580 matches
-
legătură probabilă cu cuvântul grec “ησυχατηριον”, care înseamnă loc de pace, de liniște și care a dat în românește “sihăstrie” . Peste tot, în apropierea marilor mănăstiri, au existat unul sau mai mulți “sihaștri” care locuiau, în majoritatea cazurilor, în adăposturi scobite în piatra muntelui sau în mici colibe în pădure. Numele de sihastru este valorizant și foarte folosit în tradiția ortodoxă română, având o mare întrebuințare, de asemenea, azi mai ales pentru a desemna pe aceia dintre călugării îmbunătățiți. Dar felul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
Vântu cu cele 5 miișoare de euro pe care mi le-ar fi trimis de la răcoare? Ce să fac pentru el de banii ăștia? Să-i tund gazonul din curte câtă vreme e la pârnaie? În calitate de cinefil, regăsesc procedeul cărții scobite pe dinăuntru în The Shawshank Redemption, Închisoarea Îngerilor, în care deținutul își sapă tunelul de evadare cu o sculă pitită într-o Biblie. Sau în romanul lui James Grady, Three Days of the Condor, după care s-a făcut filmul
S.O. Vântu – jignit grav de S. Ghiță by https://republica.ro/s-o-vantu-jignit-grav-de-s-ghita [Corola-blog/BlogPost/337694_a_339023]
-
celălalt pentru toată neputința înțelegerii adevăratei noastre existențe. Gonim într-un joc al neliniștii și nu vrem să înțelegem că viața este atât de scurtă și noi atât de neputincioși să ne lămurim ființa în ființarea trecerii unuia pe lângă celălalt. Scobim prezentul cu gândurile și ne agățăm de lucruri mărunte, pe care le considerăm importante existenței, lăsând entitatea din noi să sufere, fără a-i da putința să gândească prin idee că lumea nu suntem noi, ci doar cuvântul meșteșugit, care
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Eleonismul_literaturii_si_taina_si_taina_surprinderii_la_lucian_blaga.html [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
har. Ciuntite nopți plângeau tacit lumina ta pe trupul lor hotar de vis cu chip de dor, popas celest din ochi de mirt. Se adânceau în palma ta răvașe-n solzi de soare blând strângându-ți cerul de prin gând, scobindu-ți sufletul din stea. Eu, iernii, am să-i pun năvod din blând omăt voi cerne scrum, și sufletu-mi îmbrac în fum făcându-i dragostei iar nod! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: HOTAR DE VIS / Doina Bezea : Confluențe Literare
HOTAR DE VIS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1474787591.html [Corola-blog/BlogPost/371448_a_372777]
-
complexului agro-industrial Krakl World International, un concern ale cărui succese îl plasau la burse cam pe același plan cu ceva mai puțin cunoscutul Gazprom. Domnul Costel este directorul general al acestuia, chiar dacă poartă bască trasă meseriaș pe frunte și se scobește cu unghia între măsele. O sonerie se agită isteric și Costel tresări mușcându-se de deget. Avea și de ce! Pe peretele din fața sa se lumină marele ecran privat prin care patronul dădea ordine. Într-adevăr, pe ecran, în decorul mirific
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401379470.html [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare-i încolțește... De când poposise la rudari, tânărul îi uimise cu ușurința în a ciopli cot la cot cu ei lemnul. Scobea albii, linguri, fuse ori lega la târnuri. Lucra cu spor, nedorind nimic decât să mănânce alături de ei. Acum, de când ziua se micșorase lăsând loc devreme întunericului, în timp ce le povestea ălor mici năzdrăvăniile știute, meșterea întruna la o șuierică. Părea că
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru a-și face felinare care să-i păzească de spiritele rele. Prin cultura și obiceiurile lor, irlandezii aduc o contribuție însemnată la modelarea și popularizarea festivității tomnatice, începând cu organizarea așa numitor „ trick-or-treat”. Se
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1446121379.html [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
ca în anul acela să rodească toate, încât hambarul și cămările se umplură. Ba mai mult, Artemie se duse în târg și cumpără câteva roiuri de albine, pe care le așeză în niște stupi rotunzi, făcuți din trunchiuri de fag scobite pe dinăuntru, în livadă. Vara scoase multă - multă miere, de nu mai aveau în ce s-o pună. Domnul binecuvântă casa lor cu de toate! Un lucru curios se întâmplă în iarna care urmă. După ce căzuse prima nea, Katya ieși
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
mai puțin. Iar tata se făcea că nu observă... Legat de muratul verzei, tata avea metoda lui infailibilă de a doza sarea, ca să nu iasă nici moarea prea sărată, dar nici să nu se strice varza. Așa nimerea concentrația optimă: scobea cotorul fiecărei căpățâni atâta cât permitea grosimea lui iar căușul îl umplea ochi cu sare grunjoasă. Apoi așeza verzele în butoi, turna apa și așeza deasupra un capac de lemn, pe care plasa doi bolovani grei, ca să le țină sub
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1417953842.html [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
sale. Bătrânul negustor nu se lăsă rugat mult și o conduse într-o cameră frumos amenajată, chiar pe puntea corabiei, care oferea un spațiu primitor și confortabil. Pe jos erau întinse multe piei și blănuri, iar bârnele de sus erau scobite cu atenție, lăsând lumina și aerul să pătrundă în intimitatea încăperii. Aela chemă toate amazoanele. Climene apăru la braț cu Celeno, avea un aer de neîncredere nefiresc pentru ea. Talestri o privi cu nervozitate și începu: - Bună dimineața, dragele mele
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1442520426.html [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
ignoram prezența. În dreptul ușii de acces în casa scărilor mă oprisem derutat, acolo existase cândva o sonerie din ebonită lucioasă, în locul ei rămăseseră doar două fire spânzurând în afară. Lemnul ușii, din stejar masiv, era înnegrit de intemperii și adânc scobit de gheare. Dar ușa era întredeschisă. O împinsesem precaut, cu speranța că, odată intrat, voi scăpa de amenințarea fioroaselor animale. Și în casa scărilor însă, pe trepte, erau aciuate potăi, care începuseră să latre sălbatic, provocând un zgomot asurzitor. De
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului Prea nefirești îmi par uneori toate lucrurile șeile au căzut de pe caii ce alergau pe urmele tale te sprijineai cu tâmpla de sufletul meu în timp ce depărtarea-mi scobea caverne în oase nu desfăcusem bine aripile și am căzut de pe marginea timpului ne-am vindecat, apoi, de rănile pe care le regăsesc în trupul meu cicatrizate în formă de tine vreau să-ți trimit toate cuvintele nerostite să-ți
CA O JERTFĂ NECURMATĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1489130458.html [Corola-blog/BlogPost/373504_a_374833]
-
gazdelor cu gesturile unui sacerdot care oficiază în săptămâna mare, darurile pământului natal, atât de prețuit de toți cei de față. Buna Hilde luă pachetul legat cu sfoară și dispăru! Heimlch se trânti într-un fotoliu și începu să se scobească în nas, o chestie ce părea mult mai importantă decât iarna nucleară. Veronel se așeză timid pe colțul unui alt fotoliu și deschise o discuție extrem de interesantă despre fosfați, transpirând și el abundent, însă plin de speranță că în curând
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
și asupriți?” E-atât de bine - (Floare Ranta Cândea) E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor...” 1. Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora. Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată de forurile Culturii din
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474285841.html [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
și asupriți?” E-atât de bine - (Floare Ranta Cândea) E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor...” Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora. Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată de forurile Culturii din România
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_tulcan_macovei_1474677438.html [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
deși lua bătaie cât încape. Consumatorii, deloc impresionați de comportamentul nefiresc al moșului, priveau în gol, nu mai vorbeau nici măcar între ei ca să nu-i dea nici un prilej de a intra în vorbă iar cei mai cuvântăreți din fire se scobeau în dinți sau se scărpinau prin diferite locuri. Numai că, moșul era ceva mai viclean decât ne imaginăm. Spuse așaa, cam într-o doară: - Bă, l-am văzut! Stane, ca electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
un sfânt și pe aici, s-au țicnit oamenii ăștia de tot și vin la el să se roage, risipindu-și prinosul de omenie. El se autointitulează cu emfază Nesperatul Sfânt și le dă oamenilor stele de pe cerul gurii lui, scobindu-se între dinții protezei cu un trident de mucava. Oamenii au început să se teamă de el și-i aduc ofrandă merinde și vin. Nesperatul Sfânt le primește bucuros și le consideră deja o obligație. Merindele le descântă ca un
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1456243379.html [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
ceasul ieșirii din trup, a trimis să fie chemat preotul pentru a se împărtăși cu preacuratul Trup și cu scumpul Sânge al Mântuitorului. Preotul, temându-se de fanatismul turcilor, i-a adus sfintele taine într-un măr pe care îl scobise, și astfel fericitul Ioan s-a putut împărtăși și îndată și-a predat sfântul suflet în mâinile Domnului pe care atât de mult îl iubise. Toate acestea s-au petrecut pe 27 mai, 1730. Cu învoirea turcilor, preoții și creștinii
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
2209 din 17 ianuarie 2017. Ai plecat Pentru Lina Acuma ai plecat definitiv Și cioburi am să strâng din clipe ne-mplinite Te plămădesc din vis retroactiv Și din chemări rămase neîmpărtășite Iluzia-i doar o cană spartă Din piept căzând scobi lung și-adânc o rană grea Visam că m-aștepți mereu la poartă Să vin să îmi iau lumină din făptura ta Prea crud, nu știam să trec de vamă Inițiat nicicum în tainele nuntirii Azi privesc lucid această dramă
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
un destin sortit doar amăgirii 13.01.17 ... Citește mai mult Ai plecatPentru LinaAcuma ai plecat definitivși cioburi am să strâng din clipe ne-mpliniteTe plămădesc din vis retroactivși din chemări rămase neîmpărtășiteIluzia-i doar o cană spartăDin piept căzând scobi lung și-adânc o rană greaVisam că m-aștepți mereu la poartăSă vin să îmi iau lumină din făptura taPrea crud, nu știam să trec de vamăInițiat nicicum în tainele nuntiriiAzi privesc lucid această dramăCa și pe un destin sortit
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
complexului agro-industrial Krakl World International, un concern ale cărui succese îl plasau la burse cam pe același plan cu ceva mai puțin cunoscutul Gazprom. Domnul Costel este directorul general al acestuia, chiar dacă poartă bască trasă meseriaș pe frunte și se scobește cu unghia între măsele. O sonerie se agită isteric și Costel tresări mușcându-se de deget. Avea și de ce! Pe peretele din fața sa se lumină marele ecran privat prin care patronul dădea ordine. Într-adevăr, pe ecran, în decorul mirific
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Punga_de_plastic_extrema_urge_mihai_batog_bujenita_1385136465.html [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
în borcane și duși acasă. Îi vizitam mai des acolo unde îi puneam, le mai dădeam câte o fărâmă de mâncare să nu moară de foame. Odată i-am pus în știubei, un puț de apă făcut dintr-un trunchi scobit în interior, de brad, îngropat doi metri în pământ. I-am văzut multă vreme acolo, chiar și în primăvara următoare. Găseau mereu ceva de mâncare, nu mureau de foame, chiar dacă noi mai uitam să le dăm. Odată mi-a venit
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1403762513.html [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
alge, Precum pescăruși în zare, Se ascund printre catarge! Lunecînd mai peste tot, Nu stă locului un pic, Mare meșter de innot, Peștișorul lui, cel mic! Meșterul de felinare M-am gîndit acum să fac, Felinar dintr-un dovleac, Îl scobesc cu-ndemanare, Îi dau alta-nfatisare, Meșter șunt de felinare 1 Instalez în el lumină, Un capăt de lumanare Și-i croiesc două ferestre, Luminoase ca-n poveste! Referință Bibliografica: Poezii din volumul ,, Prietenii copilăriei' (1992) partea 1 continuare / Tela
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 CONTINUARE de TELA MOCANU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1496817146.html [Corola-blog/BlogPost/375897_a_377226]
-
am reușit să vedem la Paphos ”mormintele regilor”, un sit arheologic cunoscut sub acest nume, ultimul loc de odihnă pentru aristocrații din Paphosul secolului al III-lea î.Hr. și secolul al III-lea d.Hr., constând din niște camere mortuare scobite în stâncă , unele prevăzute cu coloane și „curți”... Mai aveam la dispoziție o singură zi în care fata mea era liberă, așa că am hotarât împreună să nu ratăm o excursie la Nicosia, capitala „ruptă” în două, cu partea de nord
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_4_o_zi_la_nicosia_capitala_rupta_n_doua.html [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
cu gândul,Și-am putea să înțelegem tainele dumnezeiriiContopiți, ascunși în însuși Dumnezeul nemuririi.... VII. BUCLĂ TEMPORALĂ, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017. Până nu bate lacrima în pleoapele sufletului meu nu aud cum scobesc pașii vremii în creștetul tăcerii mâini rugătoare năpădesc prin granitul dintre lumi ceva mă mă absoarbe înapoi ceva mă aruncă în spațiu o buclă temporală mă împarte în două jumătate rămân - jumătate plec la mijloc durerea ... Citește mai mult Până
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]