64 matches
-
1967; SZABÓ - 1967). c. Privind existența unui răspuns împotriva unui antigen neidentincat, putem spune că în EAE nu există (aici antigenul este cunoscut), pe când în SM există un asemenea răspuns, manifestându-se prin nivelul crescut de imunoglobulină G în plăcile scleroase și în LCR-ul bolnavilor de SM. Acestea sunt argumente pentru a susține existența unui răspuns imun la un antigen care poate fi extrinsec (viral) sau intrinsec (autoantigen). d. Existența unui răspuns imunologic celular împotriva antigenului specific cerebral apropie mult
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
intervenția astrocitelor care duc la fenomenele de scleroză. În centrul regiunii sclerozate (demielinizate) este prezentă o venulă din care s-a produs extravazarea. Leziunile situate de obicei în apropierea ventriculilor, pot să extravazeze concentric, cu aspect de demielinizare recentă și scleroasă în centru. În unele cazuri leziunea poate antrena distrugerea totală a axonului, cu moartea nervului, fenomen întâlnit mai ales pe căile lungi, unde axonul este lezat la mai multe nivele. Din punct de vedere fiziologic, în timpul demielinizării se pot antrena
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care să excite sau chiar să multiplice oligodendrolia, care astfel vor mieliniza axonii atinși de procesul specific SM, demielinizarea. O cerință a acestor medicamente este să nu excite și alte elemente gliale, cum ar fi astroglia, astfel producându-se cicatrici scleroase. Un astfel de medicament ar fi N.G. Faktoren care poate fi administrat în lichidul cefalorahidian pentru multiplicarea și regenerarea oligodendroliei. Este produs în condiții de sterilitate deosebită. S-a demostrat că două forme ale IGF (factorul de creștere de tip
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o structură fibroelastică, rezultată prin procesul de comprimare a țesutului conjunctiv, descriindu-se trei straturi: stratul intern (rețea de fibrină în care sunt cuprinse leucocite și microbi), stratul mijlociu (țesut conjunctiv tânăr și vase de neoformație) și stratul extern (țesut scleros care constituie limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie are următoarele aspecte: cremos, vâscos, inodor (stafilococ); fluid, de aspect seropurulent (streptococ); gros, de aspect verzui, bogat în fibrină ( pneumococ); seros
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
În plus, leziunile vaselor mici retiniene reflectă afectarea vaselor cerebrale și se corelează cu durata și severitatea HTA. Modificările vaselor retiniene au fost clasificate, după Keith, Wagener și Barker, în patru stadii și sunt prezentate în tabelul Stadiul II Artere scleroase, cu calibru neregulat, vene dilatate, semnul încrucișării arteriovenoase (semnul Salus-Gunn); Stadiul III La stadiul II se adaugă edem retinian, hemoragii perivasculare, exudate, determinate de ruptura vaselor mici; Stadiul IV La stadiul III se adaugă edem macular sau papilar. Modificările retiniene
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de atrofie, dând naștere uneori unei ampule varicoase. Alteori segmentele de venă alungite și dilatate neuniform se ghemuiesc și formează pachete varicoase. Stadiul al IV-lea: E caracterizat prin extinderea leziunilor la țesuturile și organele învecinate, cu scleroză periflebitică, mioză scleroasă, nevrită difuză, periostită, hiperostoze, dermatite, ulcer cronic. Microscopic, modificările histologice încep cu hipertrofia și hiperplazia fibrelor musculare și a țesutului elastic din grosimea peretelui venei, ca o reacție la presiunea venoasă crescută (Pop D. Popa, 1994). Fasciculele musculaturii netede devin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
posttuberculoase 5. Sindroamele de distrofie buloasă pulmonară 6. Sindromul de bronholitiază 7. Sindromul bronhoastmatic 8. Sindromul cavitar negativ - în unele cazuri chiar cu status cavitar negativ (caverna deterjată) 9. Sindroamele de scleroză cicatricială - cu localizare și extindere variabilă, cuprind: lobitele scleroase retractile fibrotoraxul posttuberculos scleroza interstițială difuză posttuberculoasă 10. Sindroamele pleurale reziduale - pahipleurite, pneumotorax spontan, pungi pleurale reziduale, empieme tardive nespecifice 11. Sindroame de insuficiență respiratorie cronică 12. Sindromul de cord pulmonar cronic posttuberculos [48]. Coman clasifică sindroamele posttuberculoase astfel: 1
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la baza apariției mezenchimomului benign sau malign care conține plurițesuturi: osos, cartilaginos, neted muscular și fibros. Celule epiteliale rare Melanocitele mediastinale stau la originea melanomului primitiv, pentru ca celulele epitelioide interstițiale și pneumocite de tip II să fie identificate în hemangiomul scleros. Spațiul mediastinal poate fi sediul de dezvoltare a unor tumori extrem de rare, provenite din celule și țesuturi primitive mediastinale: mezoteliom, xantom, sarcom sinovial, sarcoame extrascheletice (osteogenic, condrosarcom) etc. MEDIASTINITELE ACUTE ȘI CRONICE INTRODUCERE Infecțiile mediastinului reprezintă un puternic răspuns inflamator
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
prin puncție aspirativă, dar uneori pot fi necesare și explorări invazive ale mediastinului. Tratament Tratamentul este medical cu antibiotice specifice în funcție de agentul identificat. MEDIASTINITELE CRONICE În această grupă sunt cuprinse două entități: mediastinita cronică granulomatoasă (granuloamele mediastinale) și mediastinita cronică scleroasă. Mediastinita cronică granulomatoasă Etiologie Apare în contextul bolii tuberculoase (granulomul mediastinal tuberculos), la orice vârstă. Grupele ganglionare afectate mai frecvent sunt: ganglionii paratraheali drepți, pretraheali, paratraheali stângi, subcarinali și paraesofagieni. Poate să apară și în cadrul altor afecțiuni ca: histoplasmoza, coccidiomicoza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sunt:- în scop diagnostic în leziunile necalcificate;- în granuloamele simptomatice; - de principiu, în toate granuloamele (Sakulsky, 1967). Procedeele chirurgicale utilizate sunt:- excizia completă (nu este posibilă întotdea-una, datorită aderențelor);- incizia capsulei, evacuarea conținutului + rezecția capsulei + curetaj capsulei restante. Mediastinita cronică scleroasă Definiție Este un proces inflamator sau pseudo-inflamator, având ca rezultat depunerea de țesut fibros dens, la nivelul compartimentului visceral al mediastinului. Această afecțiune prezintă mai multe sinonime: fibroza mediastinală, mediastinita fibroasă, mediastinita sclerozantă, mediastinita granulomatoasă Etiologie Aceste infecții sunt: infecții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
timpul de excizie și sutură terminală a unui bont venos brahiocefalic urmează reconstrucția cu proteză PTFE spiralată nr. 12-13, a unui singur trunchi - drept sau stâng. Operațiile de by-pass-are sunt indicate în caz de tromboză a venei cave superioare, mediastinită scleroasă fibrozantă sau tumori nerezecabile la care SVCS nu s-a ameliorat în urma tratamentului medical. Se disting două tipuri de operații: by-pass anatomic (trunchi brahiocefalic stâng sau vena jugulară internă - atriul drept sau urechiușa dreaptă) și by-pass extraanatomic (anastomoza venei azygos
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
sistemului reticulo endotelial din organele limfopoetice, care reacționează în prezența bacilului Koch. În dezvoltarea sa, foliculul tuberculos se poate contopi cu foliculi învecinați având următoarele posibilități evolutive: spre cazeificare sau spre organizare conjunctivă care se termină prin scleroză. Între organizarea scleroasă și vindecare nu poate fi pus semnul de egalitate deoarece, întotdeauna în țesutul scleros care se condensează și se calcifică, se vor putea găsi bacili virulenți. Această organizare conjunctivă și transformare scleroasă, constituie o modalitate de vindecare clinică și nu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
sa, foliculul tuberculos se poate contopi cu foliculi învecinați având următoarele posibilități evolutive: spre cazeificare sau spre organizare conjunctivă care se termină prin scleroză. Între organizarea scleroasă și vindecare nu poate fi pus semnul de egalitate deoarece, întotdeauna în țesutul scleros care se condensează și se calcifică, se vor putea găsi bacili virulenți. Această organizare conjunctivă și transformare scleroasă, constituie o modalitate de vindecare clinică și nu histologică. Leziunile atipice bacilare nu au evolutivitatea specifică leziunilor exsudative sau foliculare. Ele sunt
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
conjunctivă care se termină prin scleroză. Între organizarea scleroasă și vindecare nu poate fi pus semnul de egalitate deoarece, întotdeauna în țesutul scleros care se condensează și se calcifică, se vor putea găsi bacili virulenți. Această organizare conjunctivă și transformare scleroasă, constituie o modalitate de vindecare clinică și nu histologică. Leziunile atipice bacilare nu au evolutivitatea specifică leziunilor exsudative sau foliculare. Ele sunt realizate din infiltrate de celule epitelioide dispuse în pătură sau în focar constituind leziunile de lupus sau sarcoidele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]