162 matches
-
noblețea artei acestei preocupări"275. Cu toate acestea, Arghezi, autodidact, convins că talentul și munca asiduă dau măsura valorii unui scriitor, intră în arena publică nu ca poet (fapt, de altfel, deseori semnalat), ci ca polemist-pamfletar cu un condei incisiv, scormonitor, vigilent la fiecare mutare a adversarilor săi. Al doilea, istoric savant, având deci rutina documentului și a studiului riguros, fiind personalitatea dominantă a epocii, încă dinainte de război, deține, așadar un mandat, general recunoscut. Eul său social, plurivalent, echivalează, în planul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ceea ce întâlnește printre românii americani cade sub condeiul neiertător al prozatorului, care mizează pe fapte și chipuri reale și declară deschis: „Orice asemănare cu persoane și situații reale nu este pur întâmplătoare”. De altfel, cei vexați îi vor intenta proces scormonitorului în viața intimă a celor întâlniți, procese evocate în Răstignit în America. Același tip de proză, de roman-vérité, îl practică și într-un ciclu în care intră Băieții de bani gata (1993), Fetele de bani gata (1994) și Noii băieți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
îl ține punga, Și aurul, cît zece oratori, L-ar ispiti, nici vorbă, la orice. REGELE RICHARD: Pe nume cum? PAJUL: l cheamă Tyrrel, doamne. REGELE RICHARD: Parcă-l cunosc: să mi-l aduci aici. (Pajul iese.) Pe Buckingham, adânc scormonitorul Și preamintosul, nu-l mai țin de sfetnic. A tras atâta timp neobosit Și-acum stă să răsufle? Bine, las'... (Intră Stanley) Lord Stanley! Ce vești porți? STANLEY: Aud, milord, Ca Dorset a fugit către meleagul Lui Bichmond, cel de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ajungem la performanțele deosebite din cunoaștere și civilizație. Nimic nu este întâmplător în mersul omului pe pământ. Avem în noi, așa cum spunea Hegel, întreaga istorie, deoarece totul ni s-a dezvăluit ca urmare a căutării de sine a spiritului nostru scormonitor, "... așa cum sămânța poartă în sine întreaga natură a pomului, gustul și forma fructelor, la fel manifestările virtuale ale spiritului conțin de pe acum în mod virtual întreaga istorie"182. Dincolo de cadrul în care ființează, dat, nu negăm meritele omului în construcția
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în 1962, intră redactor la „Scrisul bănățean” (devenită în 1964 „Orizont”). Din 1971 se stabilește la București, unde lucrează ca redactor la „România literară”. Meloman și cinefil pasionat, iubitor și „consumator” avizat de cultură de bună calitate, spirit activ și scormonitor, om de o mare civilitate, scriitorul a rămas în memoria contemporanilor ca o figură admirabilă a vieții culturale. La un moment dat, a fost foarte apropiat de „grupul oniric”, animat de Leonid Dimov și Dumitru Țepeneag, fără a fi considerat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
de a strânge cât mai multe mărturii despre „frumoasele vremuri trecute”. Întâmplări felurite, figuri dispărute („lumini stinse”), legende al căror ecou încă persistă. Câte o amintire personală se strecoară, cu modestie, în noianul de „reminiscențe de altădată”. E, în strădania scormonitorului, o pasiune ce nu se dispensează de rigoare. Îl indispun ambiguitățile și de aceea, când e cazul, caută să limpezească o situație sau alta apelând, ca un istoriograf, la documente, unele rânduite în arhiva lui de acasă. Decent în tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
întrebări. Cum eu din fragedă copilărie îmi pusesem mereu întrebarea ”de ce ni se întâmplă aceste lucruri?”, eram obișnuită cu astfel de interogații și mi-a fost ușor să-mi pun întrebări referitoare la fenomenele din natură. Și astăzi sunt o scormonitoare și o dilematică. De aceea aceste materii au fost foarte simple pentru mine; mai ales că ele nu implicau contradicții de natură spirituală sau ideologică, în legătură cu viața dublă de acasă și de la școală, pe care eu o trăiam. Colegii de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
elibera din infern pe toți orbii, provocând un incendiu, pentru a-i livra purgatoriului de-afară. Întreg teritoriul și toată suflarea fuseseră cuprinse de orbire, clădirile orașului erau bântuite de supraviețuitori în agonie sau vânători de hrană, de colindători-fantasme sau scormonitori prin gunoaie. Ființe scheletice se preumblă pe străzi, printre stârvuri și, cu toate astea, semnele și voința supraviețuirii persistă. Deasupra acestui spectacol al regresiei entropice și al dezumanizării, comparabil cu cel zugrăvit de Paul Auster În țara ultimelor lucruri, soția
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
soția stă singur numai cu lucrurile pe care le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului” . „ în ograda largă, apăsată de lipsa gospodinei plecată printre umbre, găsim un bătrân cu barba frumoasă, aproape albă cu ochii scormonitori și într-o cămașă subțire cu mânicile suflecate , pentru treburile casei.” Ușa clădirii fiind deschisă, vizitatorul pășea în pridvor citind afișul „scris pe un cartonaș alb cu un ușor tremur de emoție”: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
arată copiilor de școală și oricui îi trece pragul. Are atîtea acolo, căci nici n-o să vă vină să credeți... “ în ograda largă, apăsată de absența gospodinei, plecată printre umbre, găsim un bătrîn cu barbă frumosă, aproape albă, cu ochi scormonitori și doar într-o cămșă subțire, cu mînecile suflecate pentru treburile casei. Capriciosul început de aprilie face să fie încă destul de frig, dar gospodarul nu pare să ia în seamă asta. Aveam să aflăm, daltfel, că omul a trăit toată
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
falsitate și eșec. Poemele devin protestatare, violente, nu atât prin mesajul transmis, cât prin sugestii și prin modul de organizare a materialului poetic, astfel nu lipsesc imperativele, interogațiile retorice, tot arsenalul unui fals dialog: "Și stingeți odată această cumplită/ lampă scormonitoarea de iad,/ care-mi bate în ochi!... V-am spus tot, vă jur! La urma urmei,/ din câte adevăruri se compune un om?... Plata, vă rog!/ Voi, picioare murdare,/ rămâneți afară!..." (Din câte adevăruri). Orice urmă de seriozitate (acest fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cea dintâi, mai ales, la ordinea zilei în epocă). Autorul are marota determinismelor, crezând a putea deduce din etnosul „mixt” al poetului (slav, romanic, mongol chiar) tensiuni ale personalității și operei (de exemplu, cea dintre „veselul de afară” și „adumbritul, scormonitorul dinăuntru”) sau „tragica dilemă” dintre vocația metafizică (atrofiată) și cea poetică, dintre „formularea rece, prin creier, a esenței lumii, și trăirea ei, în poezie”. Pentru români, care ar trăi „hiatusul” dintre metafizică și poezie, Eminescu ar veni ca un „catalizator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
poem al lui Baudelaire, în care se vorbește despre „ordine și frumusețe, lux, calm și voluptate”; asocierea este intenționat deplasată). Containerele de gunoi, doldora de putregaiuri, construiesc un halo miasmatic în jurul blocului. În aceste containere mai pot fi zăriți, uneori, scormonitori care caută resturi menajere: ei sunt oameni sărmani, obișnuiți însă cu acest fel de a tria gunoaiele, doar-doar se va mai găsi ceva util și refolosibil. În afara blocului există uneori (mai rar astăzi decât pe vremea comunismului) microcartierul de cotețe
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
none of my business" sau "nu e treaba mea să știu cine-i președintele Americii". Și cu toate acestea, unghere ale metropolei începuseră să vuiască la unele știri de senzație din lumea diplomatică, plasate, pe ici, pe colo, de media scormonitoare. Cea de-a 26-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite era în plină desfășurare. Clădirea de pe First Avenue, pe lângă care cei mai mulți localnici treceau cotidian fără să le pese că acolo se afla sediul O.N.U., atrăgea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ajungem la performanțele deosebite din cunoaștere și civilizație. Nimic nu este întâmplător în mersul omului pe pământ. Avem în noi, așa cum spunea Hegel, întreaga istorie, deoarece totul ni s-a dezvăluit ca urmare a căutării de sine a spiritului nostru scormonitor, "... așa cum sămânța poartă în sine întreaga natură a pomului, gustul și forma fructelor, la fel manifestările virtuale ale spiritului conțin de pe acum în mod virtual întreaga istorie"182. Dincolo de cadrul în care ființează, dat, nu negăm meritele omului în construcția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care ne dădeau de lucru până peste cap, fiindcă ne trebuiau multe. De la proprietarii de TEC-uri și din localuri, abia de reușeam să facem rost, pentru că le refoloseau și ei. Ne știau de-acum, ne Înregistraseră mutrele hămesite de scormonitori prin cutiile În care-și arunca omul paharul după ce bea, și nu prea ne mai lăsau să ne apropiem. Ne cocoțam și amușinam pe brânci pe toate coastele falezelor pe unde le vedeam risipite, luam apoi plaja din nou de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
variante analizate de Marthe Robert în Roman des origines et origines du roman). Amănuntul de viață poate deveni crucial în înțelegerea dispoziției creatoare, în considerarea personalității vii a artistului, după cum, simetric, percepția criticului în raport cu "lumea de hîrtie" implică o atenție scormonitoare și revelarea specificului discursului pe care-l are ...sub ochi. În Impresii asupra literaturii spaniole, 1965, Călinescu privește și tablourile, nu doar textele. Semnificația se degajă vizual, iar, pe urma ei, caracterologic. Nu toate picturile sînt însă cu adevărat "transparente
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mergem la el, să ne zică el. Pornim spre stânca unde își are sălașul Truman, condorul care vorbește. Ajungem acolo plutind. Truman pare să fi prevăzut vizita noastră: nu se arată mirat că îl căutăm. Ne măsoară cu ochii lui scormonitori, zâmbește, dacă e de imaginat o pasăre care să zâmbească. Iau încă o dată seama la el, mai atent: observ că e pleșuv și dă impresia că e bătrân, că are sute de ani. Oricum, bătrânețea e doar o aparență: de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Aurel a luat prin surprindere multă lume declarându-se, pare-se, evreu sau gata de a trece la iudaism. Cum spusese multora că eram cel mai apropiat prieten al său de aici, am fost bombardat cu întrebări dintre cele mai scormonitoare. Aproape nimeni nu m-a crezut că nu discutase cu mine niciodată subiectul respectiv. Iar pentru mine, convertirile religioase constituie un subiect de o intimitate profundă. Nu te poți autoinvita în discuții de asemenea natură. Cât privește momentul în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
despre corpul subtil și au acceptat să facă experimentul. Directorul a spus că a simțit vibrațiile, agenta, în schimb (pe care eu am simțit-o cam sceptică), nu... A ascultat, totuși, cu mare atenție și interes explicațiile. Mentalul ei era scormonitor și... doar el cerea confirmări. Directorul ne-a surprins plăcut când, fără intenția de-a epata, a scos din sertarul biroului mai multe cărți, din care una era despre yoga! Discret, i-am cercetat vibrațiile și le-am găsit bune
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
martiriu? Alt caz de notorietate! În Geneza 14,13 Biblia românească, urmând TM, Îl numește pe Avraam, „evreul”, acolo unde LXX folosește termenul perates, „emigrant”, un deverbativ de la perao=„a trece”, mai abstract, „a depăși o limită”. Părinții Bisericii, neobosiți scormonitori ai sensurilor mistice, plecând de la termenul grecesc, au zămislit o Întreagă construcție filozofică având În centru „migrația”... sufletului spre Dumnezeu. Primul care a interpretat versetul În sens mistico-filozofic a fost Philon din Alexandria, continuat apoi de Întreaga tradiție alexandrină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
activități erau doar pe hârtie și nicidecum În practică. Mofluzul Andrei se mai căinase astfel: „Coloanele ziarului n-au cuprins nici un articol privind rolul, sarcinile și eficiența activităților desfășurate În unitățile culturale de la sate (În special În căminele culturale)”. Desigur, scormonitorul greșelilor de tot felul era complet aerian atunci când CHIAR CREDEA că bieții ceapiști mai erau interesați de oareșce activități politico-educative sau mai ales politice, după ce se speteau din greu la muncile câmpului sau la coada vacii dar, una Învățase el
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Calabria este o scriere subiectivă și nonficțională, cronică a unui sejur de câteva luni în sudul Italiei, în 1990. Nu e un jurnal propriu-zis, ci un reportaj literar, cu scriitură decalată (în timp), combinând notația cu eseul și confesiunea. Privirea scormonitoare și înțelegerea largă, lipsită de preconcepții își găsesc un teren ideal de acțiune în scrutarea exoticei provincii italienești. Tolerant și acid totodată, epicureu distins și meditativ, iubitor de pățanii inedite și preocupat de chestiuni general-omenești, M. își colorează paginile cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288011_a_289340]
-
un sofism sau altul, briliant, fără îndoială, și apoi se privesc în oglindă, Domniile lor, să constate încă o dată cât de abil, de truculent, a putut fi propriul lor creier, propria lor rutină speculativă. Iată una din obligațiile noastre, de „scormonitori de istorii”, cineva care să dea „iluzia vieții”, noi, „plăsmuitori, mitomani, mincinoși” de profesie, noi, care am avut norocul în istoria modernă de a fi „salvați” de marii prinți ai „breslei” noastre, un Balzac, ilustrându-se prin „aroganța” de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din sfera științelor umanului. Sociolog de formație, inițial adopt, înc din faza doctoratului, premise ale filosofiei marxiste, conjugate cu elemente durkheimiene. Dotat cu o vdit înclinație spre sinteze și lucrri de analiz, înzestrat cu o inteligenț remarcabil și o gândire scormonitoare, asociativ și fertil, ajutat de o bogat informație de istorie, sociologie, psihologie și etnologie, toate forjate pe terenul interesului su marcat și remarcabil în sfera istoriei și filosofiei culturilor și a civilizațiilor, sau mcar a principalelor popoare furitoare de mari
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]