577 matches
-
am uitat cum! Hai Steluțo, hai mânzoc, hai cu Dumnezeu-nainte, că nu mor, tăicuță, caii când vor câinii, chiar de-s lupi! îndeamnă bătrânul. Mai merg în zornăiala alambicului, mai poposesc, le mai ține moșul câte-o predică lupilor, scrijelind întunericul cu privirea, doar, doar o da de drumul bun spre casă, dar nici un copac nu-i pare cunoscut și nicio zare nu i se înfățișează, semn că s-ar termină pădurea. Coamele lupilor par arici uriași îmbrăcați în diamante
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
de inflația de seninătate. Așa-mi place să cred, că sărbătorile au întotdeauna capacitatea de a ne reinventa ca oameni, de a scoate omul la suprafață și de a readuce în prim plan normalitatea și bunul simț înaintea fanfaronadelor care scrijelesc răbojul restului zilelor de peste an. Spiritul sărbătorilor înseamnă mai mult decât urări tradiționale și obiceiuri, spiritul sărbătorilor se convertește într-o imensă energie pozitivă care se distribuie în sânul comunității, în mijlocul familiei și al celor dragi, dincolo de toate nenorocirile și
De sărbători by http://www.zilesinopti.ro/articole/2359/de-sarbatori [Corola-blog/BlogPost/99465_a_100757]
-
umbre , înconjurat de umbre - viața ca un dar în iarba udă un licurici tremurând - viața însăși... moartea, un șoarece ronțăind în tăcere- anii, zilele, clipele cuprins de somn adâncul pământului - vulcanul toarce... lacrima curgând , mormântul proaspăt - pelinul clipei viața sângerând - scrijelite în carne iubiri pierdute pe umerii mei clipelor le cresc aripi... Referință Bibliografică: Poeme in stropi / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate
POEME IN STROPI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_in_stropi.html [Corola-blog/BlogPost/356006_a_357335]
-
apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
în pofida timpului, „spinilor”, palierelor reale sau ireale suite sau coborâte de unul din doi sau de amândoi, ușilor închise și deschiderile lor pe alte tărâmuri, se datorează doar fluidului magic ce i-a legat pe vecie. Rămân unul în altul scrijeliți pe piele, scrijeliți în inimile și gândurile lor. Oricâte cuvinte ar mai fi avut să-și spună, înțelesurile lor nu se pierd cu timpul, ci capătă noi însușiri: completarea, permanența, indestructibila legare. Veșnicia! „În visul copilului” - da, copilul este primul
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1476972056.html [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
palierelor reale sau ireale suite sau coborâte de unul din doi sau de amândoi, ușilor închise și deschiderile lor pe alte tărâmuri, se datorează doar fluidului magic ce i-a legat pe vecie. Rămân unul în altul scrijeliți pe piele, scrijeliți în inimile și gândurile lor. Oricâte cuvinte ar mai fi avut să-și spună, înțelesurile lor nu se pierd cu timpul, ci capătă noi însușiri: completarea, permanența, indestructibila legare. Veșnicia! „În visul copilului” - da, copilul este primul care recepționează corect
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1476972056.html [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
șirag de mărgele ucigatoare dintre care pe cel puțin una era scris cu litere latine numele meu. După ce a trecut pericolul, cei care mai eram în viață ne-am ridicat cu frică de prin ascunzișurile care ne dădusera zile. Am scrijelit și am scos din pământ două gloanțe care incă erau calde. Erau lungi de vre-o opt-zece centimetri și erau de aramă, nu de plumb acoperite cu o cămașă de fier - cum erau ale noastre - după cum știam eu de vremea
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
de hârtie Ce stă pe masa scrijelită, Așterne vise-n armonie Ce-i dau o aură divină. Mai cată cu privirea-n colțuri Și nu zărește nicio floare, Îi fac pereții mucigaiuri Și schimbă a camerei culoare. Pe masă-s scrijelite inimi Sunt semne-n gest copilăresc; În inimă sunt numai patimi Dar nicio urmă de regret. În camera de doi pe doi Se zbat dorințele prea aspru, Dar sunt pereții mult prea goi În camera de trei pe patru! Lohmüller
POETUL de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 by http://confluente.ro/beatrice_lohmuller_1433285279.html [Corola-blog/BlogPost/362262_a_363591]
-
Cum am înfruntat „sistemul” să n-ajung la servitute! / Caut să găsesc cuvinte să cutremure pământul / În vreme ce omenirea-și sapă singură mormântul // Ca să-mi fac curaj adesea alerg după-mbrățișări / Să-mi aline din supliciul nefireștilor dureri / Ignorând eternitatea zilnic scrijelesc în piatră / Sentințe de condamnare pentru-o lume idolatră”. De fapt, care e soarta poetului? Aceea de a se retrage în singurătate și a frământa cuvintele ca pe aluatul dospit, pentru ca din ele să iasă o pâine rotundă. Însă nevoia
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
aspiră spre aceasta și ajunge să se sufoce printre piramidele de ceară ale idealului. Noaptea și picătura de ceară i-au adus aminte Edwinei de ceva îndepărtat ... S-a întâmplat cu puțin timp în urmă. O picătură de ceară a scrijelit ființa Edwinei într-o dimineață răcoroasă de toamnă. A căzut ca o frunză îngălbenită de vreme la ea în suflet. Era atâta de firavă însă acestă fragilitate pârjolea fără milă fiecare colțișor al făpturii. A sângerat toată ființa ei sub
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1422864904.html [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am șuierat printr-o mie de guri de canal, poezie! Cu picioare invizibile, cuvintele-omizi mi-au atins miocardul. Așa am înțeles că numai printre poeți poți bea din singurătatea-metaforă. Seri cu gheare de lilieci scrijelesc monumental pe epidermă câte o evă. Poetul trăiește ca un microcip implantat în stern, cu timpanul așezat pe pântecul Terrei... stea-de-mare printre recifi. Referință Bibliografică: Slalom / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1926, Anul VI, 09 aprilie 2016
SLALOM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angi_cristea_1460210852.html [Corola-blog/BlogPost/377635_a_378964]
-
-Nu-ți face griji,am un plan.Ai încredere în mine? -Stii bine că am.”îi răspund.,, Bine atunci,vom pleca,pregateste-te.Vaporul pleacă peste o ora.Am găsit o cale să evadam.De mai bine de o lună am scrijelit în jurul gratiilor și putem să le desfacem -Dacă ne aud ceilalți copii? -Atunci trebuie să o facem în liniste.Totul trebuie să meargă bine.Eu mai am câteva luni până fac optisprezece ani și o să pot pleca dar nu te
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493893921.html [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
lumina. Nu are identitate, nici cea mai vagă idee despre forfota în lanul cu trudă, lacom și neiertător ca un vultur flămând. Bate la porțile oamenilor din sat și cerșește. De fiecare dată la fel, ca un ritual al nedreptății scrijelit pe o carte cu filele arse de soartă. Are priviri cameleonice, uneori tulburi, alteori limpezi, și locuiește, de câteva luni, într-o hrubă de la marginea Zăvoaiei. I se spune Nebunul cu câini. De câteva zile însă pare că nu mai
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_vi_gina_zaharia_1361730762.html [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
eternități să numere cu tine lacrimile unui trecut pe care l-ai atârnat fără să ceri voie de urechea dreaptă a preotului topit și el ca o lumânare apoi ai ieșit la fel de goală iar umbra ta de lumină a rămas scrijelită pe toate porțile și mirosul tău bântuie încă pe străzi ca un blestem fericit Referință Bibliografică: comemorare / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213, Anul I, 01 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Păpăruz Adrian : Toate Drepturile
COMEMORARE de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Comemorare.html [Corola-blog/BlogPost/370946_a_372275]
-
corp și ciocurile întredeschise, picoteau. Din când în când, câte o pleoapa li se întredeschidea leneș, lăsând să se întrevadă - ca pe o mărgică de sticlă viu colorată - ochiul adormit. Plictisindu-se de desenele pe care tot încercase să le scrijelească până atunci cu colțul ascuțit al unei pietricele, pe pământul împietrit de uscăciune, Aurelia se ridică aruncând-o din mână și privi cu speranță, spre curtea vecină, de unde, de obicei, răzbătea strigătul arțăgos al mătușii Florica, mereu în război cu
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472484148.html [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cuvintele dor răstignite pe trup, semnifcația lor plânge-n durere divină alunecă printre degete pe cruce curge odată cu sângele pe lângă piroane. Arde lacrima umilinței noastre, se scrijelește pe scoarța copacilor în versuri părăsite de sunete cu ne-ncepute și nesfârșite mărturisiri. În sufletul lemnului ori al pietrei seva amară cu nimic nu se stinge, se așază-n poemul vorbelor înlănțuire de taine ne-nțelese prin care încercăm să
ÎNVIEREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1462397551.html [Corola-blog/BlogPost/378841_a_380170]
-
întreagă de lectură Mi-am luat o prăjitură Krantz și un cappuccino și m-am așezat confortabil pe scaun. Mi-am deschis una dintre cele mai frumoase cărți ale Annei Gavalda și am petrecut o oră întreagă în mireasma cuvintelor scrijelite pe hârtie și a alunelor caramelizate de pe prăjitura mea. În acest timp, am tras și cu ochiul la oamenii care tot intrau în cofetărie. Îndrăgostiți care-și împărtășeau dulcegării, domni în vârstă ce cumpărau ceva dulce pentru doamnele lor, dar
O carte, o după-amiază cu soare și o prăjitură de la Blanca by http://www.zilesinopti.ro/articole/11461/o-carte-o-dupa-amiaza-cu-soare-si-o-prajitura-de-la-blanca [Corola-blog/BlogPost/100479_a_101771]
-
zeu „din carne și sânge”, rămâne Dacia, o femeie în fața lui Dumnezeu. Iar ea știe ce are de făcut. „Trebuie doar să aștept trenul meu, poate drezina care să mă scoată în lumea adevărată. Voi dormi în haltă, pe banca scrijelită-n briceag, voi reciti revistele mototolite... cu date de apariție care nici nu există!” Octavian Curpaș Surprise, Arizona Referință Bibliografică: Femeie in fata lui Dumnezeu - O carte despre doua civilizatii, semnata Melania Cuc / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
rânduiește “harnașamentul” înaintea turnirului - cu fruntea puțin teșită și cutezătoare, dar proeminentă țintește cu agerime parcul din față Il Presidio, lăsând în spate propria operă. Pe un postament rotund din marmoră albă, închenariate pe o placă de piatră cenușie și scrijelite într-o caligrafie impecabilă, cuvintele : “ Aici la Poarta de Aur se arcuiește peste maluri Eternul Curcubeu, pe care el l-a zămislit și l-a așezat să împlinească o promisiune, pentru ca cursa omului să dureze până în veac”. Și alăturat, împresurând
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Golden_gate_si_coyotii_oceanului.html [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
sângele crud doi lăstuni ne-or zbura. De fi-va să fim doar o noapte în pârg, cu dungi albăstrii, cercănați de tăcere, inelul tău stâng va fi câmpul cu miere, biserica mea va fi roua din târg. Și-adânc scrijelind cu ninsori în amurg, când plopii vor smulge din noi două cruci, vom pune pământul pe umeri de cuci, foșni-vom ca iarba: mă duc, și te duci... Camelia Radulian Referință Bibliografică: CA IARBA / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CA IARBA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1430648033.html [Corola-blog/BlogPost/378100_a_379429]
-
am fost și nu sunt un om “închinat la icoane”. Regret sincer și profund acest lucru, dar nu am să mă prefac niciodată. Rămân un slujitor al firescului și autenticității. Autofalsificarea mi se pare o perversiune. M-am simțit literalmente scrijelit de privirile celor pe lângă care mă fofilam vinovat, oameni care-și așteptau rândul la icoane și pe lângă care eu alunecam netrebnic, să ies cât mai iute afară ... ” (pag. 59) Nu știu despre voi, dar mie mi-a trezit interesul tocmai
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398681676.html [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
Din zeii amăgirii , pe vremuri, pe acum Când știu că ești doar umbră în visul meu de scrum Eu te-am iubit cu noaptea din care pleacă mirii. Nu ne-a fost scrisă, totuși, nici împlinită clipă De- a-ți scrijeli pe deget hoinarul meu destin Mi te închin la crucea de iască și de chin Tu altui mire tandru de jar i-ai fost risipă. Vor înflori magnolii sub pașii tăi, mireasă, și îți vei crește pruncii și va ploua
EU TE-AM IUBIT... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1439618572.html [Corola-blog/BlogPost/378108_a_379437]
-
s-o vedem!- zise Polizache într-un târziu cu ochii pe sus să nu se lovească de tavanul beciului. Duran scoase bulgărele de aur și-l întinse țiganilor. -Da, se cunoaște, e aur curat!- își dădu cu părerea Polizache după ce scrijeli cu unchia metalul. -Curat!- le răspunse Duran, e topit din pitaci galbeni și din mahmudele... Duran își văzu de-ale lui prin curte până se întunerici, apoi se duse în casă, luă ceva în gură și se culcă. -Mă, n-
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Ceruri, nu este tocmai relaxant. Să știi că ai fost agățat de streașina fricii chiar și pentru câteva momente este ca și cum bucăți din trup nu-ți mai aparțin, fiind anesteziate de otrava pericolului cu care te-ai intersectat. Urmele rămân scrijelite pe trupul tău mult timp... și carnea este plină de cuiele fricii pe care cu iscusință le îndepărtezi unul câte unul... cu fiecare zbor reluat... Indiferent în ce domeniu am lucra, indiferent ce poziție socială am avea ori cât aur
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_marian_cornelia_viju_1364963353.html [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
scriu de ambii, Să-nșir troheii-n versuri dar și iambii, Că am ce scrie... Da, Euterpe-n cârcă mi-a pus jugul, Simt cazna sacră de a-mi trage plugul, O jucărie! Măicuța mea n-a apucat să știe Ce scrijelește fii-sa pe hârtie... Că ea se duse... Și brusc apoi m-a năpădit talentul Și tot curând am blestemat momentul Cine mă puse? Alambichez din viață ce se poate Din „frunte” trag apoi cu voluptate O tentă fină. Dar
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1405020431.html [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]