308 matches
-
2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului aș vrea să scriu pe un alt nor de altă culoare cu stele lucitoare părăsite de paloare dar cum să sui pe cer cu lacrimi acolo raiul desplteste patimi eu am să scobor o răzvrătire să nu ucid furtuni nici nori de ploi să pot să înfloresc o stea iar printre răsuflări de vânt să îți citesc notițe epopeea mea migrena mea desuflet în curcubeu de tunet Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 7
CATRENE CU MIGRENE 7 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363521_a_364850]
-
zodii, singurătăți ce le cunosc doar pinii. Demult mi-am smuls dintru adâncuri coroana rădăcinii. Cu mii de brațe e-adevărata-mbrățișare! Luminii Tale - servul, setos așa cum prin păduri e-n sântă mânecare cerbul. ...și totuși, de pe plaiul Tău cu nouri muți, scoboară, mai în vale! Nu-n semeție mi-e pofta să-nțeleg, cu pumnul strâns trântindu-mă-n țărână, ci să m-ajuți. Mi-e frig și noapte, ține-mi coroana-n mână, din cerul Tău răsfrânt și roditor pe ape
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în Bărăgan sau în Bălți, unde vor ierna: „Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit și blând popor! Și cântând, pășește-agale O copilă-n urma lor. Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte bună! Mâine iar vom fi-mpreună, Tu să râzi și eu să cânt. Mâine, până-n zori te scoală
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
nu m-am tâmpit să cred că ești preacuvioasă, au, oare râzi de mine, că iar m-am lins pe bot ori ai păcate multe, ești de la țâță-ntoarsă? mai lasă-mă la dracu, ia pune de-o friptură, că eu scobor în beci s-aduc un kil de vin, să mă îmbăt, iubito, s-adorm cu țâța-n gură, c-o veșnicie,-n iad, om duce-o într-un chin... mă iartă, doamne sfinte, dar știu că nu-i păcat, tu
NU MĂ TOCA LA CAP! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363130_a_364459]
-
2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: "O mireasă tânără este asemeni unei flori rupte dintr-o poiană, dar o soție vinovată este la fel ca o floare călcată în picioare." (Honore de Balzac) Din goblenuri prăfuite Te scobori în plan mister - Mii de chipuri aurite Te privesc din vastul cer. Vag mă-ncearcă o dorință Să te satisfac mizer - Tot uitând de-a ta cerință: Dor chemare-n trai lejer. Mi-a fost teamă la-nceputuri Că mă
COLIVIA CU GRATII DE OŢEL (SAU MIREASA AFURISITĂ DE URSITOARE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367745_a_369074]
-
promoroaca zorilor, vălătucul cernit de nori al stelelor, puful năpârlit de fulgere al îngerilor! „Și mai departe? „Apoi acestea s-au împrăștiat domol peste munți, dealuri și câmpii, peste alte plaiuri închipuind Raiul! „Dar raiul, mamă, ce este raiul!? „Cerul scoborât pe pământ pentru primii oameni făcuți de EL, băiatul mamii! „Dar pământul, mamă, pământul este tot un fel de cer!? „Cam totuna!...Este cerul de sub picioarele Domnului pe care EL pășește doar pe vârfuri ca să nu-L vedem și să
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
mai învolburat, Apa de-unde am plecat. N-o ploiat Doamne de-o lună, Lacrămii cine să-i spună? N-o ploiat Doamne de-un an, Da lacrămi io încă am. Unde găndu` rătăcește, De lacrămi câmpu-nverzește. Unde gându` meu scoboare, Crește-n urmă numa floare. Mulți oameni m-or întrebat, De când n-am mai fost pân sat, Adevăru nu-l pot spune Că îl țân ascuns de lume. Gându-mi fuge iepurești Drumu îl bătătorești. Nu pun geană lângă geană
POEMUL RĂDĂCINILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364672_a_366001]
-
deodată, ca prin minune, simt că-n el îmi pătrunde chipul măicuței dragi. Demult plecată în lumea celor drepți și-o pace cu aripi moi care-și face loc în străfundurile ființei mele mă cuprinde, și parcă prezența unui înger scoborât din înalt îl simt aproape dăruindu-mi acea liniște care treptat, treptat mă învăluie și mă astâmpără ... Așa cum soarele este nedespărțit de copilele sale, razele, tot la fel am simțit și eu că, măicuța mea, mă ocrotește neîncetat cu brațele
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
de elită. Inimă nu găsești alta ca a lui Conu Vasile: cine l’a cunoscut de aproape în vre-o împrejurare nu l’a uitat. Are numai simpatii și stime, numai prieteni și protejați. Încet, încet, cu ochelarii pe nas, scoboară treptele Universităței, cu ghiosdanul roșu sub subțioară. Acasă ajuns, se înfundă în vraful de cărți și hrisoave, în mormanul de note și notițe, cu care alcătuiește monumentala sa operă istorică. Are însă și d-sa o dragoste la bătrânețe. Înclinare
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
până sus. Cât lumea-i era piscul și-n pisc plângea Isus. Săpând, s-a rupt lopata. Ce-l ce-o știrbise, iată-l, Cu moaștele de piatră, fusese Însuși Tatăl. Și m-am întors prin timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
o mare cu pești și cu meduze în care focuri ard și cenu s esc pe buze - aed << cu sânge alb >> și sufletul sfios în brațul tău, de fildeș, se zbate un baros - iar, dincolo, o << umbră >> tânjește după soare, scoboară-n rădăcina și, de uitare, moare. Referință Bibliografica: ELOGIU POETULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ELOGIU POETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352300_a_353629]
-
arareori erau umblate de oameni, iar cel mai nordic oraș, unde Kete era rege, se găsea în savana de la poalele muntelui Hombori Toro. Doar duhurile rele și stafiile ce căutau calea înapoi spre lume locuiau pustiul, precum și spiritele Abiku ce scoborau uneori până dincolo de valea râului Isa Ber pentru a mistui trupurile copiilor rătăciți. Însă niciunele nu se comparau cu Musso-Koroni ce intra în sate și sădea zânzanie între oameni ori de câte o caravană se avânta să străbată pustiul fără
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului încet de încet crengi se rup de trup e vremea să-mpădurim dulci păduri cu vreascuri desăruturi să punem stampe calde pe reci trupuri apoi să scoborâm în deal la rău evlavios de mal curată să ne fie bucuria vieții să potolim suișuri iar blândul infinitu Necreatului văzduh să ne murmure clocotind Referință Bibliografică: PROMENADA 9 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul
PROMENADA 9 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369954_a_371283]
-
Dezleagă calea marelui mister”. Și tropi isonici (în litere - anadiploză): „Încrezător, mă rog. Mă rog, / Pe-un drum ceresc răsar / Noi bucurii fără hotar / Și îngerii sfioși pășesc / Prin raiul cel dumnezeiesc. / Încrezător, mă rog. // Mă rog, / Un imn ocrotitor / Scoboară-n glas înălțător, / Ființa-ntreagă luminând / Vroirea Celui Blând. Încrezător, mă rog”. În afară de Cer și Credință, punctele de atenție ale scriitorului sunt, constant, două măsuri complementare: timpul și spațiul. Ceea ce poate străpunge aceste limite pământești/cosmice este numai comunicarea. Când
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui măiastră seamănă duh și revelează ceea ce este caracteristic în cel întruchipat, la fel procedează și mânuitorul cuvântului, semnatarul bucoavnei despre care vorbim. Autorul portretelor humuite din slovă scoboară adânc în lumea lăuntrică a modelelor sale, cunoaște, cât e putință, cele văzute și cele nevăzute, ascunzișurile, cu tainele lor ce merită a fi știute. Înainte de a oficia modelajul, creatorul chipurilor străbate un lung și minuțios drum al aflării a
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
toți care cu-atâta râvnă în derâdere l-au luat... Ei nu l-au priceput fiind bieți neștiutori... Dorința i se taie odată cu răsuflul risipit...Și moaaare! * Cortegiul dinspre viață în vaiet îl petrece. Un soare la crepuscul degrabă se scoboară și-n mantie întunecată pământul învelește... Un plânset în cutremur se dilată, pământul în durere zguduind... Prăpăd domnește-n templu... coloane cad în geamăt icnind... catapeteasma se frânge cu zgomot de urgie... e zbucium... și e groază... e durereee!!! Iudeii
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
să-i hotărâm la amănunt toată necuprinderea desfășurării? În schimb, îi știm bine cele două praguri. Întâiul prag, pragul care pătrunde în cer, se numește iubire, fiindcă Dumnezeu este Iubirea însăși, iar toată duhovniceasca dragoste și străduința, de-a dreptul scoborând din ea, se sprijină pe pământ, de pragul milosteniei. Orice faptă de milostenie este, așadar, în sine, o împărtășire aievea din Iubirea-Dumnezeu și o unire în sfânta dragoste: lucrarea cea cuprinzătoare a milei duce înlăuntru, prin suflet, la împărtășirea dumnezeirii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
suflet, la împărtășirea dumnezeirii. Altă cale nu este spre dragostea cea duhovnicească - care pe chipul cel nevăzut îl sădește în suflet - dacă nu începe cineva prin a fi milostiv. Iar mișcarea aceasta, prin însingurare, suind de la pământ la cer și scoborând înapoi, împreună cu îngerii, este rugăciunea. Nici o asceză nu poate rodi fără rugăciune, precum nici o rugăciune fără trudă trupului și căința inimii. Toată rugăciunea în care nu se ostenește trupul și nu se necăjește inima, drept lepădare se socotește. La capăt
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Tragica muză”: Te ninge basm pe umărul virgin cu oasele în diafanul frig pe coapsele lacustrei, când te strig cu nervii-n rocile fierbinți de vin cu scrum de timp în vasul funerar (odată tandru îl voi bea și eu) scobor la bal pe verdele ghețar întonuri vii și cu misterul viu. Iată, deci, umărul virgin, frigul diafan, lacustra cu coapse , timpul are scrum, vasul e funerar, băutul vinului e tandru, acest bal oniric are loc pe un ghețar cu o
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
cizmele în picioare, s-a proptit în bâtă și s-a ridicat. - Numa hiriș te-adusă pân-aci! Știi pe un să te-ntorci? Te duci așe, dupa aia așe, ș-așe ș-așe. Înțalegi? Să nu te pună hiriș să te scobori pe un te suiș, că te surupti hiriș, șî ne ia Poliția că te-am țâpat noi. - Domnul Isus a spus: „Vă trimit ca pe niște oi în calea lupilor.” - Îi treaba metale cum te-o fi trimes cin te-
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
nu voia să salveze nimic. Ce să mai vorbim: libertateeeee! În vinerea aia sau ce-o fi fost, era așa senin că băteai lejer cu ochiul la macaralele coreene din șantierul naval. Puteai să zărești cum micuții kimirseni agili se scoboară silențios de pe schele, fac semne scurte și în opt minute treizecișipatru de secunde și șaisprezece sutimi parchează gingaș microbuzul lor (Daewoo desigur) la trei milimetri de nisipul nostru. Nu i-am simțit - cred că au oprit motorul la titicar încă
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
că americanii nu ar avea spațiu și de aceea înființează grădinițe pe blocuri, derivă o comparație implicită care ne defavorizează, dar și opinia despre Efectele prohibiției alcoolului în Statele Unite care la început păreau pozitive: „Consumarea alcoolului sub toate formele a scoborât la 2%. Delictele provenite din beție atingeau în 1916 la New York, cifra de 16355; în 1922, au coborât la jumătate, la 8765. Alienația mintală din cauza alcoolismului a scăzut de la 10 % la 2 % - 3 %. Tuberculoza și criminalitatea au scăzut de asemenea
Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente () [Corola-blog/BlogPost/339272_a_340601]
-
o sensibilitate ieșită din comun și dublată în permanență de accentele grave ale unei meditații personale profunde. Fericirea este „Tot ce nu am uitat” între granițele imaginare ale acestei existențe telurice necognoscibile încă, și-ar răspunde probabil LEOPOLDINA, un miracol scoborât printre oameni din aburul cald al rugăciunii cuvântate cu lacrimi de amară suferință a inimii în fața tulburătoarelor și incontrolabilelor, totdeodată, taole de destin ... „Să ningă peste noi cu miei” în aceeași străveche limbă românească și nu doar azi, când zăpada
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
care a împiedicat și a întârziat progresul dezvoltării și armoniei sociale atât de trebuincioase. Împlinirea unității depline în anul de grație 1918 de la nașterea Domnului a tuturor provinciilor istorice românești aflate vremelnic sub stăpânire străină, nu a fost un dar scoborât din senin, o pronie așteptată cu mâinile încrucișate, o pomană sau simpatie a străinătății față de nobila cauza românească, nici măcar rezultatul unei întâmplări care își poate avea rolul ei în devenirea lumii. Unirea cea Mare de la 1918 înseamnă răsplata unor jertfe
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
VOTUL MEU Colind din Raiul țării mele Primește, Doamne, votul meu! Întreaga mea fățărnicie Ți-l pune-n urnă, chezășie, Să Te urmez, frățesc, mereu... Cum pot, cum știu, cum mă înveți... Să Îți duc pilda mai departe, Până vei scoborî din carte, La noi, fățarnicii semeți ... Ia votul meu, Te rog, în seamă! Ca să fim vrednici de-așa Rege Dă-ne și inimă de mamă, Și bunătatea Ta, ca lege ... Dă-ne cuvânt, ca să pătrundă În suflet, până la prăsele, Dă-
PRIMEŞTE, DOAMNE, VOTUL MEU de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342525_a_343854]