368 matches
-
o inteligență rarisimă, dintr-o mare sensibilitate și o cultură amplă și temeinică. Romanul cu titlul amintit se închiagă prin povestirea vieții lui Boaz, văzută prin prisma senectuții sale, un fel de „autobiografie” literaro-cinematografică, cum numai capul Magdalenei poate să scornească. Este o carte de tristețe, căci povestitorul e, se pare, chiar dacă nu vrea să recunoască, un perdant, un înfrânt: de destin, de propriile slăbiciuni și inconștiențe. Narațiunea sa, prin care și alături de care se exprimă autoarea, este a unui om
„VALOARE ŞI VIGOARE” – UN NOU ROMAN AL MAGDALENEI BRĂTESCU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1464048537.html [Corola-blog/BlogPost/367705_a_369034]
-
LUI NEA IANCU CARAGIALE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Păi ... care națiune mai e pe astă lume, Pe dește dac-ar fi, nici nu mai socotesc, Din orișice necaz, belea, scornește glume, Mai bine și mai mult ca neamul românesc?! Si, ce popor măreț mai are-un scriitor Stilat cum altul nu-i, ca Iancu Caragiale, Un om la locul lui, cu-ambiț, stăruitor, Și-atât de serios, fiind din ... Haimanale!? Ce-
DE ZIUA LUI NEA IANCU CARAGIALE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_ziua_lui_nea_iancu_caragial_valeriu_cercel_1391003551.html [Corola-blog/BlogPost/347719_a_349048]
-
Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean. *** S-a fript, de-ntâi aprilie De-ntâi aprilie și-a zis: „Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris, Căci soață-sa era... o toantă. *** La probă, pentr-un jobb Mizând cam totul pe veșmânt, A mers să dea o probă pentr-un jobb. Și-avu din asta-nvățământ: E gol
CATRENE EPIGRAMISTICE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1491217673.html [Corola-blog/BlogPost/381311_a_382640]
-
râioasă, bucuria m-a trădat ... ” Perspectiva singulară și personală este necesară în măsura în care trăirile și sinuozitățile spiritului sunt irepetabile: „Perfecțiunea Poemului tăcut e-n mine, sigiliul vrajba gurii a sporit, falnic aerul nopții dezvăluie tot ce muțenia într-un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă de materie, despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și vorbesc doar limbi
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1441013773.html [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
Ah, globuloșii limpezi sâni, Nemilostiv și grandios trofeu, Repuneți tunetu-n bătrâni, Presând tendențios pe decolteu. Pretutindeni vii și intrinseci, Voi două lumini rotunde-n ceață, Nu vreți să îmbătrânesc în veci Încălzindu-mi clipele de gheață. Doar dracul v-a scornit mișelul; Răsună-n mine nechezat de cal... Dar, tot aleargă caruselul Destinului viclean și amoral. Vă e rostu-mbujorat și viu, Și-n spargul nopții, moale blândețe. Copil cărunt azi, nu mă abțiu Să-mprumut din voi o tinerețe. Eram vijelie
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/New_york_sub_zapezi_intarziate_.html [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
că omul cu noi se înrudește ! Ați pomenit vreodată divorțuri printre noi ? Copii lăsați pe drumuri sau arme de război ? Am inventat , noi , cipuri și alte drăcării ? Însemne sataniste , otrăvuri , șmecherii ? văzut-ați pe vreunul , retras în jungla deasa , Ca să scornească armă distrugerii în masă ? Tot ce lăsăm în urmă , cănd mai sărbătorim , E biodegradabil . Natură o-ngrijim . Iar omul otrăvește , în fiecare zi , Păduri , câmpii și ape , si zările-azurii . N-avem starlete porno sau dive-travestiți , Și , orișice s-ar zice
SUPARAREA MAIMUTEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Supararea_maimutei_stan_virgil_1326358173.html [Corola-blog/BlogPost/361933_a_363262]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > TOT MAI DEPARTE AZI DE FLORILE DE TEI ... Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Când mă iubeai și mă strigai pe nume (pe numele scornit de dinainte/ De dinaintea a tot ce-mi mai aduc aminte !) Mă răsfățai și ți-era drag anume, De mersul meu, de dinții mei De mâna ta în părul meu de vară Desperecheat anume înspre seară De plansul cald al florilor
TOT MAI DEPARTE AZI DE FLORILE DE TEI … de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1430983588.html [Corola-blog/BlogPost/369587_a_370916]
-
Angoase și morbide Voit sofisticate De unde-atâta lipsă De-obraz, luciditate? Scrii ce te taie mintea Prin cap ce îți trăznește Tu, dacă scrii în versuri, Nu scrii și-n românește? Că cercuri în cenacluri Ca vânătorii stați Și ce scorniți... ca dânșii La fel... aplaudați? Vrei ca să arzi amice, Dar vrerea ți-i ostilă... Dacă nu ai ce arde, Degeaba porți feștilă! De Rodica Elena LUPU din volumul HAOS, Editura ANAMAROL, 2010 Referință Bibliografică: ARS LONGA / Rodica Elena Lupu : Confluențe
ARS LONGA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1462609001.html [Corola-blog/BlogPost/384949_a_386278]
-
va ajuta să regăsesc calea adevărată ce duce la încredere, iubire și rostuire. Dincolo de ezitările de orice fel, de un lucru sunt sigur: pașii către Dumnezeu trebuie făcuți fără șovăială, fără a mai pune false și istovitoare întrebări, de a scorni scenarii sau de a mă îndoi, la nesfârșit, de elementele de logică pe care le ridică neputincioasa și mărginita încredere omenească. Uneori am fost atât de aproape de credința adevărată, revelația Atotputerniciei și Omniscienței Creatorului oferindu-mi-se (să fi fost
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_nedus_la_biserica_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
care caută să ne dezbine. Diabolizarea diasporei, a „tinerilor frumoși și liberi”, a Facebook și în general a orice nu le convine lor... iată doar câteva exemple dintr-un lung șir de inamici fictivi pe care politicienii români i-au scornit. Astfel de subiecte se mai numesc și „red herring” - teme false care compensează lipsa unui mesaj de substanță și distrag atenția de la problemele reale cu care se confruntă societatea. Astfel de mesaje nu trebuie să ne (mai) facă agenda publică
Statul român și statul la coadă by https://republica.ro/statul-roman-si-statul-la-coada [Corola-blog/BlogPost/337702_a_339031]
-
matur. Acum, mă mir prostește: de ce nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că feciorii satului (poate nea Mitică), niște adolescenți înfierbântați care o admirau fără rezerve, ca pe o femeie frumoasă ce era, scorniseră acea poveste mizerabilă cu un Neghiniță urâcios. Era clar că nătăflețul de Dică fusese determinat să-i transmită un mesaj de “admirație” din partea unor proști. Cum, necum, coana preoteasă, fire delicată și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
matur. Acum, mă mir prostește: de ce nu a reușit coana preoteasă să depășească acele momente penibile? Trebuia să înțeleagă că feciorii satului (poate nea Mitică), niște adolescenți înfierbântați care o admirau fără rezerve, ca pe o femeie frumoasă ce era, scorniseră acea poveste mizerabilă cu un Neghiniță urâcios. Era clar că nătăflețul de Dică fusese determinat să-i transmită un mesaj de “admirație” din partea unor proști. Cum, necum, coana preoteasă, fire delicată și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
există. - Se spune că a fot văzută în poiana de sub coasta muntelui. - Și cine spune că a văzut-o? - Așa umblă vorba printre ciobani, tătucă! - Nu te poți lua prea mult după vorbele ciobanilor, râse omul, lor le place să scornească povești ca să le treacă timpul mai ușor la pășune. Povești, nepovești, fata morarului își lua în serios spusele. Nici unul dintre feciorii care treceau pe la moară nu se putea lăuda că fata i-a aruncat măcar o privire, ce să mai
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1492873795.html [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
răspunsuri vechi, supa înăcrită cu „latina e o limbă moartă, care nu servește la nimic în era noastră vecină cu starwars”. Cu ultimul SW, aș îndrăzni să adaug. La acreala asta, aceeași parte insignifiantă a mediului academic va începe să scornească, pentru a câta oară, argumente nou-nouțe despre utilitatea studierii latinei în școală. O să mai treacă două săptămâni și totul se va uita. În forma decisă de minister. De-a lungul a câțiva ani, m-am prins și eu de mai
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină by https://republica.ro/ministerul-care-ne-scoate-limba-limba-latina [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
peste mijlocul meu. Și multe, multe asemenea pățanii, despre care nu mai amintesc atât eram de neascultător. Se dusese vestea în sat că una din femeile mai tinere și rea de muscă îi punea coarne bărbatului și i s-a scornit imediat un cântecel pe care mi l-au dat mie să-l învăț pe deasupra că-mi plăceau poeziile și cum mă prindea cineva la prăvălie sau unde era adunată mai multă lume, mă puneau să declam cu voce tare iar
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Mesia” chiar nu avea nimic special în el. Chiar dacă se spunea că făcuse ceva minuni acolo, nu avea figura seameață a unui eliberator ci mai degrabă un aspect comun, de vraci, cum se gândi Irod. Iar supranumele, poporul i-l scornise, iar poporul era în opinia lui Irod o masă de sărăntoci inculți care n-aveau altă treabă decât să caște gura prin piețe și târguri la vorbele oricui. Poporul tot vorbea de eliberare și eliberare...Iar el, Irod Antipa nici
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
2017 Toate Articolele Autorului MI-E DOR... Mi-e dor de prispa casei mele Scluptată-n lemn și învelită-n lut, De gardul vechi, cu carii și zăbrele Și curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot. Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu-mi amintiri ce mă răscoală. Aud cum plânge satul după mine Un bocet sfânt ce sufletul îmi frânge, Prin sânge de răzeș ce-mi curge-n vine Durerea și suspinul lui m-ajunge. Tresar în somn, mă cheamă - acasă vântul
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ciprian_Antoche.html [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
că s-au povestit întâmplări adevărate. Mai pe urmă a început fabulația. Coana preoteasă simțea că nu erau adevărate, că erau gogonate, dar râdea cu poftă, probabil ca să facă plăcere povestitorilor. Aceștia, încurajați de voia bună stârnită de întâmplările lor, scorneau altele și mai gogonate ca s-o facă pe coana preoteasă să râdă. Și coana preoteasă așa râdea... râdea... - Ți-a plăcut, coana preoteasă? - A fost tare. - Hai să-ți spun una, să râzi și mai tare! Și râdea coana
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456338583.html [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
Marinescu (rusă), Iozefina Cernica (profesoara mea de matematică, o femeie excepțională, care m-a inclus în volumul «Profesori și elevi matematicieni ai Liceului ««D. Cantemir»»»), pentru a ajunge, inevitabil, la muzică. Ei bine, amîndoi îndrăgisem muzica grație pasionatului dascăl Anton Scornea, o persoană considerată de unii excentică (ce mă mai chinuia cu participarea la cor!), dar care ulterior a ajuns președintele Sindicatului profesorilor de muzică; atunci trăia încă, a murit de curînd, la 100 de ani!! Ca la un semnal, eu
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415811863.html [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
la cor!), dar care ulterior a ajuns președintele Sindicatului profesorilor de muzică; atunci trăia încă, a murit de curînd, la 100 de ani!! Ca la un semnal, eu și Pompilia ne-am împletit glasurile, cîntînd imnul Liceului «Cantemir», compus de Scornea pe versurile profesorului de franceză Beliș: «Cantemir este numele școlii / Ai cărei elevi sîntem noi / Sus fruntea că știm să fim solii / Progresului, vremilor noi!». Trecuseră decenii de la absolvire, dar el tot rezona în inimile și în memoria noastră... Te
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415811863.html [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
fiu mai coerentă,probabil o sa revin.Ti-as dori,doar atât: să stai o lună în blocul meu,cu manele care urlă la maxim,cu gunoi lăsat la ușă, cu copiii analfabeți și needucați ai țiganilor, care nu stiu ce sa mai scornească să te derajeze pe tine ,ca român,să te umilească cu banii lor,mașinile lor,grătarele lor care-ți bagă tot fumul în casă,nunțile,botezurile ,din cauza cărora stai baricadat ca să nu surzești de la vreun Guta sau Salam.Nu ,mersi
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Articolul UNIC Domnului colonel Scornea Constantin Dorel i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 31 martie 2009. Nr. 468
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209630_a_210959]
-
Jiu str. Păcii, bl. 1, ap. 1 țel. 093228730 6462 PUPAZAN ANGELA n.1953 Tg. Jiu Str. I. L. Caragiale, bl. 5/16 țel. 247015 6471 SASU MARIA n.1958 Tg. Jiu Str. 9 Mai, bl. 17/10 țel. 245697 6472 SCORNEA DUMITRU Târgu Jiu, Str. gral. Tell, bl. A3, sc. 3, ap. 8 țel. 215227 6477 SÎRBU MIRELA n.1959 Tg. Jiu Str. Victoriei, bl. 2/10 țel. 248857; 095251365 6327 SOROP ELENĂ n.1950 Tg. Jiu Str. Confederației-Traian, bl. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]