat cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
severă (individul nu poate viețui în comunitate și își petrece aproape toată viața adultă în instuții medicale sau penitenciareă. Privitor la tipurile de tulburări de personalitate, versiunea originală a PAS se referă la: 1. sociopat; 2. pasiv-dependent; 3. anancast; 4. schizoid; 5. exploziv; 6. senzitiv-agresiv; 7. histrionic; 8. astenic; 9. anxios; 10. paranoid; 11. hipocondriac; 12. distimic; 13. evitant. Aceste tipuri se regăsesc în literatura tradițională și în ICD-10. Tipurile categoriale rezultă dintr-o anumită combinație a trăsăturilor psihologice, evaluate prin

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
ale personalității. De exemplu, dacă tulburarea relațiilor interpersonale e o caracteristică a tulburărilor de personalitate, ea - susține Millon - se cere menționată la toate, în mod similar. Tabelul 6.5. Caracterizarea interpersonală a diverselor tulburări de personalitate (după Millonă. Conduita interpersonală Schizoid Neangajat (de exemlu, pare indiferent și detașat, răspunde rareori la acțiunile și sentimentele celorlalți, alege activitățile solitare, posedă interese „umane” minime, se menține în fundal, este distant și „invizibil”, nu dorește și nu se bucură de relații strânse, preferă un

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
prin eventualele tulburări psihopatologice de pe Axa I - de exemplu, depresie sau schizofrenie. Însăși prezența unei tulburări de personalitate poate deforma autoevaluarea, subiectul tinzând să se prezinte altora într-un anumit fel, în mod diferit în cazul unui histrionic, narcisic, dependent, schizoid. Autoprezentarea mai poate fi modificată de nesinceritatea voită a subiectului. Acest fapt e valabil până la un punct și în cazul unei chestionări directe. Totuși, subiectul este cel ce se cunoaște cel mai bine pe sine, știe felul în care a

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]