499 matches
-
G. Coșbuc). Se spune că, în tinerețe, Mathaeus avusese prilejul să audieze cursurile lui Toma din Aquino la Paris (între 1269 și 1272), înrîurirea suferită atunci fiind hotărîtoare în dospirea viziunii sale teologice. Lapidar descris, Mathaeus este un profesor de scolastică tratînd temele vremii cu o seriozitate reculeasă și netulburată, arătînd acea migală pe care o față bisericească, chiar și atunci cînd se apleacă asupra unor austere discriminări conceptuale, vede în ele urme ale prezenței divine. Cu alte cuvinte, scolasticii fac
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
de scolastică tratînd temele vremii cu o seriozitate reculeasă și netulburată, arătînd acea migală pe care o față bisericească, chiar și atunci cînd se apleacă asupra unor austere discriminări conceptuale, vede în ele urme ale prezenței divine. Cu alte cuvinte, scolasticii fac filozofie cu ochii îndreptați spre Dumnezeu și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită de credința în Hristos. Scolastica este apoteoza tehnică a credinței, adică forma pe care o ia
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
conceptuale, vede în ele urme ale prezenței divine. Cu alte cuvinte, scolasticii fac filozofie cu ochii îndreptați spre Dumnezeu și, de aceea, textele lor nu pot fi gustate decît, de cei a căror minte e însuflețită de credința în Hristos. Scolastica este apoteoza tehnică a credinței, adică forma pe care o ia pietatea atunci cînd e transpusă în jargon filozofic. Potrivit lui Mathaeus, cunoașterea este un periplu în cursul căruia mintea omului urcă treptat de la partea sensibilă a lumii la partea ei
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
cu marea deosebire că toți cei patru decurg din natura lui spirituală: sufletul este subiect și obiect deopotrivă, tot el are afinitate față de sine și, în sfîrșit, el își este propria lumină. Citindu-l pe Mathaeus îți dai seama că scolasticii sînt niște răstigniți pe crucea unor distincții care nu mai păstrează prea mult din căldura credinței inițiale. De aceea, ca să le poți gusta paginile, e nevoie să le împărtășești trăirea, în lipsa ei comunicarea cu textul fiind imposibilă. Căci, despuiate de
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
spre Dumnezeu. Ediție bilingva. Traducere, studiu și tabel cronologic de Florina- Rodica Hariga. Notă introductiva și note de Florina-Rodica Hariga și Alexander Baumgarten. Iași, Polirom 2012. Giovanni da Fidanza, m. 1274, devenit, sub numele Bonaventura, unul dintre cei mai cunoscuți scolastici, conducător al Ordinului franciscanilor, sanctificat peste aproape două secole (în 1482) de către Papă Sixtus IV și declarat, ca „doctor seraphicus”, unul dintre marii învăța tori ai bisericii, este citit și astăzi că un inspirator. Scrierile sale au fraze îngrijit echilibrate
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
culturale sociale ed economico, che andrebbe sostenuta e valorizzata attraverso l'educazione delle giovani generazioni, che fin dalla infanzia și trovano a contatto con i figli degli immigrati e che questi costituiscono oggi39 circa îl 10% di tutta la popolazione scolastica. Una risposta più concretă è arrivata dall'UE nel maggio del 2015 con l'Agenda Europea sulla Migrazione.40 Tale agenda și fondă șu quattro pilaștri: 1) Ridurre gli incentivi per la migrazione irregolare; Salvare vite e garantire le frontiere
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ricerca pedagogica. Essendo, infatti l'unica scienza în grado di sollecitare e guidare la crescita di tutta la persona, la pedagogia è oggi chiamata ad impegnarsi per ritessere criticamente i nodi delle ragioni e dei valori della formazione (da quella scolastica a quella professionale) e guidare i soggetti ad agire con competenza educativa nei contești nazionali ed internazionali di vită e di lavoro.3 Puntare sulla competenza educativa vuol orientare la formazione a costruire, nel senso della bildung pedagogica 4 persone
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de respingător aceste cuvinte, ele nu numai că nu reprezentau o defăimare, dar chiar surprindeau un merit, puterea de analiză și răbdarea cu care a putut scrie atîtea mii de pagini făcînd din acest "bou mut" prințul fără egal al scolasticii occidentale. Iată de ce memoria posterității i-a fixat locul în filozofia medievală prin apelativul mult mai nimerit de doctor angelicus. Deși săracă în întîmplări exterioare, viața lui Toma d'Aquino, căci despre el este vorba, a avut parte de cîteva
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
te scoate din matca plictisului livresc. Rețeta a fost verificată deseori: cînd lectura e fadă, e îndeajuns să treci la filosofia din spatele ei, ca marasmul buchiselii să dispară. Cu o înclinație vădită spre textele exotice, de-a dreptul rare, ale scolasticii medievale, Valeriu Gherghel e un împătimit livresc la care postura de cititor i-a insuflat o serie de întrebări înrudite: cît din lectura unui volum e interpretare lui? Există un criteriu prin care să decidem care interpretare e mai bună
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
trimiteri repetate: Erich Auerbach (Mimesis. Reprezentarea realității în literatura occidentală), Ernst Robert Curtius (Literatura europeană și Evul Mediu Latin) și Umberto Eco (Opera deschisă și Limitele interpretării), considerați drept pontifii doctrinei privitoare la interpretare. Nu lipsesc exemplele de exces exegetic, scolastica medievală fiind terenul predilect, de unde Gherghel își alege cazuistica abuzurilor explicative. De exemplu, o întrebare cu care teologii și-au schingiuit mințile a fost: „Dumnezeu, fiind omniscient, știe tot. Poate oare să știe mai mult decît știe?“ Și a doua
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste privitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite ca împlinire sau, în cuvintele Părintelui George Florovsky, "să constituie
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
morții, fiind considerată drept pecetluirea finală înainte de trecerea creștinului la cele veșnice. Denumirea ei a devenit astfel cea de extrema unctio, ungerea finală. Acest fapt s-a petrecut datorită ideii că orice Taină are un efect îndreptat exclusiv asupra sufletului. Scolasticii considerau că trupul uman este doar un instrument al sufletului și că orice efect benefic al unei Taine nu poate avea loc decât asupra părții celei mai importante a omului. Spiritualizarea excesivă, această transformare a omului într-un fel de
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
e UE. Cât de europeni suntem? Multe ne separă de Europa occidentală, și probabil mai multe decât ne unește. Curentele culturale, care formează civilizația europeană, n-au ajuns la ortodocși decât că ecou. (Nu mă refer aici la bonjuriști!) Nici scolastica medievală, nici renașterea, nici secolul luminilor, nici revoluția industrială n-au ajuns în lumea greco-ortodoxă. Dictatura de dezvoltare a forțat o modernizare și industrializare a României, dar acum se renunța la ele. Ortodocșii se simt mai aproape de Rusia pravoslavnica și
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ce ieftină paradă, ce scumpe bibelouri Atârnă de ferestre când nu mai ai rulouri Particule celeste în haine de tăgadă Coboară în volute dar cine să le vadă Când una câte una se schimbă-n energie Scolasticii la care, vor face alergie Acesta e canatul sub care se ascunde Mulțimea de enigme în camerele scunde Din care câte una când flutură la rampă Tăcuți vin licuricii și suflă seara în lampă Dar nu deschide ușa, se face
O ALTĂ LUME NOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368335_a_369664]
-
noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste privitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite ca împlinire sau, în cuvintele Părintelui George Florovsky, "să constituie
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
adevărului revelat nu prin rațiune, ci prin directă pătrundere mistică.”( 6) Pin aceasta s-ar rezuma una dintre marile diferențe dintre cele două lumi. „Pentru Kirievski, cultura occidentală reprezintă ceva iremediabil corupt.” (7) Deci, raționalismul Bisericii occidentale se bazează pe scolastică. Iar „din scolastică, după Kirievski, se trage marele rău care zace la baza culturii europene”.(8) Omul occidental, catolic este condus de raționalismul scolastic, spre deosebire de „omul ortodox care cugetă în mod pasiv, prin mistică, prin credința adevărului absolut”. (9) Se
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
prin rațiune, ci prin directă pătrundere mistică.”( 6) Pin aceasta s-ar rezuma una dintre marile diferențe dintre cele două lumi. „Pentru Kirievski, cultura occidentală reprezintă ceva iremediabil corupt.” (7) Deci, raționalismul Bisericii occidentale se bazează pe scolastică. Iar „din scolastică, după Kirievski, se trage marele rău care zace la baza culturii europene”.(8) Omul occidental, catolic este condus de raționalismul scolastic, spre deosebire de „omul ortodox care cugetă în mod pasiv, prin mistică, prin credința adevărului absolut”. (9) Se poate observa că
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste privitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite ca împlinire sau, în cuvintele Părintelui George Florovsky, "să constituie
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
de a face cu adevărata cunoaștere. După Descartes istoria nu e știință. Universitatiile medievale nu se preocupau de cercetarea științifică. Verum quia factum, adevărata cunoaștere pentru noi este numai ceea ce facem singuri. După Descartes, filozoful Giambattista Vico (1688-1744) schimbă paradigma scolasticii, Verum est ens în Verum quia factum. După Löwith și Ratzinger acesta e momentul în care apare gândirea modernă și se se termină vechea metafizică. Ei demonstrează mai departe cum Divinitatea s-a transformat pe nesimțite în Progresul, la care
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
Cel Nezidit, dintre Dumnezeu și om, lucru ce înseamnă respingerea oricărui fel de dualism. Deteriorarea și denaturarea spirituală a Creștinătății apusene a avut ca și consecință imediată izolarea ei în vechea gândire greacă, într-un mod cu totul deformat, prin intermediul Scolasticii. Și aici ne putem referi, exact la raționalizarea și transformarea credinței în filosofie (în timp ce în Răsărit a fost promovat conceptul de Orthopraxie), care dimpreună cu legalismul ei constituie devierea și deformarea Creștinătății apusene. Această stare de lucruri a condus la
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
euharistic în același timp înviat și coruptibil altfel decât postulând o prezență reală în Euharistie a Trupului lui Iisus Hristos în două forme succesive: inițial coruptibil, apoi incoruptibil, singura soluție teologică de salvare a simultaneității a fost și este cea scolastică a postulării distincției între substanță și accidenți și astfel implicit teoria transsubstanțierii: Trupul euharistic al lui Iisus Hristos este incoruptibil și înviat în substanța sa, dar coruptibil și degradabil în accidenții vizibili și palpabili sensibil ai Pâinii și Vinului.[33
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
un scepticism al cunoașterii. Thoma de Aquino îi numește „platonicieni” pe toți adepții, într-o formă sau alta, ai doctrinei platoniciene a ideilor, conform căreia ideile universale au o existență reală, premergătoare lucrurilor individuale. Denumiți și reales sau realistae, gânditorii scolastici din acest curent teoretizau, în nuanțe diferite, preexistența reală a universalului față de lucruri (universale ante rem), în opoziție cu nominaliștii sau terminiștii (nominales, terministae), care erau de părere că noțiunile desemnate prin semnele verbale sunt deduse din realitatea lucrurilor. (Thomas
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
dizgrație s-a făcut monah și teolog, fiind autorul unor răspunsuri la 98 de aporii biblice. [33] Ibidem, p. 26-27. Volens-nolens ortodoxul conservator Atanasie din Paros este nevoit să accepte și să susțină o teologie euharistică de tip tomist, pur scolastică! [34] Ibidem, p. 105-111. [35] Ibidem, p. 138-152. Faptul de a nu rămâne neîncetat în Iisus Hristos, ci de a vărsa sângele Lui asemenea celor ce L-au răstignit, și astfel lucrul să apară drept junghiere, iar nu o jertfă
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Fenomenul se accelerează odată cu Iluminismul, unde omul se descoperă ca o rațiune autonomă, își impune chiar el însuși legea sa în mod definitiv. Plecând de aici, se creează un conflict între credință și rațiune, în mod particular în Occident unde scolasticii latini au încercat să unească credința cu rațiunea. Începând cu secolul al XVIII-lea, credința este trimisă într-un spațiu subiectiv, acesta este fenomenul credinței, al diversității credințelor și al punerii chestiunii credinței, ceea ce duce la o formă de pozitivism
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
2013 Toate Articolele Autorului Ce ieftină paradă, ce scumpe bibelouri Atârnă de ferestre când nu mai ai rulouri Particule celeste în haine de tăgadă Coboară în volute dar cine să le vadă Când una câte una se schimbă-n energie Scolasticii la care vor face alergie Acesta e canatul sub care se ascunde Mulțime de enigme în camerele scunde Din care câte una când flutură la rampă Tăcuți vin licuricii și suflă seara în lampă Dar nu deschide ușa se face
O ALTĂ LUME NOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351752_a_353081]