860 matches
-
Știa că nu e bine să deranjeze un cuib de veverițe, să vadă care-i taina cu ele. Dar curiozitatea era mare. Luă din nou scara, urcă în pom până la scorbură, se uită înăuntru. Nimic, doar întuneric. Duse mâna în scorbură, încet, să nu strice ordinea. Când acolo, ce credeți? Degetele fine ale fetiței au dat de ceva moale. Erau niște ființe mici acolo, calde, pufoase. Știa că mai mult nu e voie de umblat în cuib. Coborî din pom, duse
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
crescu înăltuță, deveni domnișoară, elevă de liceu. Când veni la bunici, găsi pomul cu vizuina veverițelor tăiat. Era prea bătrân, găunos, nu mai producea mere. Trunchiul copacului zăcea culcat lângă un gard. S-a dus să-l vadă. Iată și scorbura. Oare ce-o mai fi în ea? Caută înăuntru, scoase o mulțime de coji de alune, surcele. Dar, printre ele, încâlcite rău de tot, găsi cele două pampoane. Încă aveau urme de culoare albastră în ele. Dar, veverițele, bietele de
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
humă cară-n brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
Îi suntem copii... Adormeam, visându-mă zâna pădurii, cu părul bucle negre pe spate, făcând minuni pentru spiriduși, troli, duhuri curate ale pădurii. Adormeam, visând o cărare ce pornea de la mine și se oprea la nori, cu Dumnezeu zâmbind din scorbura din cer.”. Primele două treimi ale romanului ,,Taina, început de poveste...” pot fi considerate, pe bună dreptate, o Rapsodie română a zâmbetului - ca stare de spirit și ecran panoramic, pe care se proiectează aievea cavalcada de întâmplări și trăiri, dincolo de
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe asfalt Dânsul confuz, de plictis și amar Cearnă pe noi glodul vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim din povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-ascunzi că un verb într-un ... Citește mai mult Lame subțiri taie umbre feliiScrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsitTu mi te-ascunzi că un
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
cu multă revoltă; de asemenea Corneliu Florea (Și noi am fost la Roșia Montană-II) un foarte documentat punct de vedere, și foarte angajat. Eseul este ilustrat cu mult rafinament de autorii Dumitru Velea (Ion Pascal Vlad - de la Ulyse la „Omul scorbură”) și Prof.Dr Marian Barbu - De la învolburarea vieții, la literatură, proză, poezie). Poezia, bine reprezentată de autori ca: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, Passionaria Stoicescu, Mariana Pândaru, Iulian Barbu, Gheorghe L. Nimigeanu, Nicolae Irimia, Raluca Pavel, Llelu Nicolae Vălurean, George V.
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
îndrăgind vînătoarea prin inimă neagră de codru trecea. Croindu-și cu greu prin hățișuri cărarea, cînta dintr-un flaut de os și zicea: - Veniți să vînăm în păduri nepătrunse mistrețul cu colți de argint, fioros, ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse copita și blana și ochiul sticlos... Fastuosul scenariu mitic se sprijină pe simetrii și articulații subtile și deschide largi perspective simbolice. Mistrețul i se năzare prințului pretutindeni: în "apa jucînd sub copaci", în foșnetul ierbii, în lucirea lunii - ca
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
către cititori, pe care o să ne-o trimită Nina Cassian, îl transcriem aici: "balaurul de aur, dorul, ridică iar grumazul/ și tremură pământul, crapă cerul, ne cad în casă stelele deochiului/ șapte inimi cere - șapte inimi și nu-mă-uita-ul ochiului/ șapte scorburi cu sânge// du-te, dă-i-le să tacă, să doarmă, să ne uite/ pune-i pe gură ferigă rece, toamna e aproape, toamna îl știe,/ curând, sărutându-i solzii de aur pe bărbie/-i luăm, sătul, între genunchi capul
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]
-
Liliecii din Europa sunt exclusiv insectivori, numărând 45 de specii, care se împart în trei familii; cei din România (30 de specii) aparțin familiilor Rhinolophidae și Vespertilionidae ce fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei folosesc ca adăpost peșteri, fisurile stâncilor, scorburi etc. Țara noastră, cu cele peste 13 000 de peșteri, reprezintă un important refugiu și un centru populațional pen-tru liliecii din sud-estul Europei. Pe timbrele emisiunii sunt reproduși următorii lilieci: Myotis myotis (Liliacul cu bot ascuțit), pe timbrul cu valoarea
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
poți vedea umbra. decât aruncându-te” (p. 14); „Un copil aleargă pe cărare/ o pasăre alunecă în zbor -/ fiecare fuge de altcineva” (p. 19); „Din umbra tăcerilor pline de lașitate/ a tresărit o frunză proaspătă/ care spune adevărul pădurii./ Din scorbură în scorbură” (p. 29); „O umbră a încercat/ să-mi spargă fereastra./ Eram singur./ Și întunericul din jurul meu/ mai puternic” (p. 35); „Hai să mergem la țară.../ să ne așezăm sub un copac/ și să credem că e al nostru
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
umbra. decât aruncându-te” (p. 14); „Un copil aleargă pe cărare/ o pasăre alunecă în zbor -/ fiecare fuge de altcineva” (p. 19); „Din umbra tăcerilor pline de lașitate/ a tresărit o frunză proaspătă/ care spune adevărul pădurii./ Din scorbură în scorbură” (p. 29); „O umbră a încercat/ să-mi spargă fereastra./ Eram singur./ Și întunericul din jurul meu/ mai puternic” (p. 35); „Hai să mergem la țară.../ să ne așezăm sub un copac/ și să credem că e al nostru” (p. 79
I did it my way by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2852_a_4177]
-
fatală, ca orice bun câștigat, care mai devreme sau mai târziu se întoarce împotriva celui care îl câștigă: Florile s-au întrecut cu Euclid în savante geometrii și florile sunt la pământ aproape moarte, le-a pedepsit Euclid, să știi. (Scorbura) Cum spuneam, tendințele centrifugale, de expansiune și de dispersie, cunosc opoziția celor centripetale, de menținere pe axa orbitei. Rezultatul nu constă în echilibru (clasic), ci în agitație continuă, în luptă. Este lupta pentru interiorizare a unui poet care înclină spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se amestecau miresmele lor cu cele ale lacului. Metoda noastră de a face aerosoli În natură. În dreptul unei statui, care nu am Înțeles niciodată ce reprezintă, fiind doar o Îngrămădire de blocuri de piatră necioplită, era un copac cu o scorbură așa de mare, că Încăpea capul unui om. Pe una din băncile din apropiere, stătea o femeie Înveșmântată În negru, puțin adusă de spate la cei 55 ani, cât am aflat ulterior că avea. Obosise de drumul făcut de la hotel
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
venea pentru prima oară într-o asemenea sălbăticie. Se opriră amîndoi lîngă o salcie scorburoasă și priviră sceptici în toate părțile. Cît vedeai cu ochii numai stufăriș, ochiuri de mocirlă din care ieșeau, cu zgomote înăbușite, bulbuci, sălcii uriașe cu scorburi întunecate, arini aplecați de furtuni în toate părțile și, din loc în loc, cîte un petec de pămînt mai acătării, plin însă tot de bălării. Și cum crezi tu c-ai să poți prinde pește din hîrdăul ăsta cu nămol? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
C? nu-s codru, ci cetate"), codrul eminescian impresioneaz? prin „arhitectonica" original? a spa?iului atent configurat În detalii sau perspective cosmice uimitoare. Un exemplu este „gr?dina cea din codri vechi" a zânei Miradoniz: insule sfinte se Înal?? „că scorburi de ț?mâie" În palatul codrilor str??? țuț de „mandrele c???ri" pe care luna a?terne „pulbere deargint"; p?ianjeni ?es „dintr-un copac În altul" pânze de diamant, pe care se plimb? rază lunii, iar greierii cânt? că
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tulpina acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta a făcut-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
fost între 1983-1989. În 1983, cînd am căpătat un post de corector cu jumătate de normă la "Convorbiri literare", s-a rupt în mine orice speranță. De-abia după cincisprezece ani am revenit, dar cu mare neîncredere, cu Dintr-o scorbură de morcov; eram deja în 1998! Manuscrisul mi-a fost smuls, pur și simplu, din mîini. Tot atunci, solicitat de Humanitas, nu am fost în stare să dau o antologie. Eram extrem de obosit și de deziluzionat, deziluzionat de mine. Nu
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
stol de păsări și-o privire; tresar odată cu fulgurația dimprejur - mă descurc și mă bucur în liniște. De fapt aștept o muzică pe care să mă opresc să fac fotografii. Să vezi atunci: pietricele rostogolindu-se și dând ocoale câtorva scorburi sub picioarele mele - fojgăieli de tot felul ar fi una și încă una cât să se tulbure pe sine - și nu mai ajung să i transmit viață aparatului - treaba asta n-are nimic de-a face cu ce a fost
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
susul cerului tău spală mâlul de pe corpul tău și te ridică la suprafață, așteptarea ta te salvează. șase în al patrulea loc: pici în groapa cu sânge străveziu de cârtițe-care-dansează oribil, aluneci de pe scara grădinii suspendate a dragostei tale în scorbura cu sânge de vietăți subpământene, auzi vaiere și vezi carne tăiată, artere retezate cu gheara lui arhimede, ieși iute din mina asta de măcel, te agăți cu mâinile de treapta de jos a scării grădinii tale suspendate, care se ridică
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
privirile, începe să tremure și e gata-gata să-și dea drumul de sus. În acel moment, copiii fac cerc în jurul ei și încep să cânte. După o vreme femeia adoarme, iar copiii au grijă să o așeze cu blândețe în scorbura copacului ca în căușul unei palme. Lumea vorbește că acolo sus în copac s-a format o comunitate care funcționează după propriile ei reguli. O comunitate suverană, liberă de orice constrângeri și indiferentă la viitor. Exact opusul celei de jos
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vulpeee. Așa. Și o vulpeee. Și vulpea mergea pe-acolo și era ca un cățel pentru că îl iubea pe băiețelu ăla și dădea din coadă și mânca numai flori și când a venit noaptea tauru s-a ascuns într-o scorbură și l-a așteptat pe vânător și vânătoru s-a apropiat de scorbură și nu știa de nici un taur că el credea că e singur în toată pădurea unde stătea așa și pâș-pâș tauru a ieșit și până să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un cățel pentru că îl iubea pe băiețelu ăla și dădea din coadă și mânca numai flori și când a venit noaptea tauru s-a ascuns într-o scorbură și l-a așteptat pe vânător și vânătoru s-a apropiat de scorbură și nu știa de nici un taur că el credea că e singur în toată pădurea unde stătea așa și pâș-pâș tauru a ieșit și până să vadă vânătoru și să scoată pușca tauru ăla l-a luat pe vânător cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că el credea că e singur în toată pădurea unde stătea așa și pâș-pâș tauru a ieșit și până să vadă vânătoru și să scoată pușca tauru ăla l-a luat pe vânător cu coarnele și l-a băgat la scorbură și a pus acolo un bolovan ca să nu mai iasă niciodată și să rămână singur în pădure ca să facă gunoi și să dea foc la tot da tauru l-a pus pe vânător și nu mai știa că acolo mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
s-a lăsat noaptea tauru a făcut numai gunoi și s-a culcat cu sora lui mai mare Luminița că credea c-au rămas ei singuri da băiețelu l-a auzit pe vânător și cu vulpea a împins bolovanu de la scorbură și l-a scos când s-a făcut de dimineață pe vânător d-acolo care era obosit și-l ciupiseră furnicile și vulpea i-a dat apă de la robinet până când s-a făcut bine și s-a dus la taur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]