109 matches
-
lui Vasile Alecsandri de la Mircești. Nu i se cunoaște data nașterii și nici aceea a morții. Se presupune că s-ar fi născut la Iași, În jurul anului 1780, după documentul din 1842 În care vestitul muzicant spune că deține starostia scripcarilor din 1804. Ori, judecând lucrurile, n-ar fi putut avea atunci mai puțin de 20 de ani, ci binișor peste această vârstă. O asemenea demnitate, care nu era deloc onorifică, dobândită la tinerețe, poate părea și ea surprinzătoare. Probabil că
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
celebrul foileton publicat În 28 noiembrie 1874 În săptămânalul francez „La Vie parisienne” , În care se povestește Întâlnirea cu Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut și o memorie extraordinară, putând să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte destul de frecuentate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
angajați doar pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară, mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ascultate la gramofon <endnote id="(843, p. 118)"/>. Unii muzicanți evrei proveneau din orașul galițian Brody și erau cunoscuți sub numele de Cântăreții din Brody (Broder-singer). În Europa Centrală, asemenea lăutari evrei de cârciumă au primit numele cam frivol de „scripcari de bere” (Bierfielder) <endnote id="(705 și 706)"/>. Alții se alăturau tradiționalilor badhoim, plătiți de gazde să Înveselească oaspeții la nunți. Alții au Înființat teatre muzicale evreiești, precum Abraham Goldfaden la Iași, primul de acest fel din lume <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Stoppard, Travesti (Trei răscruci), 1985 (publicată în revista Secolul 20, 1987) Iris Murdoch, Trei săgeți, 1986 (jucată la Teatrul Național din Timișoara, în stagiunea 1988-1989) Alan Ayckbourne, Corul dezaprobărilor, 1989 237 Alan Ayckbourne, O mică afacere familială, 1990 Joseph Stein, Scripcarul pe acoperiș (jucată la TES, în 1992, reluată la Teatrul Național din Oradea, în 2011) Iris Murdoch, Prințul negru (jucată la Teatrul Nottara, în stagiunile 1992-1997) Tennesse Williams, Un tramvai numit dorință, 1990 Terence McNally, Maria Callas - divina, (jucată la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Se publică și romanul de moravuri Marin Gelea, al lui N. Petrașcu. Lui Ollănescu-Ascanio i se tipăresc pitoreștile nuvele Burdumba, Fecior de bani gata, Banul alb, lui Em. Grigorovitza câteva portrete din seria Chip și grai din Bucovina (Soartă, Iancu Scripcarul), iar lui Ciru Oeconomu, romanul istoric Fiica lui Sejan. Sunt găzduite, de asemenea, povestiri și nuvele ale unor tineri scriitori ce se vor afirma în literatura primei jumătăți a secolului al XX-lea: Virgil Cioflec, N.D. Cocea, Gala Galaction (Moara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
a fost casier la Banca populară din Baea și care trăiește și azi și are 94 de ani. Iar Aneta, soția lui cea frumoasă și deșteaptă a murit in 1954. Și ne mai asculta o copilă Gagan Maria, fată de scripcar, și amândouă spuneau domnului învățător Petre Cucescu: "N-a știut Rădășanu și cu Chetreanu ", după cum și era. Și văzând tata că bag prea mulți ani într-o clasă în Baea, m-a dat în Fălticeni tot în clasa I. Așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și când intram la masă se auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în patrat. Și mireasa, de la văcsuitoru 3 la meditația clasei a V-a am dus-o în căruță. Și scripcari am avut toată școala și strigături din gură, cari de care mai diocheate. Și nu știu câți din nunta aceea voioasă și gălăgioasă mai trăiesc azi!?... Atunci era în toamna anului 1905 și acum îi în primăvara anului 1971. Îs numai 66
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cei vestiți! În toamna anului 1906, s-a făcut Expoziția Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea, 30 de țărani sub conducerea învățătorului strălucit Neculai Stoleriu, însoțiți de cel mai vestit scripcar pe care l-a avut Baea vreodată: de Nică Harbuz. La poarta expoziției, ne-a întâmpinat un domn foarte voinic și îmbrăcat frumos și ne-a întrebat: "De unde sunteți voi, mă ?" "Suntem din Comuna Baea județul Suceava, cu capitala Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora Doamnei brigadirului și o chema Domnișoara Aneta Grigorescu. Dar ori era frumoasă ori nu era. Și a venit un scripcar cu cobzar. Și preotul Iordăchescu i-a băgat în casă și le-a spus să cânte o horă săltăreață. Și s-au prins toți în horă adică și domnișoara Aneta Grigorescu. Și zicea popa: "Uite măi Rădășanu,câte parale face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Neculai Stoleriu și fostul meu revizor de clasa I. Eu aveam cumpărat un purcel de 250 lei și vin tot de 250 lei. Și am dat și purcelu și vinu și am făcut musafirilor o primire foarte frumoasă. Și un scripcar Macovei Grigore din str.Pîrîu Buciumeni Fălticeni, județul Suceava, ne-a cântat și brâe și valsuri și am dansat și eu cu domnișoarele Venzel Singer. Și a doua zi cei trei musafiri au plecat la front. Și a treia zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1915 a doua zi de Sf. Ioan în 6-7 Ianuarie am fost chemați să dăm examen la Iași. Și era un ger afară și o prăpădenie de să ferească Dumnezeu. Și ne-am băgat într-o cafenea. Acolo venise toți scripcarii: țiganii din Iași care cântase pe la patroane. Și vorbeau niște porcării și niște blăstămății cum n-am mai auzit și nici nu voi auzi. Și atunci am zis eu că față de aceia, bogătenii mei merită să intre toți în rai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și streinilor”. Breasla avea și o viață juridică destul de strictă, dacă ținem cont de pedeapsa maximă care se aplica: 100 de toiege și închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din al doilea catastih, întărit la 17 februarie 1795 de episcopul Hușilor, Veniamin Costachi, aflăm că era cea dintâi breaslă din Moldova. Scripcarii hușeni erau „robi mănăstirești și boierești”, adică ai Episcopiei, care i-a cumpărat, i-a schimbat sau i-a primit în dar. Așa se și explică așezarea cartierului țiganilor, chiar lângă Episcopie. Se prevăd condițiile primirii de străini în breaslă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
invitații săi - Best of Ada Milea: 16 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Nicolaie Pitiș și Casandra Maria Hauși. Concert de muzică din Maramureș: 17 septembrie, ora 19.00, curtea interioară Taraful Gorjului: 18 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz, Taraful din Soporu de Câmpie: 19 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Concert Maria Răducanu: 20 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert Râul Kusak - Adrian Naidin Cântice'n Cerc: 21 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert
Concerte la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81140_a_82465]
-
Leoncavallo, 6. 06, ora 19. Teatrul Național: „Ciuleandra“ adaptare după romanul omonim de Liviu Rebreanu. Spectacol în limba engleză susținut de echipa de teatru a Liceului Teoretic „W. Shakespeare“ din Timișoara, 1. 06, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Scripcarul pe acoperiș“ - musical de Stein-Bock-Harnich, 31. 05, ora 19; „Poveste, poveste, vis! Adaptarea și regia artistică: Eva Lábadi Megyes, 1. 06, ora 11 (Sala Studio). Teatrul German de Stat: „Potpuriu de cântece și jocuri“ - spectacol pentru copii, 1. 06, ora
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
Miercuri, 19 septembrie ora 16.00, Cărturești MNȚR Lansare de carte de poezii Scara la cer, de Carolina Ilica ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Dincolo de pod, de Mircea Veroiu ora 20:00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz Taraful din Soporu de Câmpie Joi, 20 septembrie ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Ion: Blestemul pământului, de Mircea Mureșan ora 19.00, Sala Foaier Vernisajul expoziției Tradiție în contemporaneitate: corespondențe Expoziție realizată
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
Râlea pentru rolul Sașa Saveliev din "Îngropați-mă pe după plintă" la Teatrul Bulandra și Marius Turdeanu pentru rolul Emil Cioran din "Ispita Cioran" la Naționalul sibian. Nominalizări pentru rol secundar au primit actrițele Ioana Dragoș Gajdo - rolul Golde din spectacolul "Scripcarul pe acoperiș" la Teatrul "Regina Maria" din Oradea, Emoke Kato-Else din "Aniversarea" la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și Ana Ioana Macaria-Nastenka din "Însemnările unui necunoscut" la Teatrul Bulandra și actorii Balazs Bodolai - Helmuth von Sachs din "Aniversarea" la
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
Helmuth von Sachs din "Aniversarea" la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, Victor Rebengiuc - Matvei Semionovici Sabelski din "Ivanov" la Teatrul Bulandra și Cornel Scripcaru - Kirillici Lebedev tot din spectacolul "Ivanov". Pentru Cea mai bună scenografie au fost nominalizați Vioara Bara - "Scripcarul pe acoperiș" (Teatrul "Regina Maria" din Oradea), Dragoș Buhagiar - "Ultima zi a tinereții" (Teatrul Național "Radu Stanca" din Sibiu) și Nikola Toromanov - "Vizita bătrânei doamne" (Teatrul Național București). Pentru premiul la categoria Cel mai bun debutant concurează Attila Balogh pentru
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
Csiky Gergely“: „Jocul de-a gelozia“ de Louis Verneuil, 18. 01, ora 10; „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Illyés Gyula, în dramatizarea lui Anavi Ádám, 19. 01, ora 11; „Lecția“ de Eugen Ionesco, 22. 01, ora 19; „Scripcarul pe acoperiș“ de J. Stein și J. Bock, 23. 01, ora 19 (Casa de Cultură a Studenților). Teatrul German de Stat: „Edith Piaf - Soarele meu răsare când se lasă întunericul“ de Frank Geerk, 22. 01, ora 18 (Centrul Cultural Francez
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
țel / și de milă n-am nevoie și de silă sufletul îmi stă ca-n colivie/ pasărea colibri ciugulind musculițe-n viață încă o să fie") iar Sudurile (leacuri, xantipa, soluri), ignorarea ei, coborârea de pe cruce pe "alt drum", plin de "scripcari și voie bună cum se-ntâmplă-n viața celor mulți". Cititorul își poate îngădui amintiri din Eminescu, Bacovia, Villon, Baudelaire, simboliștii francezi și români, sau, cum spuneam mai sus, Esenin. Dar ele sunt atât de îndepărtate, atât de pierdute în
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]
-
14. Teatrul Național: „Crima din strada Lourcine“ de E. Labiche, 12. 10, ora 19, și 16. 10, ora 19; „Puterea obișnuinței“ de Th. Bernhard, 10. 15, ora 19. Teatrul „Csiky Gergely“: „Poveste, poveste, vis“, 11. 10, ora 11 (Sala Studio); „Scripcarul pe acoperiș“ de Stein-Bock-Harnick, 12. 10, ora 17. Teatrul German: „Contrabasul“ de P. Süskind, în colaborare cu C.C.G.T. , 11. 10, ora 19 (Sala Studio); „Escurial“ de M. de Ghelderode, 17. 10, ora 19. Teatrul „Merlin“: „Hänsel și Gretel“, 12. 10
Agenda2003-41-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281570_a_282899]
-
Asachi, moldovean pur sînge. Într-un alt volum, Medioevo rumeno (Roma, Anonima Romana Editoriale, 1928), Ramiro Ortiz zăbovea asupra persistenței unor fenomene culturale (dispărute la unii din vecinii noștri), semn al unei mai pronunțate inerții. Comparîndu-i cu trubadurii occidentali pe scripcarii și cobzarii interpreți (uneori și autori) de epopei, din Ungaria și România, nota: este foarte interesant să constați că în vreme ce cobzarii au dispărut aproape complet din societatea maghiară, ei există și astăzi în România, unde cuvintele ungurești cobză și cobzar
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]