97 matches
-
1075) pentru anul 2016 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬──────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬───────┬─────────┬─────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ────────── ---------- Notă de subsol de la tabelul nr. 1 din anexă 3 a fost modificată
ORDIN nr. 613 din 25 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270919_a_272248]
-
1075) pentru anul 2016 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬──────┬─────────────────────────────────────────┬───────────────────────���─────────────┬──────┬───────┬─────────┬─────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ────────── ---------- Notă de subsol de la tabelul nr. 1 din anexă 3 a fost modificată
ORDIN nr. 284 din 7 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276309_a_277638]
-
1075) pentru anul 2016 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬──────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬───────┬─────────┬─────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ────────── ---------- Notă de subsol de la tabelul nr. 1 din anexă 3 a fost modificată
ORDIN nr. 613 din 25 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276310_a_277639]
-
1075) pentru anul 2016 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬──────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬───────┬─────────┬─────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ────────── ---------- Notă de subsol de la tabelul nr. 1 din anexă 3 a fost modificată
ORDIN nr. 284 din 7 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272825_a_274154]
-
1075) pentru anul 2016 Tabelul nr. 1 *Font 7* ┌────┬──────┬─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬──────┬───────┬─────────┬─────┐ │Nr. │Nr. │ Delimitare sector/tronson │ Captura totală admisibila *) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirica), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafca), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare. ────────── ---------- Notă de subsol de la tabelul nr. 1 din anexă 3 a fost modificată
ORDIN nr. 613 din 25 martie 2016 (*actualizat*) privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272826_a_274155]
-
La anexa nr. 3, tabelul nr. 1, nota de subsol se modifică și va avea următorul cuprins: "*) Termenul de «alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare" 3. Tabelul nr. 1 de la anexa nr. 4 se modifică și se înlocuiește
ORDIN nr. 824 din 6 iunie 2016 pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 154 / 204/2016 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016 şi pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 284 / 613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272673_a_274002]
-
La anexa nr. 3, tabelul nr. 1, nota de subsol se modifică și va avea următorul cuprins: "*) Termenul de ��alte specii» face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin). Ciprinidele asiatice pot fi capturate fără alocarea de cote de pescuit și cu respectarea prevederilor legale în vigoare" 3. Tabelul nr. 1 de la anexa nr. 4 se modifică și se înlocuiește
ORDIN nr. 1.096 din 13 iunie 2016 pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 154 / 204/2016 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016 şi pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 284 / 613/2016 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2016, pe specii şi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272681_a_274010]
-
pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
vulpea (Canis vulpes) și mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II-lea și al III-lea exista aici o așezare
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor recensământului desfășurat în anul 2004, furnizate de Direcția Regională de Statistică Albă, populația totală a satului Musca și
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de diversificata este la rându-I bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii de pește ( cleana, mreana, scobarul,plătica, tiparul,coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea Munțiilor Gurghiului este o renumită zonă de vânătoare. A fost vizitată de regi, principi, și alte persoane care în acești munți au vânat urși sau cerbi. În anul 1366 regele Ludovic I
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar și clean. Primele atestări documentare datează din secolul XV, respectiv anul 1439 și vizează satele Buceș, Mihăileni și Stănija. În urma unor săpături arheologice, în zona Stănija au ieșit la iveală urmele unor străvechi așezări miniere, descoperindu-se elemente de ceramică
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
fi întâlnite animale ca: vulpea, mistrețul, lupul, viezurele, căprioara, iepurele, nevăstuica, veverița, iar dintre păsări: vrabia, pițigoiul, mierla, ciocănitoarea, gaia, uliul, turturica, porumbelul, pupăza, cucul etc. În apele curgătoare, care străbat teritoriul comunei, se găsesc diferite specii de pești, precum: scobarul, cleanul, mreana și păstrăvul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Negreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%), cu o minoritate de romi
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 români, 1.092 germani și 35 de unguri. La recensământul din 1992 au fost consemnați 8.961 de locuitori, dintre care
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Dintre pești, în apele de la înălțimile mai mari întâlnim păstrăvul ("Salmo Trutta Fario"), boișteanul ("Phoxinus Phoxinus") și grindelul ("Noemacheilus Barbatulus"). Pentru apele mai joase cu curgere mai liniștită sunt caracteristice speciile: lipanul ("Thymallus Thymallus") și moioaga ("Barbus Meridionalis Petenyii") precum și scobarul ("Chondrostoma Nasus") și cleanul ("Leuciscus Cephalus"). În pădurile de foioase trăiesc diferite specii de melci, insecte, dintre vertebrate salamandra ("Salamandra Salamandra"), broasca ("Rana Dalmatina"), șopârla de munte ("Lacerta Vivipara"), năpârca ("Anguis Fragilis") și șarpele de pădure ("Elaphe longissima"). Dintre păsări
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10/2001, 98% din pădurile, din proprietățile agricole și din imobile
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
ario) și lipan (Thymallus thymallus), mai pot fi întîlnite și alte specii: lostrița (Salmo hucho), specie rară, ocrotită de lege, care urcă pe Bistrița Aurie pînă la Cîrlibaba, mreana vînătă (Barbus meridionali petanyi), boișteanul (Phoxinus laevis), zglăvocul (Cottus gobio), precum și scobarul (Chondrostoma na.sus) întîlnit pînă la Ciocănești.
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
de vânătoare, numărul anumitor specii de interes economic a crescut considerabil. În plus s-au făcut populări (de cerb și căprior) în pădurile de pe aceste dealuri. Cursul Oltului, dar și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
și cursul inferior al Topologului intra în zona de răspândire a scobarului (Chondrostema nasus), alături de care se întâlnesc specii ca nisiparița (Cobitis remanica), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), acestea din urmă având o răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
montană, râul Vâlsan este alimentat în principal prin topirea zăpezilor. Cei mai importanți afluenți ai râului Vâlsan sunt pe dreapta. În râul Vâlsan trăiesc peste 10 specii de pești repartizați în 3 zone: zona păstrăvului, zona moioagei și cea a scobarului.
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]