107 matches
-
Crâșmarul Gheorghe Dinescu l-a provocat pe scripcarul Prichindel (soțul Matildei) la o partidă de zaruri. Muzicantul, care era ciupit bine de aburii băuturii... a pierdut-o pe Matilda la „un pariu nenorocit”, dar focoasa țigăncușă, mult mai tânără decât scripcarul ei, l-a rugat pe conu' Gogu (Gicu-Gagicu, îi spunea ea când îl giugiulea) să-l lase pe amărâtul de Prichindel ca cânte în crâșmă (asta ca pedeapsă pentru nesăbuința lui), că altfel „Nebunul își face de cap”. Cred că
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
moș Prichindel, care albise și semăna izbitor de mult (cei care-și aduc aminte de un mare maestru al fluierului și cavalului) cu nene Marin Chisăr, și tot cam pe atunci mi-a spus adevărta tragedie pe care o trăia scripcarul. *** Matilda, care avea în vene sânge clocotitor, nu murea de dragul lui conu' Gicu, iar la fostul soț, scripcarul Prichindel, nu se uita... nici atât, dar când își aducea aminte... i se făcea milă de el că o adusese, pe când avea vreo
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
al fluierului și cavalului) cu nene Marin Chisăr, și tot cam pe atunci mi-a spus adevărta tragedie pe care o trăia scripcarul. *** Matilda, care avea în vene sânge clocotitor, nu murea de dragul lui conu' Gicu, iar la fostul soț, scripcarul Prichindel, nu se uita... nici atât, dar când își aducea aminte... i se făcea milă de el că o adusese, pe când avea vreo treisprezece ani, tocmai din fundul Olteniei (de prin zona Amaradiei) și o făcuse „cocoană” în Bucrești. Ce-ți
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
își aducea aminte... i se făcea milă de el că o adusese, pe când avea vreo treisprezece ani, tocmai din fundul Olteniei (de prin zona Amaradiei) și o făcuse „cocoană” în Bucrești. Ce-ți e și viața asta?!... că acum „babalâcul scripcar” îi părea negru în fața ochilor, dar ca să-și înece necazul, zvăpăiata, își găsise un avocățel (mușteriu nelipsit din crâșmă) cu care se iubea („Poetul meu drag!” - așa îl alinta) fără a se ascunde de ochii și gura lumii. Trubadurul „poet
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
se iubea („Poetul meu drag!” - așa îl alinta) fără a se ascunde de ochii și gura lumii. Trubadurul „poet” era cunoscut în crâșmă ca un veșnic îndrăgostit și cehefliu „de onoare” , fiindcă plătea de fiecare dată consumația: îl cinstea pe scripcar ca pe un bun prieten, stătea de vorbă cu el în micile pauze când își permitea să mănânce câte ceva (strop de băutură nu mai punea în gură, că zicea când la unul când la altul, și ofta din greu: „Să
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
tăvi pline cu berici, cu plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident, celor din rîndul întîi. Toată compoziția asta, cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Se publică și romanul de moravuri Marin Gelea, al lui N. Petrașcu. Lui Ollănescu-Ascanio i se tipăresc pitoreștile nuvele Burdumba, Fecior de bani gata, Banul alb, lui Em. Grigorovitza câteva portrete din seria Chip și grai din Bucovina (Soartă, Iancu Scripcarul), iar lui Ciru Oeconomu, romanul istoric Fiica lui Sejan. Sunt găzduite, de asemenea, povestiri și nuvele ale unor tineri scriitori ce se vor afirma în literatura primei jumătăți a secolului al XX-lea: Virgil Cioflec, N.D. Cocea, Gala Galaction (Moara
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
, Aspazia (pseudonim al Aspaziei Munteanu; 11.V.1903, Tereblecea-Cernăuți - 1944, Focșani), poetă. Este fiica Victoriei și a lui Costan Scripcari, țărani. A absolvit Școala Normală la Cernăuți în 1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț
MUNTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
din afară. Îl lăsau rece artele interpretative și evita mulțimile. Expoziții, de instalații electrice sau nuduri, vizitase doar pentru că o amuza pe Angela să Îl țină la curent. Dar trecea peste paginile din Times În care scria despre pictori, cântăreți, scripcari sau actori de scenă. Își păstra ochiul cu care citea pentru lucruri mai bune. Observase cu interes ostil atât pe muncitorii care distrugeau bodegile și casele vechi, plăcute, cât și noile clădiri În construcție. Dar acum, În timp ce se apropiau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
auzit de la cineva... Taraful nu reușește de prima dată, să prindă melodia în întregime. De fiecare dată când îl roagă să cânte mai rar, ca să bage și ei la cap versurile, ori, măcar să le scrie, bătrânul îi apostrofează că ce scripcari sunt ei, dacă umblă cu condeiu’ și hârtia legată de gât?, și nu vrea să mai repete nimic. Dar muzicanții așteaptă să mai treacă ceva timp, apoi, ca la un semn al cuiva, încep iar să cânte melodia cu pricina
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541,45 „cursul hacului” (hac = salariu, leafă). Documentul menționează preocupările robilor la rubrica Meseria ce are, ei fiind scripcari, cobzari, doboșari, ciobotari; pentru cei mai mulți apare mențiunea nu are, însemnând că erau folosiți ca lucrători în agricultură. În baza Legii Rurale din august 1864, partea de nord a moșiei Torcești de la est de Bârlad, pe întreaga ei lungime din Bârlad
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta realitatea la Torcești ? Greu de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o deschide și scoate vioara. O vioară! urlă cineva. În secunda următoare o bîtă face zob instrumentul, o alta, capul lui Enescu. Doamna cu cîrlionți din metrou privește scena și expectorează firav, satisfăcută, fără boltă: ’Re-ați ai dracu’ de scripcari. Tăiat la: Cadru exterior: Eroul este oprit de o patrulă, i se cer actele. Are inspirația să nu prezinte legitimația de ziarist, și arată carnetul de student la medicină. Plan detaliu: ZÎmbetul unui miner cu un aer complet abrutizat: Aha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bătut la aceste porți, G ul este suma celor care adaugă și un plus de pragmatism, de rigoare și exactitate. Numiți uneori „inginerii școlii”, precum plasticienii de odinioară „tractoriști” (datorat aspectului oarecum unsuros dat de vopsele și culorile-uleiuri), iar muzicienii „scripcari”, cei din G, prin reușitele primelor serii, la concursuri și olimpiade, au atras și profesori buni la cultură generală. Probabil mai pregnant decît alte colective, G-ul știe să fie o mare familie, începînd de la bobocii de-a 9-a
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
suferit cu mult mai mult decât voi suferi eu vreodată. Evreii, cred, au un vreo genă pe care nimeni nu o mai are. Părem să trecem peste nenorociri și greutăți zâmbind și cu o anumită doză de umor. Ai văzut Scripcarul de pe acoperiș, nu-i așa? Ei bine, în esență cam asta e. Evreii sunt învinși de cazaci și de ruși și ei se întorc zâmbind. De aceea cred că trebuie să avem vreo genă diferită, ceva în sânge. Sunt sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
1 an când am părăsit Kievul. Așa că nu am cunoscut direct ceea ce vă spun, știu lucrurile astea din povestirile pe care le-am auzit de la mama și de la tata. Poveștile încep cu motivul plecării lor, persecuția religioasă. Exact ca în Scripcarul de pe Acoperiș. Pe vremea țarului, toți evreii ar fi trebuit să treacă printr-un pogrom sau mai degrabă un masacru. Și mă gândesc că într-o zi tatăl meu trebuie să fi decis: „Am suportat destul. Voi pleca de aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
trecut și intrăm într-o fază de liberalizare arătându-mi-l pe vestitul lăutar Gherasim care cânta într-un colț întunecat al unei scene improvizate în încăperea în care ne aflam, mi-a zis: Ian uită-te bine la acest scripcar! Îl vezi? E olog de ambele picioare... Într-adevăr, m-am uitat la omul de pe scenă. Avea o față pământie, nerasă, țepoasă, care-l făcea și mai bătrân decât era. Ochii mari și negri, ca două mărgele de păcură aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui Vasile Alecsandri de la Mircești. Nu i se cunoaște data nașterii și nici aceea a morții. Se presupune că s-ar fi născut la Iași, În jurul anului 1780, după documentul din 1842 În care vestitul muzicant spune că deține starostia scripcarilor din 1804. Ori, judecând lucrurile, n-ar fi putut avea atunci mai puțin de 20 de ani, ci binișor peste această vârstă. O asemenea demnitate, care nu era deloc onorifică, dobândită la tinerețe, poate părea și ea surprinzătoare. Probabil că
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
celebrul foileton publicat În 28 noiembrie 1874 În săptămânalul francez „La Vie parisienne” , În care se povestește Întâlnirea cu Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut și o memorie extraordinară, putând să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte destul de frecuentate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
un fumător de 2-3 pachete de țigări pe zi, dar că era lipsit de cunoștințe muzicale, asta nu-i adevărat. Câți știu că, de la 5-6 ani, Cezar Ivănescu lua lecții de vioară, având un profesor? Un profesor și nu un scripcar de la cârciuma Podu Verde din Bârlad. Așadar, el nu cânta după ureche. El își compunea muzica. Muzicieni ca Pedro Negrescu, Sorin Minghiat, Dan Ștefănică, Daniel Marin pot depune mărturie în acest sens. Avea un timbru special, era un trup sonor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
vreau s-o iau înapoi Să-i arăt că fac cât doi - IV - bis A plecat s-a maniat Dar de mine n-a uitat De-aia vreau să-mi cânți tu bine Și-ți dau haină de pe mine Zi scripcar din struna ta Ca să-mi alinți inima Și spune-i cât o iubesc bis/coda 5′ Fără ea, eu nu trăiesc 1987 - Stupca - Suceava
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
a fost casier la Banca populară din Baea și care trăiește și azi și are 94 de ani. Iar Aneta, soția lui cea frumoasă și deșteaptă a murit in 1954. Și ne mai asculta o copilă Gagan Maria, fată de scripcar, și amândouă spuneau domnului învățător Petre Cucescu: "N-a știut Rădășanu și cu Chetreanu ", după cum și era. Și văzând tata că bag prea mulți ani într-o clasă în Baea, m-a dat în Fălticeni tot în clasa I. Așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]