78 matches
-
Vasele conducătoare sunt brunificate, dar mai slab ca la fuzarioză și sunt astupate de miceliu. În cazul atacurilor de început, simptomele pot dispare dacă se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Transmitere-răspâdire. Ciuperca rezistă în sol prin scleroții de pe resturile de vegetație. Din scleroți, în solurile cu pH-ul slab acid și în condiții de temperaturi în jur de 23șC apar filamente de infecție, ce vor pătrunde în plantă prin rănile produse de nematozi. În timpul vegetației ciuperca este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor sunt moi, putrezite și pot fi invadate de bacterii. Transmitere-răspândire. În câmp, în urma atacului se formează scleroți negri, de diferite forme din care în anii următori vor ieși micelii de infecție. Scleroții își păstrează viabilitatea 4-5 ani dar, pot produce noi infecții pe rădăcini chiar la o lună după formarea lor. În culturi există două perioade de maximă sensibilitate a plantelor față de această ciupercă, una în martie-aprilie și alta după formarea bulbilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sau bulbi. Plantele aflate în soluri reci și umede sunt mai sensibile, întrucât ciuperca poate ataca de la +2șC cu optim la 17-20șC și cu o temperatură limită de 35șC, când miceliu este distrus. Ciuperca rezistă în sol 4-5 ani prin scleroții duși de apa de irigație sau prin lucrările de întreținere. Scleroții pot fi semnalați și pe bulbilii și bulbii destinați plantării, mai ales la usturoi. Prevenire și combatere. Asolamentul de 5-6 ani, arătura adâncprecedată de arderea resturilor de plante bolnave
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sensibile, întrucât ciuperca poate ataca de la +2șC cu optim la 17-20șC și cu o temperatură limită de 35șC, când miceliu este distrus. Ciuperca rezistă în sol 4-5 ani prin scleroții duși de apa de irigație sau prin lucrările de întreținere. Scleroții pot fi semnalați și pe bulbilii și bulbii destinați plantării, mai ales la usturoi. Prevenire și combatere. Asolamentul de 5-6 ani, arătura adâncprecedată de arderea resturilor de plante bolnave, fertilizarea echilibrată, folosirea de bulbili sănătoși la plantare și tratarea preventivă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infectate în procente variabile. Transmiterea ciupercii se face de la an la an prin scleroții din sol sau sporii rămași pe resturile vegetale dar și prin semințele infectate. In timpul vegetației infecțiile sunt asigurate de sporii duși de vânt (pentru frunze) sau de apa de ploaie și de irigație. Prevenire și combatere. Igiena culturală, asolamentul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
precum și alte legume. Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii se face în câmp, dar mai ales în depozite, prin contactul direct între rădăcinile bolnave și sănătoase dacă temperatura este în jur de 22șC. Transmiterea de la un an la altul, este asigurată de scleroții care germinează la temperaturi de 18-22șC și umiditate de 60-80 %. Dacă nu găsesc aceste condiții, ei își păstrează totuși viabilitatea 2-3 ani. Prevenire și combatere. O măsură importantă de prevenire a atacului este rotația culturilor, dar aceasta se execută dificil
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
o îngălbenire a frunzișului urmată de uscarea acestuia. Rădăcinile au pete sau porțiuni de culoare cenușie plumburie, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de umiditate, fără scurgere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rădăcinoasele trebuie să revină după cel puțin cinci ani. Întreruperea se poate face cultivând usturoi, ceapă, praz, culturi ce nu sunt afectate de această ciupercă. Rădăcinoasele bolnave pot fi folosite în hrana animalelor dar, sucul gastric al acestora nu distruge scleroții, așa încât gunoiul poate fi infestat și nu poate fi folosit în grădina de legume. La înființarea culturii semincere, se vor folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la locul de inserție al codiței sau în partea opusă acesteia (fig. 151). Atacul de monilioză produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infecțiile târzii care au loc în timpul recoltării, se manifestă în depozite. După parcurgerea a două ierni, din scleroții fructelor mumifiate care au fost îngropate în sol, în primăvara celui de al treilea an, apar fructificații de forma unor pâlnii cu picior lung (apotecii), de culoare gălbuie, cu diametrul de 3-5 mm. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul verii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare fructificații ca niște pâlnii, cu spori. Fructele tinere încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
încetează să mai crească, se brunifică, se zbârcesc și cad (fig. 155). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc sub formă de miceliu de infecție în scoarța ramurilor infectate și în special prin scleroții care se formează în interiorul fructelor atacate. Din germinarea scleroților, după doi ani, apar fructificații (apotecii) cu spori, aceștia infectând frunzele de gutui în primăvară. Fructele de gutui ajunse aproape de maturitate pot fi atacate de ciuperca Monilinia fructigena. Aspectul parazitar și combaterea bolii sunt asemănătoare cu cele descrise la bolile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină 12 ore. Condiții asemănătoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vițe, butașii altoiți prezintă la nivelul scoarței un puf cenușiu, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii (fig. 192). Scoarța este putrezită și pe suprafața acesteia apar numeroși scleroți (corpi negri, tari, cât mudăria de șoarece). Alteori, prezența ciupercii determină formarea scleroților în jurul zonei de altoire sau aceștia se interpun între altoi și portaltoi, împiedicând sudura acestor două componente (C.Tică, 1990). Atacul început în serele de forțat poate continua și în școlile de vițe, ciuperca împiedicând dezvoltarea normală a frunzulițelor, a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari ce le produce ciuperca în toamnele ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soiuri de orz cu 2 rânduri (11) soiuri de orz cu 6 rânduri (12) pentru cultura irigata (13) hibrizi produși pe bază de androsterilitate citoplasmatica (14) rezistenți la erbicide pe bază de imidazolinone (15) pentru floricele (16) numai pentru producerea scleroților de Claviceps purpurea (17) pentru boabe (18) pentru furaj (19) ssp. technicum (sorg pentru maturi) (20) ssp. saccharathum (21) monoica (22) conținut ridicat în acid oleic (23) pentru fibră (24) pentru ulei (25) fără acid erucic (26) ssp. rubra (27
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
semnificativă la procesele de mediu (ca fixarea azotului sau reglarea pH-ului); - interacțiunea cu alte organisme prezente în mediul înconjurător și efectele asupra acestora (incluzând eventualele proprietăți competitive sau simbiotice); - capacitatea de a forma structuri de supraviețuire (ca sporii sau sclerotiile). B. Caracteristici ale microorganismului modificat - descrierea modificării, inclusiv a metodei de introducere a vectorului-inserție în organismul primitor sau a metodei utilizate pentru obținerea modificării genetice în cauză; - funcția manipulării genetice și/sau a noului acid nucleic; - natura și sursa vectorului
jrc1596as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86737_a_87524]
-
I pct. 4 A din prezenta anexă. a) În cazul inului de fuior, procentul maxim în număr de semințe contaminate cu Ascochyta linicola (syn. Phoma linicola) este mai mic sau egal cu 1. b) Numărătoarea sclerotelor sau a fragmentelor de sclerot de Sclerotinia sclerotiorum se efectuează numai în cazul în care există îndoieli privind respectarea condițiilor stabilite în coloana 5 din tabel. C. Norme speciale sau alte condiții care se aplică în cazul Glycine max.: a) În ceea ce privește Pseudomonas syringae pv. glycinea
jrc5628as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90798_a_91585]
-
mic a mai scris romane istorice și de evocare a trecutului mitic polon spărgătoarele de gheață au etrava și bordajul întărite pentru a putea despica prin lovire învelișul de gheață aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari care sunt scleroții acestei ciuperci parazite in concluzie geneza impulsurilor nervoase nu consumă energie toate acțiunile sunt deținute de stat și nu se tranzacționează la bursă furnizează expertiză și sfaturi despre știința apei tot în această perioadă a crescut abuzul de steroizi anabolizanți
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
purpurea") este o ciupercă fitoparazită din familia Clavicipitaceae, genul "Claviceps", ai cărei scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită "ergotism
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
folosit cu aceleași sensuri ca termenii deja existenți (cornul secarei și pintenul secarei). Nu este cuprins în ultimul Dicționar explicativ al limbii române (DEX '98), dar este menționat în dicționarele de neologisme apărute ulterior. Încă din antichitate erau cunoscute efectele scleroților de secară, mai ales asupra uterului gravid. Prima atestare istorică a ergotului apare în scrierile chinezești din anul 1100 î.Hr. Marii istorici, Tucidide, Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este primul care
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
Plinius, Dioscoride, cunoșteau efectele făinii de secară infectată cu scleroți asupra femeilor gravide. Hipocrate este primul care observă efectul abortiv al făinii de secară, crescută în condiții de iarnă umedă și primăvară uscată (condiții care se pare că favorizează creșterea scleroților). Chiar și Cezar, în al său „Război civil”, semnalează o epidemie apărută în timpul asediului Marsiliei, datorată consumării de făină infestată, dar nu descrie și simptomele. Încă din secolele XI și XII, sunt consemnate epidemii, mai ales în Franța, denumite „focul
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
avea o naștere ușoară. Primul raport complet asupra ergotului și a efectelor acestuia se datorează medicului curant al lui Ludovic al XIV-lea, Denis Dodart, raport către Societatea Regală Franceză de Științe (1676). Multă vreme s-a crezut fie că scleroții reprezentau o secară mult mai bună decât cea obișnuită, fie că această creștere este corelată cu cantitatea de ploaie căzută, care poate induce o fermentație. Meritul identificării corecte a sclerotului ca fiind o ciupercă aparține lui Augustin Pyramus de Candolle
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
de Științe (1676). Multă vreme s-a crezut fie că scleroții reprezentau o secară mult mai bună decât cea obișnuită, fie că această creștere este corelată cu cantitatea de ploaie căzută, care poate induce o fermentație. Meritul identificării corecte a sclerotului ca fiind o ciupercă aparține lui Augustin Pyramus de Candolle (1778-1841). În 1853 micologul francez Louis René Tulasne este primul care identifică ciuperca "Claviceps purpurea", ca fiind cauza unor otrăviri. În 1938 chimistul elvețian Albert Hofmann, în cursul cercetărilor sale
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
de acest miceliu. De altfel la toate ciupercile organismul propriu zis este reprezentat de miceliu. Ciclul de dezvoltare al speciei de ciupercă parazită Claviceps purpurea, începe în spicele de secară. Aici în locul unor boabe se formează formațiuni tari care sunt scleroții acestei ciuperci parazite. Acești scleroți sunt organe de rezistență ai ciupercii. De pe spicul de secară ei cad pe pământ. Fiind organe de rezistență, deci adaptați la condiții vitrege, aceștia rezistă până primăvara. Primăvara, scleroții vor germina. Sclerotul germinat formează numeroase
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]