248 matches
-
un teribil traducător în franceză, constant interesat de promovarea, interpretarea și apărarea marilor autori ai culturii române. Un lucru e cert: umanistul autor gălățean este un intelectual superior. (...) scrie cu rigoarea unui logician metamorfozat în gramatician și cu dezinvoltura unui scientist convertit la literatura.” (Valentin Protopopescu, în revistă ,,Radio România”).Traducătorul aduce clarificări nu numai în ceea ce privește artă traducerii, ci și în selecțiile operate, menționând că ,,Principalul criteriu de selecție al valorii ori al priorităților trebuie să fie cel al confirmării, al
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
uitare. Ea pare că funcționează bine, ca un joc artificial, cu reguli inventate, tocmai pentru că a dat la o parte problemele grave și reale. Pe aceste presupoziții amnezice își întemeiază o mare parte din știința autoritaristă concluziile ei de tip scientist. Aceasta este una dintre concluziile majore ale volumului în discuție. Referință Bibliografică: Puterea cuvantului interviu cu scriitorul Florin Caragiu / Victorița Duțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Victorița Duțu
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
the bidimensional city searching for reference. 6. Tonight the campaign is over, we have fire for verse. 7. Come to the roof of His house and we shall talk about the time when you were a priest and I - a scientist. 8. The word is said beyond the grace of movements, the image seen around the sphere of trust. 9. Register distance between observation points aș strong occurrence for ocean tides în the evening. 10. I am nothing but the shadow
EXPERIENCE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341121_a_342450]
-
ingenioși cercetători cu care am lucrat în ultimii peste 30 de ani” - a declarat dr. Jefrey Trent, președintele Institutului de Cercetare științifică. Frederic Zenhausern deține, de asemenea, o serie de funcții în cercetare, printre care se numără cea de Visiting Scientist, la Centrul de Cercetare IBM „T. J. Watson” din New York, cea de șef al grupului pentru măsurări fizice, la Firmenich Inc., New Jersey, sau de vicepreședinte pentru tehnologii avansate la Alpha-MOS America, Inc., New Jersey și cea de manager pentru fizica
TESTE RAPIDE DE STABILIRE A ADN-ULUI ELABORATE DE DR. FREDERIC ZENHAUSERN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344233_a_345562]
-
plan internațional al big data engineer), dar nu exista "inginer de cercetare în inteligență artificială", "inginer de dezvoltare a produselor bazate pe inteligența artificială", "auditor în domeniul inteligenței artificiale", sau "analist științific de date" (echivalentul pe plan internațional al data scientist). Legea nomenclatoarelor (eventual în legătură cu Legea interoperabilității): este util ca datele să fie publicate standardizat (e.g. utilizarea aceleiași denumiri pentru aceleași date), astfel încât interoperabilitatea lor și integrarea în aplicații bazate pe IA să fie mai ușor de realizat
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
și numeroase articole științifice de anestezie, terapie intensivă și imunologie. De asemenea, a coordonat multe teze de doctorat în medicină. A fost implicat în mai multe forme instituționale și organizații non-guvernamentale (Societatea Europeană de Anestezie, Societatea Română de Anestezie, International Scientist of the Year, International Biographical Centre Cambridge England, Fundația “Octavian Fodor”, Cluj-Napoca, Fundația LiveMed din Târgu-Mureș, Consiliul de Administrație al Policlinicii Hipocrate 2000, Târgu-Mureș etc.). Prof. Dr. Mircea Chiorean este unul dintre inițiatorii proiectului care s-a finalizat prin înființarea
UN ULTIM OMAGIU PROF. DR. MIRCEA CHIOREAN. ŞI ÎNGERII SE ODIHNESC CÂTEODATĂ... de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381276_a_382605]
-
is like a simple toy În scenery that’s destroyed and grey. I’m not the billionaire Văsălie Nor the plump MP To allow myself a little fantasy Or the luxury to go by taxi. I humbly live on my scientist pension Or my writer’s one (because it is the same amount!) Which only covers the phone bill Or, from the antique seller an old leaflet În which Miro hâș painted the moon Hanging its balcony into the air From
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
After finishing school Bill moved to Dunedin, where he graduated with a BSc Hons. în biochemistry from the University of Otago în 1966. He obtained a PhD from Massey University în 1970, then worked for 12 years aș a research scientist în Palmerston North (N.Z.), Edinburgh (Scotland) and Canberra (Australia). În 1984 he was elected Member of Parliament for Hawke’s Bay, a position he held for 6 years. He then served three years aș a Hawke’s Bay Regional
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de BILL SUTTON în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375103_a_376432]
-
inexplicabilă. Dumnezeu și sfântul ăla al vostru... - Augustin... - Mă rog! Nu v-au învățat ei oare căile pe care le poate lua religia? Ați uitat exemplul istoric al Sfintei sârguințe a învățăturilor materiale, cartea de căpătâi a primilor exploratori? Preoții scientiști proslăveau creația pură... Din spatele stăpânului său, Vassur izbucni în râs și completă ironic. - Asta când nu măcelăreau creștini și mahomedani... - Cam asta este și credința zeților. Cu o regularitate înfricoșătoare, fiecare al șaizeci și treilea copil e un fel de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
văzut cum. Or, cel care a înțeles ce înseamnă o asociere, un mit, o religie fără Dumnezeu și ce nevoi suplinește nu a fost Marx, ci Comte. În știință se înșelase cu totul, și a rămas cu o reputație de scientist; religia sa era foarte pusă la punct, dar și-a greșit Biserica. Marx n-a înțeles nimic din religie și ne-a lăsat una; era un bun savant, dar știința sa n-a avut urmări. Trebuie să recunoașteți că e
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a fost pusă pe seama "practicilor de furajare nenaturale", în particular datorită utilizării făinii de carne și pene în furajarea găinilor ouătoare. în particular, salmonela a pătruns în Marea Britanie prin furajele importate, problema find exacerbată de reciclarea dejecțiilor de pasăre (New Scientist, 17/12/88). Numai 392 cazuri de salmoneloză au fost atribuite acestei cauze în 1988, pentru ca în 1998 să se înregistreze 12000 cazuri, din care peste jumătate foarte grave. Utilizarea hormonilor ca promotori de creștere este criticată datorită potențialului de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în M.A. Runco, R. Keegan și S. Davis (eds.), Festschrift for Howard Gruber, Hampton, Cresskill, NJ. Gray, C.E. (1966), „A measurement of creativity in Western civilization”, American Anthropologist, 68, pp. 1384-1417. Gruber, H.E. (1996), „The life space of a scientist: The visionary function and other aspects of Jean Piaget’s thinking”, Creativity Research Journal, 9, pp. 251-265. Guilford, J.P. (1950), „Creativity”, American Psychologist, 5, pp. 444-454. Guilford, J.E (1970), „Creativity: Retrospect and prospect”, Journal of Creative Behavior, 5, pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Pearson, K. (1930), The life, letters, and labours of Francis Galton, vol. 1-3, Cambridge University Press, Cambridge. Prickett, S. (1996), Origins of narrative: The Romantic appropriation of the Bible, Cambridge University Press, New York. Roe, A. (1952), The making of a scientist, Dodd, Mead, New York. Roe, A. (1970), „A psychologist examines sixty-four eminent scientists”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 43-51), Penguin, Harmondsworth. Runco, M.A. (1986), „Divergent thinking and creative performance in gifted and nongifted children”, Educational and Psychological Measurement, 46
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ed.), Creativity (pp. 43-51), Penguin, Harmondsworth. Runco, M.A. (1986), „Divergent thinking and creative performance in gifted and nongifted children”, Educational and Psychological Measurement, 46, pp. 375-384. Runco, M.A., (1993), „Operant theories of insight, originality, and creativity”, American Behavioral Scientist, 37, pp. 54-67. Runco, M.A., Albert, R.S. (1986), „The threshold hypothesis regarding creativity and intelligence: An empirical test with gifted and nongifted children”, Creative Child and Adult Quarterly, 11, pp. 212-218. Runco, M.A., Richards, R. (în curs de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspectives (pp. 340-361), Cambridge University Press, New York. Wallace, D.B., Gruber, H.E. (eds.) (1989), Creative people at work, Oxford University Press, New York. Wallach, M.A. (1576), „Tests tell us little about talent”, American Scientist, ianuarie-februarie, pp. 57-63. Wallach, M.A., Kogan, N. (1965), Modes of thinking in young children: A study of the creativity-intelligence distinction, Holt, Rinehart, Winston, New York. Wallach, M.A., Wing, C.W., Jr. (1969), The talented student: A validation of the
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Developmental Review, 12, pp. 233-264. Runco, M.A. (1992b), Creativity as an educational objective for disadvantaged students, National Research Center on the Gifted and Talented, Storrs, CT. Runco, M.A. (1993), Operant theories of insight, originality, and creativity. American Behavioral Scientist, 37, 59-74. Runco, M.A. (1994a), „Cognitive and psychometric issues in creativity research”, în S.G. Isaksen, M.C. Murdock, R.L. Firestien, D.J. Treffinger (eds.), Understanding and recognizing creativity (pp. 331-368), Ablex, Norwood, NJ. Runco, M.A. (1994b), „Conclusions concerning problem finding
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
4, pp. 351-363. Shapiro, R.J. (1970), „The criterion problem”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 257-269), Penguin, New York. Sheldon, K. (1995), „Creativity and goal conflict”, Creativity Research Journal, 8, pp. 299-306. Simon, H.A., Chase, W. (1973), „Skill in chess”, American Scientist, 61, pp. 394-403. Simonton, D.K. (în curs de apariție), „Historiometric studies of creative genius”, în M.A. Runco (ed.), Creativity research handbook, vol. 2, Hampton, Cresskill, NJ. Singer, J., Singer, D. (în curs de apariție), „Imagining possible worlds to confront
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Development, 1, pp. 47-69. Gruber, H.E. (1995), „Insight and affect in the history of science”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 397-431), MIT Press, Cambridge, MA. Gruber, H.E. (1996a), „The life space of a scientist: The visionary function and other aspects of Jean Piaget’s thinking”, Creativity Research Journal, 9, pp. 251-266. Gruber, H.E. (1996b), „Starting out: The early phases of four creative careers - Darwin, van Gogh, Freud, and Shaw”, Journal of Adult Development, 3
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
E.F. (1983), A feeling for the organism: The life and work of Barbara McClintock, Freeman, San Francisco. Lewin, K. (1935), A dynamic theory of personality: Selected papers, McGraw-Hill, New York. Maruyama, M. (1963), „The second cybernetics: Deviation-amplifying mutual causal processes”, American Scientist, 51, pp. 164-179. Michotte, A., Thinès, G., Crabbé, G. (1964), „Les compléments amodatix des structures perceptives (Amodal complements of perceptual structures)”, Studia Psychologica, University of Louvain, Louvain. Miller, A.I. (1984), Imagery in scientific thought creating twentieth century physics, Birkhauser, Boston
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
intercorrelations as shown in biography”, Journal of Educational Psychology, 41, pp. 193-216. Veblen, T. (1919), „The intellectual preeminence of Jews in modern Europe”, Political Science Quarterly, 34, pp. 33-42. Visher, S.S. (1947), „Starred scientists: A study of their ages”, American Scientist, 35, pp. 543, 570, 572, 574, 576, 578, 580. Walberg, H.J., Rasher, S.P., Parkerson, J. (1980), „Childhood and eminence”, Journal of Creative Behavior, 13, pp. 225-231. Walters, J., Gardner, H. (1986), „The crystallizing experience: Discovering an intellectual gift”, în R.J.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
51, pp. 346-351. Renzulli, J.S. (1986), „The three-ring conception of giftedness: A developmental model for creative productivity”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), Conceptions of giftedness (pp. 53-92), Cambridge University Press, Cambridge. Roe, A. (1952), The making of a scientist, Dodd, Mead, New York. Roe, A. (1972), „Patterns of productivity of scientists”, Science, 176, pp. 940-941. Roe, A. (1976), „Psychological approaches to creativity in science”, în A. Rothenberg și C.R. Hausman (eds.), The creativity question (pp. 165-175), Duke University Press, Durham
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
MA. Pollak, S. (1992), The effects of motivational orientation and constraint on the creativity of the artist, manuscris nepublicat, Brandeis University, Waltham, MA, Potter, L., Lawler, E.E. (1968), Managerial attitudes and performance, Free Press, Homewood, IL. Roe, A. (1952), „A scientist examines 64 eminent scientists”, Scientific American, 187, pp. 21-25. Rogers, C. (1954), „Towards a theory of creativity”, ETC: A Review of General Semantics, 11, pp. 249-260. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, New Ideas in
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a văzut, actuală noțiunea însăși de elită (fie ea fondată pe excelență sau pe preeminență) lezează sensibilitatea unor numeroși contemporani. Totuși, cel puțin dintr-un anumit punct de vedere, teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii teoriei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a ordinii naturale și a consistenței pozitive a lumii, ci exprima mirarea filosofică în fața existenței. În Demonii e un pasaj, după ce naște soția lui Șatov, când acesta are o exclamație în fața eternului miracol al nașterii; tânăra moașă, îndoctrinată la catehismul scientist al cercurilor nihiliste, îi dă o replică zdrobitoare: „Nu e nici un miracol, e doar un stadiu în dezvoltarea celulei!” Dar tocmai acesta e miracolul. La même Jeannette autrement coiffée! STILUL LUI IORGA Chauteaubriand are dreptate: creațiile spiritului există numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
religioase, iar pe de altă parte, nu trebuie să confundăm părerile individuale cu cele ale bisericilor de apartenență. 10. În loc de concluzii Probabil că demersurile colaborative ar presupune intensificarea relațiilor, sporirea interesului pentru cunoașterea omului sub raportul valorilor sale religioase de către scientiștii sufletului și a structurilor sale psihice de către teologi. Acestea constituie un pas important în abordarea interdisciplinară a omului, o premisă a găsirii unor soluții pentru rezolvarea impasului existențial al multor persoane prinse în viață pe picior greșit. Bibliografie Adrian, S.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]