194 matches
-
locului, ci doar... probăluiește, pur și simplu orbecăiește. Și este uimitor cu câtă puținătate în cunoașterea limbii ruse și cu câtă iresponsabilitate purcede - crede - la tradus. Mai bine spus, la (tra)dus aiurea... Așadar - elementar! - în poem fiind vorba de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
spus, la (tra)dus aiurea... Așadar - elementar! - în poem fiind vorba de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este tradus drept (strâmb!): „Până și astăzi / Vreau să mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul găinilor la râsul homeric! Pentru că sensul finalului rusesc e, mot ? mot, următorul: „Și până astăzi / aș vrea să ronțăi / A scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici nu se poate vorbi de niciun... strop (de nicio boabă din ciorchinele scorușului
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici nu se poate vorbi de niciun... strop (de nicio boabă din ciorchinele scorușului!) de traducere... Păcat. Ca să nu mai umblăm, comparativ, și la alte texte. La alte... catastrofe. Sigur, ele nu ar merita prea multă atenție din partea cititorilor - ceea ce nu se poate spune și despre... partea celor care publică atari pozne! - însăilările, bizareriile
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
a literatură. Și, pentru a-i da, totuși, cititorului o idee, o scânteie de edificare asupra acestui text al Marinei Țvetaeva (e din grupajul „Versuri despre Moscova”), scris la 16 iulie 1916, îndrăznesc să propun versiunea mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie, pe care, cică, îl traduc, artisticește, firește. Acum un timp, un coleg de la revista „Argeș” îmi
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin minte, dar îmi răsar mereu dintre scoruși pui frumoși de aducere-aminte. nu-mi ieșea prea bine bilanțul dar eu nu trudisem degeaba și m-am gândit să-mi sap singur sântul și s-o termin dracu cu treaba. m-am gandit să-mi retez mâna dreaptă și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
activează în domeniul sănătății mentale a copilului. MONICA DIANA MITROI „Oameni pentru Oameni“ l Un concurs pentru cei darnici Asociația pentru Relații Comunitare organizează cea de-a treia ediție a concursului „Oameni pentru Oameni“, eveniment care, după cum declară dl Nicu Scoruș, coordonator resurse informaționale în cadrul organizației, își propune să recompenseze companii, organizații neguvernamentale și donatori individuali care au derulat programe și campanii de atragere de fonduri și s-au implicat în proiecte comunitare prin sponsorizări, contribuții, muncă voluntară sau donații. La
Agenda2005-44-05-general13 () [Corola-journal/Journalistic/284366_a_285695]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCORUȘ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului SCORUȘ Când zile tot mai reci o să prefire Această toamna, care-i blândă, totuși, Ne-mbie iar cu nuferi și cu lotuși, Cu iarbă, încă
SCORUŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382371_a_383700]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SCORUȘ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului SCORUȘ Când zile tot mai reci o să prefire Această toamna, care-i blândă, totuși, Ne-mbie iar cu nuferi și cu lotuși, Cu iarbă, încă verde, multe fire. Ne odihnim la umbra unui scoruș, Chiar dacă e fragilă și subțire, Dar liniște
SCORUŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382371_a_383700]
-
din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului SCORUȘ Când zile tot mai reci o să prefire Această toamna, care-i blândă, totuși, Ne-mbie iar cu nuferi și cu lotuși, Cu iarbă, încă verde, multe fire. Ne odihnim la umbra unui scoruș, Chiar dacă e fragilă și subțire, Dar liniște mai poate să răsfire Și el și apa clară din vreun trotuș. Și iarăși ploaia o să ne cuprindă Cu brațele de apă, reci și ude, În gene bruma-ncet o să se prindă, Iar
SCORUŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382371_a_383700]
-
apă, reci și ude, În gene bruma-ncet o să se prindă, Iar vânt, făr-adieri, n-o să se-audă. Dacă privim spre timp, ca-ntr-o oglindă, Abia ne mai zărim prin cețuri crude. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: SCORUȘ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2101, Anul VI, 01 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SCORUŞ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382371_a_383700]
-
descumpănite, Fugiră spre vecini. Vrând a păstra secretul În tainica lagună Lăsară ... alfabetul Și-apoi, cu mult umor se Deciseră-mpreună Să scrie-n ... codul morse! TALENTATUL CĂRĂBUȘ Un vesel cărăbuș Evolua în zbor, În magicul decor Din frunze de scoruș. Se învârtea ușor Și se juca ghiduș, Extrem de jucăuș, Precum un brav actor. Aplaudat de fani - Un jder, un sconcs și-un biber - Ar vrea să ... facă bani, Visând, lâng-o artistă Pe-o scenă-n aer liber Un teatru de
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
și Ecaterina Mihai Pagina celor mari... pentru cei mici / p. 91 Vânzătorul de vise /p. 91 autor: Emilia Plugaru Fabule scurte /p. 103 autor: Grigore Alexandrescu Sumar /p. 105 Picturile, grafica și fotografiile din acest număr aparțin: Ion Hultoană Ecaterina Scoruș Hila Mihai Cătrună Rafael Sanzio Luisa Adela Toma-Codreanu Constantin Brâncuși Sebastian Constantinescu Stan Grigore Ecaterina Mihai Elixenia-Dorina Novac Alixandrina Stroe Florin-Liviu Cioacă Ioan Traian Mârza Gustave Doré Jeff Roland Fotografii de Alex Știrbu Vă așteptăm pe site-ul nostru: www
A APĂRUT NR. 2 (54) AL REVISTEI NOMEN ARTIS... DIN CARE PUTEŢI CITI [Corola-blog/BlogPost/367436_a_368765]
-
viori pe care lunecă un arcuș imaginar: „Uneori plouă și în suflet/ cu speranțe sau regrete“ (Ploaia de azi - pag.123) sau: „Când soarele răsare-n poezie/ O muzică divină se aprinde,/ Iar fiecare vers e-o ciocârlie/ Și-n scoruși de lumină ne cuprinde.“ (Cântec - pag.71 Un talent poetic incontestabil, Alexandra Mihalache evoluează cu fiecare nou volum publicat, impresionând prin trăirile sale poetice, prin muzicalitatea versurilor, prin crezul său optimist, prin spontaneitatea și aerul nostalgic al discursului liric: „Când
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândeasc scorușii Aromele prin aer, În iarmaroc intrușii Mai pungășesc vreun fraier. Referință Bibliografică: Iarmaroc / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
SEPTEMBRIE Din fag o frunză se desprinde. ‚,O, zice codrul, nu-i nimica!’’; Dar toamna zările cuprinde Și lăcrimează-un pic bunica. S-a-mpodobit iarăși grădina Cu zeci și zeci de crizanteme Și-a-ngălbenit de tot călina; Ia uite ce splendidă vreme! Scorușul are poame roșii, Un stol de gâște cerul taie, Munții-nsetați, doar ei, coloșii, Tânjesc după o mică ploaie. Din fag o frunză se desprinde. ,,O, zice codrul, nu-i nimica!’’; Dar toamna zările cuprinde Și lăcrimează-un pic bunica
ZI DE SEPTEMBRIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370290_a_371619]
-
Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândesc scorușii Aromele prin aer În iarmaroc intrușii, Mai pungășesc vreun fraier Referință Bibliografică: Bâlciul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 558, Anul II, 11 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândesc scorușii Aromele prin aer În iarmaroc intrușii, Mai pungășesc vreun fraier Referință Bibliografică: Bâlciul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 786, Anul III, 24 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]