80,833 matches
-
în cele din urmă. Cartea domnului Cristian Tiberiu Popescu ilustrează cel de-al doilea caz menționat mai sus. Publicate în condiții grafice de invidiat, Imnurile către Dulcinea șsic!ț sau Cele 12 zodii ale lui Don Quijote îi resuscită pe eroii scrierii lui Cervantes laolaltă cu toate toposurile aferente unei renașteri târzii cu pulsiuni baroce: personajul idealist, în răspăr cu timpul, lumea pe dos, roata norocului, a destinului, mitul androginului etc. Toată această reactualizare de topoi ține de o literatură a epuizării
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
din Pădurea Vieneză de Strauss-fiul... Subtitlul, Fantezie semipolițistă după o idee sugerată de cuplul Jung-Freud, dă în vileag registrul în care este scris romanul Balamucul, dragostea mea...: (tragi)comicul absurd. S-ar putea spune și că trăsătura definitorie a acestei scrieri este fără îndoială sarcasmul. Pentru a-și pune și mai mult în evidență intenția, autorul face următoarea precizare superfluă: Orice asemănare cu realitatea economiei de piață din România, este pur și simplu aiurea. Scrierea acestei cărți are la bază exclusiv
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
și că trăsătura definitorie a acestei scrieri este fără îndoială sarcasmul. Pentru a-și pune și mai mult în evidență intenția, autorul face următoarea precizare superfluă: Orice asemănare cu realitatea economiei de piață din România, este pur și simplu aiurea. Scrierea acestei cărți are la bază exclusiv realități din lumea bună a occidentului..., semnat Haralampy Vreischte, muncitor sezonier. Și totuși... acțiunea din roman se desfășoară la Londra, deși ceea ce fac ori spun personajele nu are nici o legătură cu adevărata stare de
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
așa cum am visat-o noi în calitate de demni urmași ai lui Decebalus per Scorilo, am hotărât împreună cu Claustrina să ne repatriem... Dar este vorba de o carte scrisă à rebours și chiar așa trebuie citită, pe de-a-ndoaselea. Așa cum sunt și celelalte scrieri ale domnului D. Hurubă, versuri satirico-umoristice, proză satirico-umoristică și parodii, romanul Balamucul, dragostea mea... este la rândul lui o satiră în care lucruri familiare sunt încurcate la maximum, rămânând cu toate acestea recognoscibile, o scriere în care este prezent un
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
de-a-ndoaselea. Așa cum sunt și celelalte scrieri ale domnului D. Hurubă, versuri satirico-umoristice, proză satirico-umoristică și parodii, romanul Balamucul, dragostea mea... este la rândul lui o satiră în care lucruri familiare sunt încurcate la maximum, rămânând cu toate acestea recognoscibile, o scriere în care este prezent un absurd nu atât kafkian (având în vedere că este satirizată societatea), cât caragialesc.
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic se continuă cu o imersiune în opera-obiect de studiu, în cazul de față Noaptea
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
fost împrumutat în română din franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia engleză doar pentru că au văzut-o mai des în ultima vreme. într-adevăr, vrînd să verific frecvența erorii în uzul actual, am căutat-o în Internet, cu ajutorul "motorului" Google - și rezultatele au fost în primul
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeași diferență o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esență, e vorba de o situație în care, tocmai pentru că e mai puțin certă legătura dintre scriere și pronunțare, o normă convențională trebuie să existe și trebuie respectată. Altminteri s-ar putea scrie și comform, a comfesa, comferință, a comviețui, a îmvăța (justificate de pronunție). Discuția de față are rostul de a explica, în nici un caz de
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
al revistei noastre găzduiește mai multe articole și intervenții pe teme lingvistice și ortografice. Așa cum am declarat în cîteva ocazii, noi am fi vrut să punem capăt unei dispute fără sens, care amenință să devină stupida, cum este aceea a scrierii cu a din a, că aproape unică revendicare a promotorilor reformei ortografice. Viața, asa-zicind, ne obligă să revenim. Este important acum, pentru multe motive, si nu în ultimul rînd cel al unității naționale, să avem grijă de unitatea limbii române
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
Prezent ca invitat, presedintele Academiei Române s-a plîns că s-a ajuns la o veritabilă "schizofrenie" din pricina nerespectării de către unele edituri și publicații (între acestea din urmă, România literară) a dispozițiilor Academiei de acum cîțiva ani prin care se recomandă scrierea cu a din a și șunt în loc de sînt. Deoarece Academia s-a dovedit neinstare să oblige pe toată lumea să adopte regulile ei, ar reveni Parlamentului această patriotică misiune. Trec peste faptul că "schizofrenia" cu pricina n-a creat-o România
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
patriotică misiune. Trec peste faptul că "schizofrenia" cu pricina n-a creat-o România literară, ci o decizie academică la care lingviștii din Academie s-au opus, ca să relev o ciudățenie absolută a felului în care este abordată chestiunea reformării scrierii. D-na Matilda Caragiu Marioteanu care se numără printre rarii lingviști iubitori de a din a și care a participat la dezbaterile din Comisia Senatului, a arătat cu acel prilej (de altfel, d-sa și-a expus argumentele și în
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt de acord că i din i trebuie păstrat atunci cînd vocală este cea dinții
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
spune, si e corect, ortografia este o convenție, cel mai înțelept este să profităm de simplitatea relativă a unei ortografii fonetice. Iar dacă dorim cu tot dinadinsul să facem convenția cît mai firesc-utila, atunci, date fiind de schimbările produse în scriere de calculatoarele moderne, ar fi poate necesar să abandonam sedilele de la ț și s și să scriem tz și sh, "internaționalizînd" cumva scrierea, sau chiar să scriem, ca portughezii, pe a că a, indiferent de pronunție, si pe i că
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
dorim cu tot dinadinsul să facem convenția cît mai firesc-utila, atunci, date fiind de schimbările produse în scriere de calculatoarele moderne, ar fi poate necesar să abandonam sedilele de la ț și s și să scriem tz și sh, "internaționalizînd" cumva scrierea, sau chiar să scriem, ca portughezii, pe a că a, indiferent de pronunție, si pe i că i sau a (cum de altfel calculatorul o și face!). Dar oare reformiștii noștri vor fi de acord? Nu cred, fiindcă problema lor
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
din Papagalul lui Flaubert, iar analiza pare a conține ecouri din Maurice Blanchot (critică să la Mallarmé): Codul erotic (o erotică a limbajului) e tot mai puternic. Scriind texte "științifice", subiectul îndrăgostit se simte solidar, în mod ciudat, cu orice scriere al carei principiu e că Subiectul nu este decât un efect de limbaj (pag. 129). Acest stil, iubitor de paradoxuri, criptic și ușor poetizat revine și în eseul despre Deleuze. Grupajul intitulat Speculum șochează cititorul printr-o abordare de un
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
care au servit drept intermediar, fenomenele de învechire și ieșire din uz, locul pe care îl ocupă engleză ca limbă străină în diferitele sisteme de învățămînt. Capitolele următoare sînt consacrate structurilor lingvistice afectate de fenomenul influenței lexicale engleze: pronunțarea și scrierea, morfologia și semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu, că nu numai în română sînt refăcute formele originare ale unor cuvinte care păreau total adaptate grafic (speaker e readus în circulație în defavoarea formei
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
istorie. Povestea cărților este exclusiv pentru cei care le citesc. De aceea îmi voi intitula istoria așa cum puteți citi în titlul editorialului meu. P.S.: Într-un recent număr din Timpul ieșean, preotul Ioan-Florin Florescu mă consideră complet neștiutor în ale scrierilor bisericești pentru că am susținut într-un articol mai vechi ideea că, stabilind opoziția dintre inimă și minte, creștinismul n-o poate explica pe aceea dintre inocență și inteligență. Explicîndu-mi că expresia "sărac cu duhul" înseamnă "mic", "mărunt", "neînsemnat" la minte
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
instrument pentru specialiști, cărora le oferă parametrii esențiali pentru plasarea corectă a fenomenelor punctuale în tendințele actuale ale limbilor moderne de cultură. Articolul de dicționar furnizează, pentru fiecare limbă în care a pătruns un termen englez dat, trăsăturile specifice de scriere, pronunțare, de adaptare morfologică (gen, desinențe de plural), indicații de datare, eventual informații asupra filierei (non-engleze). Tratarea este defalcată pe sensuri: preluate, uneori modificate, chiar adăugate. Factorul esențial în abordarea lexicului este considerat uzul: dicționarul indică gradualitatea de acceptare a
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
a frazei are rolul de a reduce salvator motivele la unul insignifiant, care nu intra în discuție. Dar e evident că autoarea se eschivează mai ales atunci când vorbește despre faptul că "o carte își are momentul ei, acela imediat următor scrierii și nu pretinsa valoare în timp îi dă sens", și dă exemplul Țiganiadei care, netipărită atunci când a fost scrisă, nu și-a educat publicul influențând astfel literatura. Trecem peste naivitatea autoarei care refuză efectiv teoria fundamentală a valorii operei și
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
Tonul biografic este răsturnat: se relatează la rece o serie de experiențe, senzații, obsesii, vise, amintiri, un set de episoade, cititorului revenindu-i misiunea de a recompune puzzleul, de a-l reconstitui. Narațiunea este fragmentată după regulile (încă nescrise) ale scrierilor memorialistice, tonul nu este însă acela al unui autor care dorește o relație directă cu mărturia sa. Patetismul este recuperat în formule stilistice neconvenționale. De obicei enumerarea: "Supărare, acadea. Herculane, pete roșii, bosumflici, sperietura naibii, băiatul dirigintei, iubire, apreschiuri, sinucidere
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
nu desemnează deocamdată un autor important, ci un simplu fenomen literar. Ați vrut proză scrisă de tineri, poftiți de vă înfruptați! Deocamdată așa arată. Droguri Alexandru Vaculovski, în romanul "Pizdeț", este infinit mai puțin grijuliu decît autoarea "Legăturilor bolnăvicioase". O scriere imatură, complet necenzurată (și în sensul rău al cuvîntului - a se înțelege scriere necontrolată) însă infinit mai simpatică. Literatura sa este clar underground, este un produs al culturii de acest tip, dezvăluie pasiunea unui tînăr pentru cultura (unii îi spun
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
proză scrisă de tineri, poftiți de vă înfruptați! Deocamdată așa arată. Droguri Alexandru Vaculovski, în romanul "Pizdeț", este infinit mai puțin grijuliu decît autoarea "Legăturilor bolnăvicioase". O scriere imatură, complet necenzurată (și în sensul rău al cuvîntului - a se înțelege scriere necontrolată) însă infinit mai simpatică. Literatura sa este clar underground, este un produs al culturii de acest tip, dezvăluie pasiunea unui tînăr pentru cultura (unii îi spun subcultură) anilor '90 mai ales. Romanul reface un traseu de tip Trainspotting - experiența
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
povestea unui grup de tineri studenți (tot de la cămin și ei, ca și fetele Ceciliei Ștefănescu) care se droghează cu ce apucă, care ascultă o anumită muzică, pe care îi interesează un anumit tip de literatură și, mai ales, de scriere: "Așa am început să nu mai iau notițe, să nu mai scriu în caiețelul meu, ci direct pe pereți, ziduri, lifturi." Trecerea de la "caiețel" la mesajul dur, direct, la slogan, la scrierea clișeistică (înjurăturile, refrenele unor melodii, repetarea unor scene
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]