76 matches
-
și din care au rezultat, alături de romanitatea orientală, și alte fenomene etnolingvistice. El a rămas la convingerea că slavii, maghiarii și turcicii au venit ulterior pe terenul civilizației antice românești, de care au profitat și sub aspect lexical. Iată de ce Scraba se străduiește să reducă numărul cuvintelor considerate de tradiție împrumuturi din limbile acestor populații. Dincolo de eclectismul viziunii sale asupra istoriei limbii române, Scraba este unul dintre puținii cercetători care au încercat să perceapă această limbă nu ca pe o continuitate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
venit ulterior pe terenul civilizației antice românești, de care au profitat și sub aspect lexical. Iată de ce Scraba se străduiește să reducă numărul cuvintelor considerate de tradiție împrumuturi din limbile acestor populații. Dincolo de eclectismul viziunii sale asupra istoriei limbii române, Scraba este unul dintre puținii cercetători care au încercat să perceapă această limbă nu ca pe o continuitate a latinei, ci ca pe o limbă aparte, cu rădăcinile sale înfipte în spațiul lingvistic indoeuropean, și chiar mai mult decât atât, în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
natură este oricând, nu doar la începuturi, o sursă de creație lingvistică. Important este să realizăm că la începuturile lui homo sapiens exclamațiile și sunetele din natură au constituit singura sursă de material sonor pentru limbajul uman, concluzie la care Scraba nu ajunsese. El confunda sunetul natural cu sunetul devenit semn al limbii, ceea ce induce confuzia între sens/noțiune și exclamație. Într-un loc el afirmă că „toate limbile din lume se înrudesc prin fondul comun al noțiunilor”, aducând ca exemplu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin prefixare (p. 101 urm.), procedeu pe care etimologia tradițională (DEX) îl refuză în cele mai multe cazuri limbii române, întrucât aceasta nu ar avea istorie proprie, istoria ei fiind limba latină. Iată trei exemple din care rezultă deosebirea dintre viziunea lui Scraba față de cea latinistă și a ambelor față de a noastră. A-: a aține, a acoperi, a aduce, a adormi, a amesteca etc. Pentru originea lui a aține este inventată în DEX forma latină *attenere, iar pentru forma de bază a ține
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
față de a noastră. A-: a aține, a acoperi, a aduce, a adormi, a amesteca etc. Pentru originea lui a aține este inventată în DEX forma latină *attenere, iar pentru forma de bază a ține se face trimitere la lat. tenere. Scraba, care duce limba română în antichitate, consideră că ambele forme, cea românească și cea latină, au origine independentă una de alta în antichități diferite, astfel că ele sunt în plan contemporan doar corespondente. Noi punem la baza limbii române simbioza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în plan contemporan doar corespondente. Noi punem la baza limbii române simbioza traco-latină, în care latina este în cazul de față cea care și-a impus forma teneo, devenită în română țin. În consecință, atât pentru noi cât și pentru Scraba derivatele a aține, a se abține, a conține, a deține, a menține, a obține, a reține, a susține etc. sunt produse ale limbii române, care însă pentru noi este o limbă relativ nouă, în timp ce pentru Scraba este o limbă antică
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
noi cât și pentru Scraba derivatele a aține, a se abține, a conține, a deține, a menține, a obține, a reține, a susține etc. sunt produse ale limbii române, care însă pentru noi este o limbă relativ nouă, în timp ce pentru Scraba este o limbă antică. Dacă rămânem la orientarea tradițională, avem originea acestor forme fie în latină, fie în franceză, fie în ambele limbi. DES-: a desface, a desprinde, a descoperi, a descuia. Pentru Scraba, ca și pentru noi, în desface
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
o limbă relativ nouă, în timp ce pentru Scraba este o limbă antică. Dacă rămânem la orientarea tradițională, avem originea acestor forme fie în latină, fie în franceză, fie în ambele limbi. DES-: a desface, a desprinde, a descoperi, a descuia. Pentru Scraba, ca și pentru noi, în desface ambele componente sunt românești, iar verbul a face este înt lnit în cuvinte românești precum a preface, a reface, apoi prin făcut au rezultat fapt, faptă, a înfăptui, făptură, de unde făt, fată, a făta
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
considerat de tradiție a â proveni din sl. ras-, raz-, etichetare falsă, datorată faptului că limbile slave sunt văzute de tradiție ca imigrante, pe când ele au evoluat alături de română pe aceeași bază autohtonă din jumătatea de est a Europei. Pentru Scraba acest prefix este vechi românesc și luat de slavi de la români. 3. Începerea analizei limbii române cu componentele onomatopeică și aglutinantă ale acesteia contrazice hotărârea lui Scraba de a rămâne constant în sfera metafizică. La fel și afirmația că „în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
alături de română pe aceeași bază autohtonă din jumătatea de est a Europei. Pentru Scraba acest prefix este vechi românesc și luat de slavi de la români. 3. Începerea analizei limbii române cu componentele onomatopeică și aglutinantă ale acesteia contrazice hotărârea lui Scraba de a rămâne constant în sfera metafizică. La fel și afirmația că „în cursul veacurilor ce au urmat colonizării, elementul roman de coloniști s-a contopit cu cel autohton” (p. 93). Nici ducerea în antichitate a limbii și a poporului
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și afirmația că „în cursul veacurilor ce au urmat colonizării, elementul roman de coloniști s-a contopit cu cel autohton” (p. 93). Nici ducerea în antichitate a limbii și a poporului român, care au apărut în urma romanizării, nu reprezintă pentru Scraba o contradicție, el rămânând ferm în metafizică: „Din ori ce punct de vedere ar fi privite popoarele și limbile pe care acestea le vorbesc: psihologie, logic, ori istoric, se poate lesne vedea că ele au o veche obârșie” (Ib.). Toate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de aproape cu forme din mitologia indiană, persană, etc.; ori cu limba egipteană și alte limbi îndepărtate, și care cuvinte nu se găsesc la popoarele din jurul nostru” (p. 116). Eludând simbioza traco-latină și ducând limba română, ca origine, în antichitate, Scraba descoperă următoarele categorii de cuvinte românești: 1) Cuvinte înrudite cu italiana; 2) Cuvinte care se înrudesc cu greaca; 3) Cuvinte care sunt înrudite cu limba latină, dar sunt privite ca slave; 4) Cuvinte așa-zise turcești, care sunt de altă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
4) Cuvinte așa-zise turcești, care sunt de altă origine; 5) Ungurisme, multe dintre ele se găsesc și în alte limbi; 6) Cuvinte de înrudire mai aproape și cu limba spaniolă etc. (p. 102 urm.). Elementele de înrudire aduse de Scraba pentru vechimea limbii române contrazic existența primară paralelă a tuturor limbilor sau chiar existența singulară a unei limbi, în sensul de astăzi al acestui cuvânt. Sfera metafizică a noțiunilor pure se autodemolează. Reală rămâne originea naturală a limbajului din care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rurală, București, Ed. Librăriei, Leon Alcalay, 1897. [3] COSTESCU, Gh. N.; DIMA Gh. A.; GRIGORESCU, T.; POPESCU, O, Metodică a gramaticii, aritmeticii și geometriei, 1897. [4] PHILIPPIDE, ALEXANDRU, Gramatica elementară a limbii române, Iași, Editura librăriei, Isr. Kuppermann, 1897. [5] SCRABA, GHEORGHE, Povățuitor pentru cartea de cetire de clasele a IV-a primară și a V-a primară rurală, București, 1897. 1898 [1] LATEȘ, BEATRICEA, Povățuitor pentru învățarea cetirii și scrierii, Ploiești, Progresul, 1898. 1899 [1] IONESCU-GION, G.I., Povățuitor la cartea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Singura "diviziune" firească a Moldovei ar fi în Țara de Sus - în susul apelor, până la Trotuș și la nordul masivelor înalte din mijlocul podișului moldovenesc, și Țara de Jos. 5 Animpodist Dașchevici, Ceva din trecutul orașului Suceava, Suceava, 1899; G. D. Scraba, Suceava. Schiță istorică, București, 1899; Gh. Ghibănescu, Dorohoiul. Studiu și documente, Editura Lumina Moldovei, Iași, 1924; Simeon Reli, Orașul Siret în vremuri de demult. Din trecutul unei vechi capitale a Moldovei, Cernăuți, 1927; Artur Gorovei, Monografia orașului Botoșani, Fălticeni, 1927
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, de N. Neagu; „Examenul „ de Ștefan C. Cosmin, „Prietenia” de Gh. Ionașcu, „Mama” de Lidia C. Puiu, „Ne cheamă Țara”, de Emilian I. Franchievici, și poezie:C.I. Eșanu, Dragoș Vicol, Petre Bucșa, Radu Scraba, Mircea Larionescu. Continuă a se publica: actualități literare, șarade, enigme, carte de vizită magică, priveliști din Bucovina, Valea Bistriței aurii. * Miorița este numele unei publicații străjărești scoasă de elevii centurei a VIII-a a Liceelor „Mitropolit Silvestru” și „Aron Pumnul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pragul primei adolescențe. Pe Întunecatul general Boteanu de peste drum de noi și de bordelul șchioapei Îl vedeam zilnic ieșind din casa lui veche și posomorâtă, cât o cetate, cu ziduri mucede și cu duzi bătrâni; ca și pe institutorul G.D. Scraba, mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iacob An. lustin Daniel Ivan I. Liviu-Cornel Lăcătuș Ț. Cristina Mazilu C. Cornelia Munteanu P. Cătălin Năforniță A. BogdanValeriu Nastase Const. CrinuPaul Palade ÎI. Daniela Panaghie Ghe. Daniela-Cristina Panaghie Ghe. Liliana-Livia Panfil V. Iulia-Alina Pascal Dtru. Monica Rotaru V. Mihaela Scraba Const. Adrian Seciu V. Maria Sofronie N. Mara Evelina Surdu E. Cătălin Sebastian Țară N. Virgiliu-Alin Ulian Ghe. Roxana Vânătoru Const. Cătălin-Sorin Postelnicu Ț. AdinaIonela Registru matricol, 231, voI. I; Costin Clit,op.cit.,p.243. XII Matematică Informatică Anton C.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Andrei Ștefan Macovei I.Mihaela Maftei D.Marius Mălăescu M.LauraMona Mărandescu A.Marian Mereoru I.Oana Lăură Michiu Gh.MariaCristina Mireuță V.AndreiViorel Munteanu M.Andrei Oniță M.CorinaMihaela Patraș E.AloisSebastian Rotaru E.Bogdan Cristian Rotaru R.Ramona Scraba C.Dorin Stoica V.Anton Cătălin Taivan L.Constantin Tănăsache V.Cătălina Teodorel M.Ionuț Tabăra M.Cristina Vârlan C.Elena Ancuța Ibidem Științele Naturii 1 Andrei F.Radu Florin Arhip C.Claudiu Cătălin Arhip C.Giorgiana Ana Bălan V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
aveau prea mult succes, căci pe cei mai mulți nu-i interesau decât așa-zisele aventuri sentimentale (în care numai de sentiment nu era vorba!), iar ceilalți nu-l prea aveau „la stomac” pe Iorga. Printre colegii de clasă numai cu Gh. Scraba (azi funcționar superior la Ministerul de Justiție) mă înțelegeam perfect din acest punct de vedere, căci fiind nepotul sociologului G. D. Scraba stătea în casa acestuia, vechi membru al partidului naționalist-democrat și pe atunci deputat. Oarecare înțelegere pentru punctul meu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vorba!), iar ceilalți nu-l prea aveau „la stomac” pe Iorga. Printre colegii de clasă numai cu Gh. Scraba (azi funcționar superior la Ministerul de Justiție) mă înțelegeam perfect din acest punct de vedere, căci fiind nepotul sociologului G. D. Scraba stătea în casa acestuia, vechi membru al partidului naționalist-democrat și pe atunci deputat. Oarecare înțelegere pentru punctul meu de vedere arăta și Remus Ilie - mai târziu bun profesor de istorie și astăzi inspector general în învățământul secundar, dar mai mult
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
români cuprind considerații sociologice privind realitățile românești analizate cu instrumentarul teoretic și metodologic marxist. Se cuvine să menționăm apariția până în 1916 a unor lucrări ce abordează exclusiv știința despre social: Haralambie Fundățeanu, Sociologia, partea I, Considerațiuni generale, 1912, și Gh.D. Scraba, Sociologie, 1914. În ceea ce privește prezența disciplinei în mediul academic, C. Dimitrescu-Iași este primul care predă un curs de sociologie, începând cu anul universitar 1896-1897, la Universitatea din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul cuvenit, odată cu venirea la catedră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
un picior și cu celălalt ridicat sus așa, ca să se uite în fundul tău că poate ți-ai băgat ceva acolo. Unii își băgau în anus, știu eu ce puteau să-și bage... Și, în sfârșit, printre noi era și unul Scraba Andrei 29, de vreo 65 de ani, care a făcut rost de 150 grame de sare de la bucătari. Nu aveai voie să ai așa ceva pentru că se considera că ai putea arunca cu sare în ochii vreo unui caraliu. Și acum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti %20politici/M/M%2002.%20Manochide%20-%20Marilescu/Manta%20Apostol/index.php accesat octombrie 2014. 29 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/S/S%2005.% 20 Sciglie%20-%20Semo/Scraba%20Andrei/index.php, accesat august 2014. 30 Orășanu Petre cf. http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici / O/O%2002.%20Omel%20-%20Ozsvath/Orasanu%20Petre/index.php, accesat august 2014. 31 Cred că este vorba despre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Creangă, nr. 4 țel: 813223; 0745649881 22689 SANDU TASICA (n. 1952) Galați, Str. N. Bălcescu, nr. 28, bl. A4, sc. 1, ap. 12 țel: 415696 21305 SAVA CONSTANTINA (n. 1948) Liesti, Galați, Str. Caișilor, nr. 2185 țel: 821233; 0729002874 11926 SCRABA TITA (n. 1955) Galați, Str. Aleea Mercur, nr. 5, bl. V5, sc. 1, ap. 11 țel: 322083; 0723244603 23827 SECARA ANICUTA (n. 1955) Galați, str. Dr. Nicolae Alexandrescu nr. 6, bl. B4A, ap. 46. țel: 463577 6292 SECELEANU TITA (n.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]