372 matches
-
vorbesc în citate și descoperă sub tălpile lor o imensă carte îngropată, ale cărei prime fraze sînt, bineînțeles, primele fraze ale prozei pe care o scrie autorul nostru. Prilej de întinse comentarii: Arcimboldo, Borges, "texistență", "indecidabilitate între caracterul real și scriptural al lumii", "melancolia descendenței" și lista ar putea continua cu alte și alte analize rafinate și savante aplicate unor proze care par astăzi dintre cele mai slabe ale scriitorului în cauză. La fel se întîmplă și cu O dimineață minunată
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
societate de consum, în care " vi se vinde, într-o oferta specială, propria imagine împreună cu un suflet". În cele din urmă dificilă reconciliere are loc printr-o sublimare lucida și ludica a dublului și a individualității ce transpare la nivel scriptural: "Totuși, din jocul "eului" tău și al meu rămîne această delicată fantomă care nu este cu adevarat nici revoltă nici negare, ci doar cenușia lor umbră pe pagina". Aceasta metamorfoza se accentuează în ultima parte a cărții, poate cea mai
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
s-ar fi recunoscut. Apelul paratextual la celebra dihotomie schilleriană este convingător, întrucât surprinde întocmai caracterul esențial contradictoriu al biografiei și creației celui care a alcătuit Silogismele amărăciunii. Flashurile hermeneutice, întemeiate pe o discreție livrescă, dezvăluie atractive ipoteze de cuprindere scripturală a unei personalități care fascinează și contrariază deopotrivă. Actualitatea românească și universală a lui Cioran nu este una facilă, întâmplătoare, ci profundă și revelatoare pentru nihilismul faustic al umanității contemporane. Percepând gratuitatea pur estetică a figurii lui Euphorion, ca sinteză
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
nu ni se pare de substanță, ci doar de grad sau nivel. Dar cea mai captivantă ipoteză de lectură propusă ni se pare aceea privind o "reverie a preexistenței umane, stagnantă într-un stadiu oceanic" (p. 318), ale cărei semne scripturale s-ar afla în întreaga operă cioraniană. Mișcarea ondulatorie descrisă de gândirea sa presupune, într-adevăr, o constantă tendință regresivă, care ajunge, "firesc", până la "inconvenientul de a te fi născut" ori de a fi căzut din "paradisul intrauterin" (p. 320
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
lui aparține unui "apatrid metafizic", "ruptura" devine nu doar cheia unei personalități sfâșiate de contradicții, așa cum, de altfel, suntem noi toți, ci o stranie certitudine a viețuirii omenești. Procesul (auto)-cathartic declanșat cu fiecare creație/receptare a(le) unui mesaj scriptural apare cu atât mai important, cu cât aiuritoarea mercantilizare a spațiului cultural tinde să sugrume, invariabil, dimensiunea aurorală a existenței. Tâlcul reconfortant al cărții lui Ion Vartic constă tocmai în entuziasmul "naiv și sentimental" pe care lectura operei cioraniene îl
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
Iată că, după 130 de ani, se publică încă o parte din scrisorile autentice ale celor doi actanți îndrăgostiți, care conturează prin cantitate și profunzime tensiunile maxime ale unei iubiri fatale, transformate tragic într-un instrument textualizant". "Binomul" de "actanți scripturali" Veronica-Eminescu e disecat cu răceală științifică, în ecuație fiind intruzionat și Caragiale: " În acest context peratologic, gestul marelui dramaturg e de o mare abjecție tocmai prin faptul că parodiază și transformă în derizoriu parametrii arhetipali ai inițierii trăirii erotice instituiți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
scrierea romanului ar trebui să marcheze un punct la fel de critic. Romanul devine, astfel, sub presiunea trecerii timpului, a îmbătrânirii, a urgenței găsirii unui rost mai înalt, și o meditație răsfrântă asupra sieși. Deși părea scăpat contradicției dintre cele două porniri scripturale descrise mai sus, capitolul antefinal al romanului, Luna caimacamului, ne rezervă o surpriză uriașă. Înainte de a-și încheia romanul acestei eterne întoarceri acasă, scriitorul narator constată că în propria carte s-a strecurat jurnalul scris de propriul mădular - vă amintiți
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
artificii textuale, poezia Floarei Țuțuianu propune însă o "zbatere" care poate intriga și cuceri în egală măsură. Poeta încearcă să-și (re)găsească sexualitatea, identitatea feminină, pierdută sau doar alterată, construind prin cuvântul-generator și atribut al oricărui început o realitate scripturală: "Am râs m-am distrat m-am dat peste cap/ am inventat bărbați din hârite/ din tălpi până-n creștet plini ochi de cuvinte[...] Am aruncat cuvântul în aer/ Și o ploaie de aur a fecundat poeta din mine [...] Doamne, lasă
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
iei un bărbat de la gura altei femei") cuvântul-bărbat declanșează nostalgia unei sexualități fertile și al unei perfecțiuni de început a cuplului: El este primul dintre bărbați/ care ajunge la mine cu gândul pe ape mergând" (El este cel care). Iluzia scripturală nu poate, însă, dura: Nimic nu se compară cu roua-i de pe frunte/ care-mi cădea pe buze când asuda asupră-mi" (Dau un regat pentru un bărbat). Eșecul îndepărtează aventura rostirii cuvântului de sexualitatea căutată, resimțită totuși atât de
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
au rezervat peste 200 de pagini, în capitole separate în vol. I și în vol. II. Conștientizând imposibilitatea trasării de frontiere între componentele confesiunii autentice, istoricul literar formulează de fiecare dată, într-un mod provocator, supratitluri laxe (amintind de obiceiurile scripturale ale unor englezi din perioada lui Richardson, dar și de mai târziu, procedeu implementat categoric și de G. Călinescu în a sa Istorie literară), urmate de titluri aplicate pe texte / pe opere demonstrative. Iată formulările: Autobiografia. Un contract de identitate
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
sens în haosul unei existențe ce s-a scurs deja și al unei memorii infidele. Mai trebuie ca cineva să noteze ceea ce Narcis observă și Sisif duce de colo, colo, înainte și înapoi. Este Scribul, omul care dă un corp scriptural acestor ființe de ceață și umbre care sunt întâmplările trecutului”. (subl.n. - M.B.). Forța expresivă a sublinierii mele califică puterea asociativă în limbajul criticului literar Eugen Simion. O discuție aparținând tot moderni tății celei mai apropiate nouă (comentatorului de literatură
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
mai, un volum de proză, intitulat Memorie incomodă, Ed. Semne, București, 2011, 314 pagini. Coperta a IV-a prezintă un C.V. edificator pentru medicul, filosoful și scriitorul Nicolae Radu, identificându-se contribuțiile sale editoriale în cele trei domenii de activitate scripturală. Debutul în literatură s-a produs în anul 2001, astăzi împlinindu-se un deceniu de activitate recunoscută. La acest mic bilanț, panoplia medicu lui Nicolae Radu a înscris tot volume de proză: Cerbul de la tufanul trăznit (2002), Memorie uitată (2005
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
ceruri?! Semnele, metaforele lui George Vulturescu, spune distinsa doamnă Irina Petraș în prefața volumului Grota și literele, piatra, cuțitul, lemnul și ochiul sunt „un cod personal avar de decupare, de întoarcere înspre vârstele revolute, și ținere sub control a datelor scripturale existențiale”. „Lumea sa e una care se înalță înăuntru, ceea se subminează ceea ce ochiul valid, comun, văzător în afară, aduce în spațiul scriptural. Poetul nu înfățișează stări și peisaje, ci le imaginează”, apelând, desigur, la memoria sa ancestrală, cum se
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
un cod personal avar de decupare, de întoarcere înspre vârstele revolute, și ținere sub control a datelor scripturale existențiale”. „Lumea sa e una care se înalță înăuntru, ceea se subminează ceea ce ochiul valid, comun, văzător în afară, aduce în spațiul scriptural. Poetul nu înfățișează stări și peisaje, ci le imaginează”, apelând, desigur, la memoria sa ancestrală, cum se întâmplă în Scaunul gol de lângă foc sau în splendidul poem, punctat de dramatice umbre și lumini, Moartea câinelui, unde realul și imaginarul alcătuiesc
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
atenție „lucruri domestice”, exis tente în viața fiecăruia dintre noi: șosete, ghete, curea, geacă, mănuși, cămașă, căciulă. Desigur că mai sunt și altele, fie în garderobă, fie în altă parte a camerei, dar aces tea n-au beneficiat de atenția scripturală a autorului! Căciula de blană, cu inserții autobiografice în detaliu mărturisite - viața la gazetă, relațiile dintre lucrătorii ei, atmosfera din stradă, din cârciumi mai ales, tendința de evaziune, prin mici afaceri, mai totdeauna păguboase, accentuează formele de antisemitism declarat. Totul
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
un tratament fabulatoriu homeopatic secondat de neîncrederea în eficacitatea remediului?), Dora Pavel (despre Pudră: „L-am citit, l-am recitit, fără a reuși să ies dintro stare de perplexitate interpretativă”), Mircea Tomuș („fiecare scenă e secționată ca la un tomograf scriptural, felie cu felie, gest cu gest, aromă cu aromă, sunet după sunet”), Horia Ursu (Asediul Vienei este „un exemplar inventar/insectar de trăsături mitteleuropene. Nu cred că e roman al ratării, decât dacă citim însăși existență-pândită-demoarte ca ratare. O rememorare
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
nivelele de referință ale autorului, modelele stilistice asumate (un sprijin prețios aduce aici studiul anterior al lui Dragoș Moldovanu), domeniile lui de competență și preferințele ideologice implicate în abandonarea viziunii statice a figurii pe care o prelucrează , opțiunea pentru tiparul scriptural al textului și ocolirea modelului oralității chiar în episoadele unde personajele țin discursuri, libertatea de a interpreta modele religioase precum cel cristic etc. Datorită acumulării unui imens material ca temei al analizelor sale privind circulația, semnificația sau implicațiile motivelor animaliere
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
Stănescu, în consens cu aceea bacoviană, situează actul poetic în interstițiile spațiului "prelingvistic", instaurînd viziunea tragică a traversării semnificantului de către o instanță vorbitoare, ce se afirmă nu în discursul încheiat, ci în pulsiunea preverbală". Dacă poezia contează numai ca "fapt scriptural", ca "realitate textuală", sentimental fiind abhorat drept un factor neprielnic acesteia, cum e posibil că "numai Bacovia și Nichita Stănescu reușesc să depășească bariera limbajului"! În ce direcție s-o "depășească"? Speculația vădește și în destule alte locuri un echivoc
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
dantela), ci lamentoul dezbrăcat de podoabe al celui care a pierdut totul, spre a constata, uimit, că a păstrat intactă doar vocea impersonală a poeziei. Auzim, așadar, sonul special al vocii celui ce mestecă cenușă. Este de notat persistența practicilor scripturale favorite ale poetului, de pildă, prezența muzei, pierdută în haosul materialității, simbol al unui crez hedonistic ("crede/ că-n afara eului totu-i calp totu-i străin" - Inocenția 2 etc.), suprapunerea planurilor real și mitologic, rezultanta fiind un spațiu distorsionat
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
dezontologizare a poeziei, variantă sui generis a purismului ce, nu e un secret, datează. O vidare a ei de orice altă noimă decît "conștiința scriiturii", decît "textuarea" care ar fi "singurul conținut de comunicat în poezie", rod al unui "actant scriptural", vidare ce e urmărită pe linie diacronică precum o mișcare evolutivă, o "perfecționare" în trepte, uneori trudnice, impure a materiei lirice. Discursul critic astfel orientat are ca fond o certitudine inebranlabilă, o imensă autosatisfacție ce emite muzica de fanfară a
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
cel blagian, ci se situează simultan în existență și scriitură, asumate coparticipativ ca existență a scriiturii și ca scriitură a existenței. Obiectul poeziei se reduce la acest eu ce se investigheză perpetuu pe sine, poetizând la nesfârșit existența ca experiență scripturală" (p. 17). Gheorghe Crăciun, cu care Marin Mincu nu se confruntă niciodată, vedea în Bacovia o culme a poeziei tranzitive, ca o premisă a postmodernismului; Marin Mincu originează în opera bacoviană o poezie reflexivă (nu folosește noțiunea, ce ar fi
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
secolul XX: tradiționalistă, modernistă, avangardistă și experimentalistă. Dacă acceptăm ideea călinesciană că tradiționalismul e o formă de modernism și ideea că experimentalismul e un avangardism constructiv, structura cvadripartită se reduce la una bipolară, esențială: dihotomia modernism-avangardism. Poezia experimentalistă ca "fapt scriptural" care relevă mecanismele literarității (Nichita Stănescu din ultima etapă de creație) produce exegetului cea mai mare bucurie și satisfacție speculativă. În definirea poeticității moderne și postmoderne, Marin Mincu relevă cu obstinație antilirismul arghezian din Flori de mucigai, din poezia lui
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
valutară alături de piața bunurilor, a capitalului, a forței de muncă, poate fi un factor decisiv pentru atragerea investițiilor străine. Termenul de valută desemnează deopotrivă monedele naționale folosite efectiv în plăți și plasamente internaționale, fie în numerar, fie sub forma banilor scripturali. Pentru a folosi monedele naționale la plăți internaționale trebuie să ținem cont de convertibilitatea lor, adică de însușirea legală a unei monede de a fi schimbată cu o alta în mod liber, prin vânzare-cumpărare pe piață, pe baza cererii și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
plăților în economie - sar și în practica comercială, în legislație și politica monetară, precum și în domeniul tehnologic. Mijloacele de plată au evoluat de la metalul prețios sub formă de lingouri și monede la biletele de bancă convertibile în aur și moneda scripturală mobilizată prin instrumente specifice pe suport hârtie, pentru ca în zilele noastre să prolifereze pe scară tot mai largă moneda electronică, dematerializată, alături de instrumentele clasice și de bancnotele fără legătură cu metalul prețios. Instrumentele de plată pe suport hârtie au apărut
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
poate să aspire. Cardul este un instrument personalizat, cu un titular nominalizat, care poate fi utilizat pentru mai multe plăți, efectuate prin disponibilități sau printr-o linie de credit pusă la dispoziție de banca emitentă. Dematerializarea - prin tranziția de la moneda scripturală și la moneda electronică - desprinderea treptată de metalul prețios, personalizarea și implementarea tehnologiilor avansate (electronică și comunicații) sunt principalele direcții în care au evoluat instrumentele de plată. Circuitele de plăți asigură transmiterea instrucțiunilor de plată între instituțiile implicate, sub diverse
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]