4,338 matches
-
pregătit pentru orice eventualitate... Conu Nicu își îmbrățișează încă o dată pământurile și ochii lui aleargă de la un hat la altul, ca și când ar vrea să le aștearnă pe toate în cap, dragele de ele! ca pe niște velințe, ca pe niște scoarțe înflorate, puse colo pe laviță, una peste alta, cu levănțică și sunătoare între ele. Imaginea asta îi face bine, îi aduce aminte că e amiaza mare și că bate soarele amarnic, cu mingea lui înfocată și uriașe. Cât de tare
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
pădure din Sörmanland, în această zi de 4 septembrie, surprinzătoare zi însorită și fierbinte la asemenea latitudine B, dar cu zeci de ani în urmă trăise un asemenea moment, văzuse o asemenea lumină, urmărise frunzele galbene căzând din mestecenii cu scoarța argintie, da, văzuse toate acestea pe scena unui mic teatru bucureștean unde se juca o piesă de Cehov. Trei surori, probabil. Regizorul, dar mai cu seamă scenograful, crease o nemaipomenită atmosferă încât până și aerul pe care-l respira în
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
Emil Brumaru La ce Șerban, la care Foarță Să-mi mai descriu tristețea mea? Mi-e sufletul precum o scoarță De op tratînd despre lalea, Lalea cu ceapa otrăvită Ca inima unui baron Ce părăsit de-a sa iubită Pleacă spre Africa-n balon Și-acolo, într-o oază pură, C-o carabină tip Flobert Împușc-un palmier în gură
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11834_a_13159]
-
să devii cel care ești astăzi? CGM: Soțiile mele au avut un puternic impact asupra mea. Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și stâncă cea mai dură. Spre deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să devii cel care ești astăzi? CGM: Soțiile mele au avut un puternic impact asupra mea. Repetată, picătură de apă, oricât de lin ar curge, poate perfora și stâncă cea mai dură. Spre deo sebire de mișcările tectonice care influențează scoarță pământului și pot fi determinate cu precizie, fenomenele de eroziune care o pot modifica în egală măsură au loc în timp. Femeilor din viața mea, si nu vorbesc de mama mea, le datoresc până și viața... Prietenilor care afirma că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al muntelui. ținea capul ușor aplecat spre dreapta cu urechea îndreptată spre vale căutând să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în felul nevăzătorilor. În ciuda culorilor acrilice vii, a formelor simple, a compoziției foarte echilibrate, transpare aici acel grăunte de nebunie și angoasă care o însoțește pe Alice în explorarea ei. Preferințele colegei și prietenei mele au mers spre colajul din scoarțe de bananieri realizat de Frédéric Kabeya Tshipama din Congo, în care artistul o reprezintă pe Alice, jumătate mare, jumătate mică, mergînd pe tabla de șah. Culorile sunt naturale, de pămînt tern, dar simultaneitatea celor două dimensiuni ale Alicei, dau acel
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
aceea că devalizau casele celor plecați la diferite munci prin țară. Zona Banatului Banatul ocupă un nefast loc secund pe scara seismică a României. În orice moment există riscul producerii unui cutremur de pământ în partea vestică a țării. Aici, scoarța terestră se clatină la suprafață, nu ca în Vrancea, la 140 km adâncime. Drept urmare, efectele unui șoc seismic specific acestei zone se atenuează rapid în teren. Dar un cutremur tipic Banatului are un număr ridicat de replici. E ca și cum ai
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
România se află printre primele șase țări din lume în care este luat în calcul riscul unui seism, pe primele trei locuri pe listă situându-se Japonia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii. România, ca seismicitate, reprezintă un caz particular. Seismicitatea în scoarță este împărțită variat de-a lungul majorității teritoriului, cu magnitudini mici (M<5,5), pe când epicentrele de seismicitate adâncă sunt concentrate într-o arie restrânsă (regiunea Vrancea). Adâncimile acestor evenimente se înscriu într-un interval cuprins între 70-200 km. În
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
Culturii Tradiționale organizează în perioada 2 decembrie 2004 - 10 ianuarie 2005 manifestarea „Expo-ștergarul românesc“, la Galeria Etaj 3/4 de la Teatrul Național din București. Acțiunea este deja tradițională pentru C.N.C.P.C.T. și continuă o serie dedicată coordonatelor culturii populare românești: Covoare, scoarțe, peretare (1996), Ceramica populară la sfârșit de mileniu (1998), Măști populare din România (2000), Lemnul - tradiție și modernitate (2002). În expoziție sunt strânse peste 100 de ștergare preluate de la țesătoare și țesători, peste 150 la număr. Deși țesutul ștergarelor este
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
făcându-și loc și la masa celor „cu gusturi fine”. Ne lasă gura apă gândindu-ne la o roată de mămăligă, ca șofranul, în aburii căreia „se aruncă” fără economie telemea albă de putină și caș frământat și afumat în scoarță de brad, cum se pomenește pe la Rucăr și Bran. Ne amintim de praznicul îndârjit pe care visează să-l găsească eroii din „Țiganiada”, jucăreaua literar-comică a lui Budai Deleanu, scrisă la 1800, unde „Râuri de lapte pe vale/ Curg acolo
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
original“ ( G. Călinescu). Hordoul poartă acum numele Coșbuc, modesta locuință de lemn în care poetul s-a născut fiind transformată în casă memorială; aici pot fi văzute obiecte de pe vremea copilăriei sale: vatra „în care arde focul“, mobile acoperite cu scoarțe originale, inclusiv leagănul și patul în care George Coșbuc - copil a dormit, icoane pe sticlă etc. După absolvirea claselor primare, elevul Coșbuc a urmat cursurile liceului din Năsăud, care, de asemenea, îi poartă numele: Liceul „George Coșbuc“. De-a lungul
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
în istoria medicinei pentru că a definit pentru prima oară boala care îi poartă numele (cunoscută în vremea respectivă ca boala uitării). Autopsia efectuată unei foste paciente ce prezentase această boală i-a arătat că celulele nervoase din creier erau distruse, scoarța cerebrală fiind brăzdată de depuneri de albumină. Marți, 15 iunie TRAIAN LALESCU Acum trei sferturi de veac a murit matematicianul Traian Lalescu. Din inițiativa sa, în 1920 a luat ființă Școala Politehnică din Timișoara, al cărei prim rector a fost
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
făcut. Va dati seama între ce nicovala și ciocan s-a aflat propriu-mi vernisaj! Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarță Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, fata ușor congestionata, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
aleasă pentru astfel de intervenții de securitate, viră insectă în ea, bagă cutiuța la loc în buzunar, și precis că în ziua aia, trecînd că de obicei prin Cișmigiu, va depune furnicuta la loc sigur, pe vreo floare sau pe scoarță bătrînă a stejarului din mijlocul parcului, un frate și el de mai tîrziu al copacului uriaș la umbră căruia Tucidide își scrisese istoria.
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
neliniștită. Sînt numai foarte tristă," constată fetița. "Limba mi-e împietrită de durere. Nu numai din cauza ta sau a mamei, sau chiar a mea sînt tristă; de fapt, din cauza întregii lumi, din cauza cerului albastru, a razelor soarelui de octombrie, a scoarței arborilor, a tulpinilor de crizanteme care se mișcă în vînt, da, chiar din cauza apei, a pietrelor și a pămîntului. Întreaga fire a luat dintr-o dată culoarea doliului. De cînd am citit jurnalul mamei, știu că de două și de trei
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
un atare lector nu ar avea stofă de redactor de editură, condamnat la asemenea lecturi-pedeapsă. Iar dacă ajunge și mai departe cu cititul, e neîndoielnic că profesia, care l-a deprins să citească meticulos, cu creionul în mină și din scoarță în scoarță, îi va fi, într-un final, fatală. La 10 ani după revoluție, după un deceniu de proliferare a documentalului deseori brut, a jurnalelor, a memoriilor și a monografiilor, ca și cum ar fi singur pe lume, A. Calafeteanu scrie (iar
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
lector nu ar avea stofă de redactor de editură, condamnat la asemenea lecturi-pedeapsă. Iar dacă ajunge și mai departe cu cititul, e neîndoielnic că profesia, care l-a deprins să citească meticulos, cu creionul în mină și din scoarță în scoarță, îi va fi, într-un final, fatală. La 10 ani după revoluție, după un deceniu de proliferare a documentalului deseori brut, a jurnalelor, a memoriilor și a monografiilor, ca și cum ar fi singur pe lume, A. Calafeteanu scrie (iar Editură Eminescu
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
locuri au fost completate de Cantemir însuși, care a revăzut integral textul copiat, conferindu-i astfel valoarea de forma ultima a operei sale" (p. LX). Redam aici descrierea sumara a acestui manuscris pe hârtie albă (31,7 x 20 cm; scoarțele învelite în catifea roșie, 33,5 x 20,5 cm), cu menționarea paginilor după numerotarea originală, separată pentru fiecare secțiune, și cea continuă, adoptată în ediția facsimilată (vezi p. LIV-LV, CIII-CIV): Praefatio (p. 1-49, resp. 1-49; cuprinde III capitole). Incrementa
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
spre momentul refacerii, mai mult sau mai putin completă. Buffery și Burton (1982) compară creierul uman cu o orchestră simfonica capabilă să interpreteze complexă simfonie ,,hemisferica’’. Complexitatea ,,sonoră’’ este rezultatul intervenției mai multor categorii de intrumentisti conduși de un dirijor (scoarță cerebrală) care armonizează game, tonalități, sunete. Accidentele vasculare cerebrale pot fi comparate cu agresiuni prin care dispar un număr important de ,,instrumentiști’’ ai ansamblului orchestral. În această variantă creierul poate reacționa prin dezvoltarea plasticității cerebrale și prin intrarea în acțiune
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
tot/ e plin la poartă la mitropolie)/ dar eu mă refer la altceva/ la o șoaptă ininteligibilă/ sau mai bine/ la aburul plămînilor smulși/ aruncați între urzici pe taluz/ sau la cheagurile acestea de sînge/ rămase ca un mușchi pe scoarța stejarului/ sau la pumnii strînși/ care se desfac încet/ și se-apropie// nu știu cum să-ți explic“ (nu știu cum să-ți explic). tatăl bosonilor, un poem din secțiunea secundă, anunță auto-persiflant maelström-ul final, „discursul diform incapabil să urmeze-o retorică sau o
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
al monarhului a primit sarcina de curaj, în mijlocul pădurii, a fost a lui Guillaume Labelle. a urgenta dezvoltarea, modernizarea și popularea Casele ridicate de coloniști erau de dimensiuni reduse, teritoriului. În acest sens, Jean Talon a expediat o acoperite cu scoarță de copac și pământ. Pereții erau 35 I O N A N T O N D A T C U ( C A N A D A ) D Lestine iterare scrisoare la Paris, prin care explica regelui adevărata stare de păsările
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
de sub abajurul ce nu lipsea niciodată de pe birou, alături de coupe-papier-ul din fildeș pentru desfoitul cărților, cu priviri ușor melancolice și parcă ostenite de atîta veghe peste lecturi și manuscrise, el patrona astfel de la masa aceea de lucru, acoperită cu o scoarță în motive populare românești, toata literatura ce se întindea dincolo de zidurile casei sale. Așezat totdeauna în scaunul larg și comod din spatele biroului, primea cu multă amabilitate și asculta cu răbdare, dar și cu interes, vizitatori - poeți sau prozatori, tineri sau
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
de sîrmă/ călcînd prin troscotul ars de motorină/ cerul vînăt îi împingea gîtul spre/ vîlceaua cu mîluri răchite și resturi organice//"ai terminat?"/ dar el îi auzea nervii înfofoliți în sînge/ și un mic strigăt subteran/ s-a lipit de scoarța cenușie a unei răchite/ în timp ce o săruta privea peste umărul ei/ un cuvînt se scălîmbăia prin pietrișul de la mal/ și furnicile îi dădeau tîrcoale? (Scria perfect senin). A nimeri fraza potrivită constituie pentru poet o dublă performanță, întrucît implică a
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]