168 matches
-
Joseph E. Johnston și P. G. T. Beauregard. În această bătălie, generalul confederat Thomas Jackson a primit porecla de "Stonewall" ("Zid de piatră") datorită rezistenței opuse unioniștilor. Alarmați de înfrângere, și într-o tentativă de a preveni secesiunea altor state sclavagiste, Congresul SUA a adoptat Rezoluția Crittenden-Johnson la 25 iulie, în care se spunea că războiul este luptat pentru păstrarea Uniunii și nu pentru desființarea sclaviei. Generalul-maior George B. McClellan a preluat comanda armatei unioniste a Potomacului la 26 iulie (a
Războiul Civil American () [Corola-website/Science/304158_a_305487]
-
verificând documentele comerciale ale Statului Independent Congo, că, deși de acolo veneau cauciuc și fildeș în valoare de milioane de dolari, banii se întorceau sub formă de puști și lanțuri. Pe baza acestor probe, a bănuit că Congo este stat sclavagist, și și-a dedicat restul vieții distrugerii sale. Sir Roger Casement, diplomat britanc, a pus forța guvernului britanic în spatele protestului internațional împotriva regelui belgian. La sugestia lui, Morel a înființat Asociația pentru Reformarea Congoului. Sir Arthur Conan Doyle a scris
Statul Independent Congo () [Corola-website/Science/318345_a_319674]
-
-l elogieze pe Kafur, care în ochii săi nu era altceva decât un fost sclav fără nici un fel de moștenire regalistă. În cei cinci ani petrecuți în Egipt, Mutunabbi s-a axat pe opere satirice vizând rasa, urâțenia și originile sclavagiste ale patronului său. În această perioadă Mutanabbi deținea titlul de maestru în cadrul școlii de poezie și avea numeroase cercuri de admiratori care, sub îndrumarea sa, îi discutau, adnotau și prezervau operele. Unul dintre cei mai devotați studenți ai săi a
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
aspecte: unul "dialectic", care exprimă legile generale ale lumii exterioare și ale gândirii umane, un altul "istoric", care afirmă că numai realitatea socială determină conștiința oamenilor. Dezvoltarea istorică a societății ar fi condiționată de contradicțiile diverselor ""moduri de producție"" (primitiv, sclavagist, feudal, capitalist) și de ""relațiile de producție"", adică de raporturile dintre oameni în procesul de producție. Aceste contradicții se exprimă prin "lupta de clasă", care este astfel motorul istoriei. Marx a elaborat și o teorie a valorii: valoarea este expresia
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
creștere în privința sclaviei și încetinind extindere. În 1820, o dezbatere aprinsă asupra guvernului federal în prvinta dreptului de a restricționa sclavia în Missouri pentru statalitate s-a încheiat cu un compromis: Missouri a fost admisă în Uniune că un stat sclavagist, Mâine, ca stat liber și toate teritoriile vestice la nord de graniță de sud Missouri au fost pentru a rămâne libere. Deși Compromisul Missouri a fost proiectat pentru a menține un echilibru între statele sclavagiste și statele libere, a fost
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
în Uniune că un stat sclavagist, Mâine, ca stat liber și toate teritoriile vestice la nord de graniță de sud Missouri au fost pentru a rămâne libere. Deși Compromisul Missouri a fost proiectat pentru a menține un echilibru între statele sclavagiste și statele libere, a fost benefic pentru potoli temporar forțele de sectionalism. În 1850, un alt compromis a fost negociat pentru a rezolva problema teritoriului câștigat în timpul războiului mexican. Patru ani mai tarziu, cu toate acestea, Legea Kansas-Nebraska le-a
Extinderea și divizarea Statelor Unite ale Americii (1789–1860) () [Corola-website/Science/329129_a_330458]
-
anumit număr de sclavi caracteriza o anumită importanță socială. Cei mai mulți indivizi deveneau sclavi în urma capturării lor în timpul războaielor sau prin răpire. Sclavia ca practică socială și economică s-a dezvoltat în antichitatea greco-romană. Grecia și Roma antice erau ambele societăți sclavagiste. Statutul social și rolul sclavilor era considerat inferior sau chiar inexistent în relația cu o persoană liberă. În societatea antică grecească, sclavia era fundamentată din punct de vedere filozofic. Aristotel vedea sclavia ca o garanție indispensabilă a oamenilor liberi de
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
fundamentale: răspândirea noilor idealuri filozofice și politice, dezvoltate din principiile Iluminismului, care culminează în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (1789) din cadrul Revoluției franceze, și extinderea unui nou model economic apărut în urma Revoluției industriale engleze, care a făcut ca sistemul sclavagist să fie mai puțin rentabil ca sistemul de muncă remunerat. Convenția cu privire la , semnată de Societatea Națiunilor pe 25 septembrie 1926 (în vigoare din 9 martie 1927) abolește sclavia și creează un mecanism internațional care urmărește aplicarea convenției. Națiunile Unite, ca
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
cimitir). În perioada 2800 - 2500 î.Hr. apare metalurgia aramei (datorită unei presupuse migrări a unor populații din Asia Mică). În perioada 2500 - 2000 î.Hr (cultura minoică timpurie) se dezvoltă epoca bronzului, se folosește scrierea pictografică și se consolidează epoca sclavagistă. Vasele de piatră sunt șlefuite, bijuteriile sunt din aur, armele de bronz și sigiliile arată apariția unei tehnologii superioare celei din Grecia continentală, Asia Mică sau din insulele Mării Egee. În perioada 1900 - 1700 î.Hr. are loc apogeul culturii minoice mijlocii
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
recâștigat controlul tuturor statelor din Sud. În 1877, președintele republican Rutherford Hayes a retras trupele federale, ceea ce a dus la schimbarea ultimelor trei guverne statale republicane, marcând sfârșitul "Reconstrucției". În timpul războiului civil, liderii republicani radicali spuneau că sclavia și Puterea Sclavagistă trebuia să fie distrusă definitiv, și că orice formă de naționalism confederat trebuie să fie suprimată. Moderații spuneau că aceasta se putea ușor realiza imediat ce armatele confederate se predau și statele din Sud revin asupra secesiunii și acceptă Amendamentul al
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
a fost o serie din cinci legi, adoptate în septembrie 1850, prin care se intenționa rezolvarea controverselor teritoriale și sociale legate de chestiunea sclaviei și ivite în urma războiului mexicano-american (1846-1848). Cinci legi au echilibrat interesele statelor sclavagiste din Sud și ale statelor libere din Nord. California a fost admis în uniune ca stat liber; Texas a primit compensații financiare pentru renunțarea la revendicările teritoriale asupra teritoriilor aflate la vest de Rio Grande, teritorii aflate astăzi în componența
Compromisul din 1850 () [Corola-website/Science/314491_a_315820]
-
de insecte își petrec timpul povestind o serie de peripeții din folclorul lor, lăsând deoparte îndeletnicirile uzuale care presupun, printre altele, organizarea militară necesară apărării în fața unui eventual invadator. Așa se face că, pusă în fața unui atac lansat de furnicile sclavagiste, societatea este incapabilă să se apere și se destramă. Salcâmul cornigera este la rândul său lovit de fulger în timpul unei furtuni și arde în totalitate. Mesajele trimise prin intermediul "Pietrei de la Rosetta" de către Nicolas Wells introduc în lumea furnicilor conceptul de
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
când forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat și ordonând mobilizarea generală, ceea ce a condus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță încă din prima perioadă a războiului și a efectuat o severă și eficientă blocadă navală de-a lungul întregului conflict. În septembrie
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
lui personal, și relația sa foarte apropiata de Adolf Hitler și oferind cititorilor și istoricilor o perspectivă unică asupra lucrărilor din regimul nazist. El a scris mai târziu o a treia carte, "Der Sklavenstaat. Meine Auseinandersetzung mit der SS" („Statul sclavagist: Controversele mele cu SS-ul”), despre SS . Speer a murit din cauze naturale, în 1981 în timpul unei vizite în Londra, Anglia. Speer s-a născut în Mannheim, într-o familie din clasa socială de mijloc, dar destul de înstărită. El a
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
ca singura religie legală a imperiului să devină creștinismul, politeismul roman să fie abolit și templele să fie distruse, iar în anul 393 a ordonat interzicerea Jocurilor Olimpice. Creștinismul a luat naștere în Imperiul Roman, în secolul I e.n., în timpul orânduirii sclavagiste. Această religie este cunoscută de la origini și până în prezent datorită discipolilor lui Iisus Hristos, prin scrierile primilor generații de creștini. Cele patru Evanghelii de la Matei, Marcu, Luca și Ioan prezintă vorbele, faptele, moartea și învierea, deci viața lui Iisus Hristos
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
gloria alergătorului care a adus vestea victoriei la Atena. Semnificația acestei bătălii câștigată de Atena este multiplă: Orașul a izbutit să scape de soarta nemiloasă care a lovit Eretria și de reinstaurarea tiraniei lui Hippias, sosit odată cu perșii; prestigiul democrației sclavagiste ateniene a crescut dându-i curajul să se afirme ca una din constituțiile cele mai bine organizate din lumea contemporană; o consecință imediată a fost începutul fundrii așa numitului imperiu maritim, atenian, începută printr-o neizbutită expediție împotriva insulei Paros
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
și s-a considerat responsabil pentru tot restul vieții sale. În ciuda acestui fapt, a continuat să lucreze ca pilot pe fluviu până la izbucnirea Războiului civil din America în 1861, când traficul de pe Mississippi a fost mult redus. Missouri, deși stat sclavagist și considerat ca făcând parte din Sud, nu a făcut parte din Statele Confederate ale Americii și a rămas loial Uniunii. Când a început războiul, Twain și prietenii săi au format o miliție confederată (eveniment descris în 1885 în nuvela
Mark Twain () [Corola-website/Science/304188_a_305517]
-
Sofocle n-a arătat totuși priceperea, deși a ocupat funcții în stat în timpul lui Pericle . El n-a reușit să se adapteze tuturor meandrelor vieții politice a Atenei și să-și găsească un loc stabil în evoluția conflictului dintre democrația sclavagistă și grupurile aristocratice conservatoare. În tinerețe, Sofocle a înclinat spre acestea din urmă, simpatizând cu gruparea reacționară a lui Cimon, ca apoi să adere la politica lui Pericle. Spre sfârșitul vieții sale Sofocle a oscilat din nou, ajungând să participe
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
o serie de șovăieli și compromisuri pe care le manifestă în hotărârea verdictului asupra luptei dintre vechile și noile norme morale sau politice pe care le reclamă viața democratică și instituțiile ei. Dar totul este explicabil întrucât însăși guvernarea democratică sclavagistă cuprinde în sine contradicții, manifestă adesea nehotărâre și șovăială, este zdruncinată de lupte interne și ciocniri de interese dezbinatoare. În 413 î.Hr., când avea optzeci de ani, Sofocle a devenit comisar special pentru investigarea dezastrului militar atenian din Sicilia. În
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
sărbătoriți ca niște eroi. Cei trei mari tragici ai secolului al V-lea î.Hr. au cunoscut în nenumărate rânduri bucuria victoriei la aceste întreceri. Eschil a obținut de 13 ori premiul I, Sofocle (a cărui operă este oglinda apogeului democrației sclavagiste) de peste 20 de ori, iar Euripide de 4 ori. Cetățenii Atenei - care l-au onorat cu importante funcții politice și militare, îl cinsteau pe Sofocle în mod deosebit pentru înaltul său spirit cetățenesc. Amintirile tiraniei mai stăruiau în mintea oamenilor
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
de a fi descoperit resursele poetice și emoționale ale tragediei, rafinamentul și măiestria tehnica ale lui Sofocle au reprezentat standardele după care a fost judecată această formă literară începând din secolul al V-lea î. Hr. Dacă Pericle a ridicat democrația sclavagistă pe culmile ei cele mai înalte pe plan politic și militar, în opera lui Sofocle se desăvârșește oglinda literară a acestui apogeu, se întrupează în chip fidel năzuințele politice, concepțiile morale, juridice, religioase etc. ale democrației sclavagiste. Ca un omagiu
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
a ridicat democrația sclavagistă pe culmile ei cele mai înalte pe plan politic și militar, în opera lui Sofocle se desăvârșește oglinda literară a acestui apogeu, se întrupează în chip fidel năzuințele politice, concepțiile morale, juridice, religioase etc. ale democrației sclavagiste. Ca un omagiu adus însemnătății operei lui Sofocle, cetățenii Atenei l-au ales strateg (conducător militar), în acestă calitate participând la o expediție împotriva insulei Lemnos. În crearea tragediilor, Sofocle se inspiră din aceleași izvoare ca și Eschil; ca și
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
pentru diferențe). Rasismul diferențialist se exprimă, În forma sa dură, prin intoleranță rasială, iar În forma sa blândă, prin teza incomunicabilității radicale a culturilor. Trebuie, de asemenea, să nu confundăm rasismul de exploatare (ilustrat de colonialismul european sau de sistemul sclavagist modern), deci un rasism ideologic a cărui principală funcție este aceea de a legitima un proces de exploatare-dominare (Williams, 1965), cu rasismul de exterminare, care include un proiect de genocid mai mult sau mai puțin explicit, ilustrat cel mai clar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Georges Vacher de Lapouge) sau ale istoriei universale (Gobineau) bazate pe ideea de „rasă” (Taguieff, 2002). Se cuvine apoi să observăm că rasismul, sub o formă sau alta, apare Întotdeauna În interacțiune cu fenomene sociale diverse, În contexte diferite (sistem sclavagist, dominație colonială, mobilizări naționaliste, războaie imperialiste sau etnice, programe de selecție eugenistă etc.) (Bauman, 2002). Corelativ, trebuie să ținem seama de faptul că rasismul doctrinar nu se manifestă niciodată În stare pură, ci Întotdeauna ca o componentă a anumitor configurații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste tot În lume de imperialismul colonial, de sistemul sclavagist și de naționalismul xenofob și, mai recent, prin banalizarea utopiilor eugeniste și etniciste, ale căror obiective sunt cunoscute: „purificarea” rasei sau „ameliorarea” ei, apărarea sau realizarea „purității” unei comunități raportate la o origine etnică sau culturală, sacralizarea unei identități colective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]