162 matches
-
că apărătorii virturii, războinicii să apere statul, meșteșugarii și agricultorii să-i întrețină pe toți. Apartenența la clasa nu se decide prin naștere, ci prin abilități și educație. Chiar și așa, consideră că societatea ar trebui să se bazeze pe sclavagism. Aristotel, că discipol al școlii platonice de filosofie, în afară de etică și politică, a studiat logică, estetică, filosofia științei și epistemologia. A considerat că cea mai importantă disciplină filosofică este metafizică-ceea ce este dincolo de natură. Metafizică examina principile de baza, cauzele
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
1778 când insula cu teritoriile adiacente și drepturile comerciale ale continentului între Nigeria și râul Ogoue au fost cedate Spaniei în schimbul teritoriilor din America de Sud (Tratatul El Parado). Din 1827 până în 1843, Marea Britanie a stabilit o bază pe insulă pentru combaterea sclavagismului. Porțunea de continent, râul Muni, a devenit un protectorat în 1885 și apoi o colonie în 1900. Conflictele de pe continent au încetat odată cu tratatul de la Paris și periodic, teritoriile de continent au fost unite administrativ sub conducere spaniolă. Între 1926
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
atmosferă creată de rebeliunea celor șapte state din sud, printre care și Georgia, care declară secesiunea de Statele Unite ("Uniunea") și formează Confederația Statelor Americii ("Confederația"), după ce Abraham Lincoln a fost ales președinte fără votul a zece state sudiste în care sclavagismul era legal. Astfel a început disputa ce avea să decidă soarta sclavilor de origine africană care reprezentau mâna de lucru pe plantațiile de bumbac din sudul Americii și în același timp ar fi putut deveni o sursă de salariați ieftini
Pe aripile vântului (roman) () [Corola-website/Science/323987_a_325316]
-
Termenul cosmopolitism (din limba greacă "kosmos": univers și "polis": oraș) a fost, la origine, o concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și roman, care promova ideea "„cetățeniei universale”". Prin extensie, termenul desemnează ideea care neagă concepte precum suveranitatea națională, națiunea, patriotismul sau etnicitatea și pledează pentru creearea unei societăți globale și supranaționale. O persoană care aderă la ideea de cosmopolitism
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
Kish își continua activitatea gazetărească realizând acele reportaje care, deși inserate în ziare cu viață efemerică, au supraviețuit cotidianullui la fel de vii, dintr-un deceniu în altul. Din această perioadă datează zguduitorul reportaj "Trei săptămâni la hamei" (1910), un rechezitoriu al sclavagismului din secolul al XX-lea și "Mama ucigașului"(1913, un patetic atașament la suferința umană, dar în același timp și un usturător pamflet la adresa orânduirii sociale nedrepte și a moralei ei putrede, plină de ipocrizie.
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
acestea avea propriul templu. Educația copiilor se limita la cântece învățate în aceste temple. Magistrații din fiecare calpulli aveau obligația să se asigure că populația își îndeplinea obligațiile față de stat. Cei care nu puteau plăti tributul erau transformați în sclavi. Sclavagismul era pedeapsa care se aplica și celor care săvârșeau acte criminale. Sclavii urmau să lucreze pe proprietățile nobililor.. Cei care se ocupau cu comerțul se numeau "pochteca" și erau foarte importanți în societatea aztecă. Alături de armatele aztece ei au ajutat
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]
-
dezvoltarea economiei, creșterea forțelor de producție ale țării, redresarea comerțului si meșteșugurilor, construirea orașelor. Cea mai mare dezvoltare în Atropatena a cunoscut-o posesiunea de pământuri de către biserică. Conform datelor prezentate de autorii antici, cele mai roditoare pământuri aparțineau clerului. Sclavagismul era dezvoltat. Atropat și succesorii apropiați ai acestuia a trebuit să ducă o luptă îndârjită cu "„centralismul”" unuia dintre cei mai capabili comandanți de oști ai lui Alexandru Macedon, Seleucos, care a cucerit în ultimul deceniu al sec IV î.e.n.
Atropatena () [Corola-website/Science/309140_a_310469]
-
Uniunii ca state noi. Tennessee și Louisiana au revenit sub controlul militar al Uniunii în prima parte a războiului. Teritoriile Colorado, Dakota, Nebraska, Nevada, New Mexico, Utah, și Washington au luptat de partea Uniunii. Câteva triburi de băștinași care practicau sclavagismul au susținut Confederația, în Teritoriul Indian (astăzi Oklahoma) având loc un mic război civil sângeros. Statele de graniță ale Uniunii au fost Virginia de Vest (stat format prin separarea unei părți din Virginia), și patru dintre cele mai nordice state
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
primul guvernator general. Guvernatorul numit de regele portughez a fondat la data de 29 martie 1549 orașul Salvador și i-a acordat statutul de „capitală” a Braziliei. De-a lungul secolului al XVI-lea, s-a format sistemul economic al sclavagismului. Primii sclavi în Brazilia erau indivizi ai triburilor băștinașe, dar după o serie de atacuri sângeroase comise împotriva colonizatorilor a început aducerea de captivi noi din coloniile africane ale Portugaliei. Tot în această perioadă s-au întreprins și primele încercări
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
asemenea, țara a devenit o importantă forță militară maritimă; dispunea de cea de-a patra flotă de război din lume. În ciuda protestelor oligarhiilor din Săo Paulo, Rio de Janeiro și Minas Gerais, sclavia a fost abolită în 1888. Cauzele abolirii sclavagismului au fost multiple, cea mai importantă fiind regresul traficului sclavilor din Africa și opoziția personală a împăratului față de sclavagism. După 1870 au apărut primele mișcări republicane, iar după abolirea sclaviei, Brazilia s-a confruntat cu o acută lipsă de forță
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
lume. În ciuda protestelor oligarhiilor din Săo Paulo, Rio de Janeiro și Minas Gerais, sclavia a fost abolită în 1888. Cauzele abolirii sclavagismului au fost multiple, cea mai importantă fiind regresul traficului sclavilor din Africa și opoziția personală a împăratului față de sclavagism. După 1870 au apărut primele mișcări republicane, iar după abolirea sclaviei, Brazilia s-a confruntat cu o acută lipsă de forță de muncă, criză ce a fost rezolvată prin atragerea unui mare număr de imigranți, cei mai mulți din Italia și Portugalia
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
cu ei sclavi pentru a lucra noile plantații de pe insulă, unul dintre guvernatorii ce au contribuit în mod important la dezvltarea ei fiind "Bertrand-François Mahé de La Bourdonnais", ce a ocupat postul de guvernator între 1735 și 1745. În urma revoluției franceze sclavagismul a fost abolit pe insulă iar insula a fost numită "Réunion" pentru a comemora reunirea revoluționarilor din Marsilia cu cei din Paris. În 26 septembrie 1806, insula este redenumită "Insula Bonaparte" în onoarea noului împărat al Franței și se află
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
numită "Réunion" pentru a comemora reunirea revoluționarilor din Marsilia cu cei din Paris. În 26 septembrie 1806, insula este redenumită "Insula Bonaparte" în onoarea noului împărat al Franței și se află în prima linie a conflictului anglo-francez pentru controlul Oceanului Indian. Sclavagismul a fost reinstaurat, ceea ce a dus la refugierea unor grupuri de sclavi în interiorul insulei unde au format un regat tribal independent. În 1810 insula intră sub dominație britanică, dar este retrocedată Franței în 1814. Datorită mâinii de lucru ieftine și
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
și serviciilor furnizate de sclavi, pe insulă se dezvoltă cultura trestiei de zahăr, iar în urma descoperirii metodei de polenizare artificială a vaniliei, aceasta cultură se dezvoltă, insula devenind principalul producător mondial. În 20 decembrie 1848 are loc abolirea definitivă a sclavagismului, zi sărbătorită în continuare în Réunion. În același an se revine la numele de Réunion iar ulterior "Louis Henri Hubert Delisle" devine primul guvernator de origine creolă al insulei între 1852 și 1858, iar economia se dezvoltă datorită cererii tot
Réunion () [Corola-website/Science/298403_a_299732]
-
Concordia, încă în vigoare la 350 ani după semnarea lor. Ulterior, insula a fost atacată în repetate rânduri de pirați iar trupele britanice au atacat și ocupat insula în funcție de conflictele internaționale și alianțele din Europa. În secolul al XIX-lea sclavagismul este abolit pe insulă și un mare număr de muncitori de origine sud-asiatică sau chineză sunt aduși pe insulă ceea ce îmbogățește patrimoniul cultural al insulei. Partajul insulei între Franța și Olanda a avut loc pe 23 martie 1648. Istoria spune
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
care ocultează efortul și degradarea fizică prezentând omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezentările impresioniste ale țăranilor prezentați la munca câmpului încălțați și îmbrăcați cu haine foarte curate). Artistul ignoră de-a lungul timpului atât opresiunea violentă a sclavagismului cât și exploatarea din societatea capitalistă, când munca majorității devine resursă pentru îmbogățirea unui grup restrâns. Pentru spațiul românesc sunt relevante în acest sens reprezentările romilor, atât din perioada sclaviei cât și cele realizate după eliberare (20 februarie 1856), artiștii
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
nivel mondial. Persoanele care dețineau în antichitate averi, în special alimente, mai mult decât era posibil să le consume ei înșiși, aveau privilegiul de a fi în postura de a putea oferi aceste bunuri unor persoane care aveau o lipsă. Sclavagismul are ca trăsătură definitorie însușirea întregului produs al muncii sclavilor de minoritatea dominatoare a societății, aristocrația, preoții și suveranul. Averea era depozitată în temple și trezorerii, primele bănci au fost folosite de suverani spre a finanța festivaluri. Considerate sacre, inviolabile
Istoria activității bancare () [Corola-website/Science/328793_a_330122]
-
au implementat imediat primele Reichskommisariate, Ostland și Ukraine, sub conducrerea lui Hinrich Lohse și respectiv, Erich Koch. Organizarea acestor teritorii administrative au dus la conflicte între Rosenberg și SS din cauza tratării slavilor sub ocupație germană. Rosenberg era îngrozit de deplasarea, sclavagismul, și uneori genocidul populațiilor din țări estice ocupate, cu excepția evreilor. În calitatea de teoretician rasial suprem, Rosenberg considera slavii, cu toate că inferiori germanilor, ca fiind arieni. Rosenberg s-a plâns des în fața lui Hitler și Himmler de tratamentul aplicat popoarelor ocupate
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
cum ar fi Frederick Douglass și suporterii albi, ca William Lloyd Garrison, fondator al ziarului radical Liberator, si Harriet Beecher Stowe, care a publicat cel mai bine vândut român antisclavagist "Colibă unchiului Tom" (1852). În timp ce mulți aboliționiști religioși susțineau că sclavagismul este un păcat, alții au fost mai înclinați pe argumente non-religioase, morale și libertine. Negrii liberi din Nord au început în a ajuta sclavii fugari ca să scape de pe plantațiile din sud și să se refugieze spre nord prin intermediul unei rețele
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
încurajat comerțul cu diverse tipuri de droguri. În timpul războiului de șapte ani, între 1762 și 1763, apoi după Revoluția franceză, între 1794 și 1802 și apoi iar în timpul războaielor napoleoniene între 1809 și 1814 insula a fost ocupată de către britanici. Sclavagismul a fost interzis în 1848 iar ulterior în insulă au fost aduși muncitori din India și China. În timpul regimului lui Napoleon al III-lea insula a fost marcată prin revenirea la un sistem centralizat și anihilarea puterii locale. Ulterior, în
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
Primul președinte după proclamarea independenței a fost Félix Houphouët-Boigny (citit Ufue-Buani). Colonialiștii francezi au procedat în Coasta de Fildeș așa cum procedaseră și celelalte puteri coloniale în Africa sub-sahariană: s-au bazat pe populațiile animiste din sud, mai înainte victime ale sclavagismului practicat de emiratele musulmane din nord, pentru a își asigura în aceste țări o administrație și o armată credincioasă (emiratele din nord se opuseseră colonialiștilor pe planul militar). Pentru aceasta, au creștinat, educat și promovat preferențial populațiile din sud, mai
Coasta de Fildeș () [Corola-website/Science/298331_a_299660]
-
epoca gândirii clasificatoare, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea; pe de altă parte, punând pe primul plan problema relațiilor dintre o serie de practici sociale de excludere (segregare, discriminare) sau de dominare (colonialism, sclavagism) și configurațiile ideologice care legitimează aceste practici. Aceste forme prerasialiste țin de ceea ce voi numi „protorasismul” modern și funcționează pe baza unui număr mic de „ideologeme”: 1) mitul „sângelui pur” și imperativul păstrării lui; 2) convingerea referitoare la inferioritatea naturală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Antichitate, Platon și Aristotel justificau acest mod de exploatare În scrierile lor; În secolul al XIX-lea, descrierile lui Wallon sau ale lui Marx reflectă rolul pe care aceștia i-l atribuie În interpretările lor cu privire la societățile contemporane. Primul explică sclavagismul colonial pornind de la Antichitate și se Înscrie În curentul umanist care dorește abolirea sclaviei În coloniile franceze. Al doilea vede În acest fenomen una dintre primele manifestări ale societăților Împărțite În clase. Cu toate acestea, până prin anii ’70 ai secolului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
februarie 1794, Convenția a Încercat să procedeze la o abolire imediată a sclaviei, dar dispoziția a fost abrogată de Napoleon În 1802. Aboliționismul se Înscrie de asemenea, În special În secolul al XIX-lea, În cadrul unei filosofii umaniste care depășește sclavagismul. Astfel, Victor Schœlcher, deși salută eliminarea sclaviei În toate țările occidentale mari și În coloniile acestora, este Încă Îngrijorat În 1881 de expunerea unor indigeni În cadrul expozițiilor sau târgurilor europene, iar În 1883, de reglementarea britanică ce permitea În Mozambic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]